Top News

Sursa foto: Doi la Pedale

Doi Andrei se pregătesc să treacă, pe bicicletă, Transfăgărăşanul. Pe o bicicletă. “De ce tandem? În primul rând, pentru că unul din noi nu poate distinge drumul. Astfel, pe lângă spiritul de echipă necesar, este nevoie și de o încredere absolută în partener”, explică echipa “Doi la pedale”. Dar să detaliem provocarea: clujeanul Andrei Hațegan, cu gravă deficiență de vedere, și prietenul său Andrei Niculescu vor parcurge în perioada 10-12 iulie traseul Curtea de Argeș – Cluj-Napoca, via Transfăgărășan, pe o bicicletă în tandem, pentru a atrage atenția asupra integrării persoanelor cu dizabilități în societatea românească, anunţă reprezentanţii echipei. Cei doi pornesc la drum în calitate de EcoAmbasadori Electric Castle, festivalul de la Bonțida, care are loc anul acesta în perioada 12-16 iulie. EC Festival a lansat de câteva ediţii provocarea de a călători până la Bonțida cu bicicleta, parte din programul mai amplu de promovare a ecologismului în rândul zecilor de mii de participanți.

Echipa celor doi Andrei prieteni, denumită “Doi la pedale”, şi-a propus să parcurgă 400 km, cu o diferență de nivel de 5.000 m, în circa 2 zile și jumătate. Cei doi prieteni au început antrenamentele și au ajutor şi din partea unor instructori profesioniști. “Pasionat de ciclism și de natură, din cauza unei boli genetice am renunțat la sportul pe două roți: îmi pierd vederea încet, dar sigur. Andrei a dorit să mă mobilizeze și să mă reapuc de sport și mi-a propus să devenim EcoAmbasadori la ElecticCastle. Ideea mi s-a părut super și cred eu că este o modalitate bună să atragem atenția barierelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în România. Sper ca acest eveniment să fie doar începutul unui șir lung de evenimente care sa aducă laolaltă diferite categorii sociale”, spune Andrei Hațegan. Tânărul e programator într-o companie IT din Cluj şi suferă de retinopatie pigmentară, o boală genetică și ereditară, care duce la pierderea treptată a vederii. “În primul rând am vrut să transmit că şi persoanele cu dizabilităţi pot să facă sport. Poate au nevoie de un pic de ajutor, dar pot să facă asta. Cât despre problemele cu care se confruntă la noi persoanele cu dizabilităţi, aceste sunt peste tot. Oamenii sunt puţin educaţi în privinţa asta, nu prea ştiu cum să reacţioneze, când să te ajute sau când nu e cazul. E nevoie de mai multă educaţie, în general”, spune Andrei. Nici pentru el nu a fost uşor să îşi reia activităţile sportive, dar, cu noua experienţă, vrea să le transmită celorlalţi mesajul că se poate. “Am început să am aceste probleme de multă vreme, cam de nouă ani şi abia de un an am reuşit să accept situaţia. Ideea participării la acest drum a venit de la Andrei (Niculescu), care a văzut anunţul celor de la EC. Noi suntem fani Electric, am participat la toate ediţiile, aşa că până la urmă am intrat în proiect. Sala de fitness Bamboo ne-a oferit un program de o lună, cu antrenor, iar de vineri facem câteva ture în ţară – o să pedalăm la Sebeş, Sibiu, mergem la Arpaşu, la o plantare de copaci”, povesteşte Andrei pentru Actualdecluj.ro. Planul de a parcurge drumul de 400 de km e fezabil, sunt convinşi cei doi. “Ultima dată când am făcut un drum atât de lung a fost acum 5 ani, când am parcurs 130 km într-o zi. Nu ne e foarte frică de Transfăgăraşn, dar e o provocare foarte mare”, admite Andrei Haţegan.

Sursa foto: Doi la pedale

 

În plus față de semnalul de alarmă pe care doresc să îl tragă cu privire la integrarea persoanelor cu dizabilități, cei doi au ales să sprijine două asociații, Asociația Tandem, dedicată integrării persoanelor nevăzătoare, și Cu Verdele-n Sus, cu activități în domeniul protejării mediului.  “Am pornit în ideea de a fi EcoAmbasadori şi am văzut că lumea s-a mobilizat şi a reacţionat foarte bine. Bicicleta cu care mergem noi o primim de la Asociaţia Tandem din Bucureşti, care are un proiect de a cumpăra în jur de 20 de biciclete pentru a le dona unor şcoli. Aşa că ne-am gândit să sprijinim şi noi această cauză. De asemenea, susţinem şi Cu Verdele-n sus pentru plantarea de copaci”, completează Andrei despre cauzele pentru care pedealează. Mai multe detalii despre evoluţia drumului şi despre cum puteţi sprijini cauzele găsiţi pe pagina de Facebook Doi la pedale.

O dezbatere publică a fost inițiată de Primăria Cluj pentru a modifica Regulamentul Local de Urbanism. Printre modificări sunt vizare și articolele care stipulau obligativitatea donării de teren pentru lărgirea străzilor de către proprietarii care voiau să construiască în oraș. Instanțele clujene au stabilit într-un caz al unei familii care voia să contruiască locuințe pe strada Antonio Gaudi – că practica prin care oamenii erau obligați să doneze teren pentru servituți de utilitate publică, fără să fie despăgubiți, este nelegală și au cerut Primăriei să schimbe abordarea.

 

Dezbaterea privind modificarea Regulamentului Local de Urbanism va avea loc la Primăriei, în 29 iunie, de la ora 15.00, în Sala de Sticlă.

Discuțiile au ca scop  completarea Regulamentului Local de Urbanism sub aspectul reglementării situației terenurilor afectate de servitutea de utilitate publică, dar și alte modificări. Borbim despre modul în care se finalizează procedura de urbanizare pentru teritorii studiate prin PUZ-uri aprobate anterior intrării în vigoare a PUG dar și permiterea urbanizării terenurilor agricole situate în intravilan prin PUZ-uri.

În ceea ce privește terenurile afectate de servitutea de utilitate publică, Primăria scoate obligativitatea donării acestora către municipiu și introduce doar rezervarea acestora în cartea funciară ca teren pentru drumuri. Totuși, în Regulament, va apărea posibilitatea ca, la cerere, orice proprietar care vrea să construiască să poată dona terenuri pentru lărgirea sau amenajarea de drumuri.

Tot mai mulți clujeni au cedat Primăriei suprafețe de teren pentru lărgirea viitoare a unor artere pe care aceștia doreau să construiască. Terenurile au fost donate primăriei și preluate prin Hotărâri de Consiliul Local, în baza Regulamentului local de urbanism, fără ca proprietarii să fie despăgubiți, ca o condiție pentru obținerea autorizațiilor de construire. Recent, însă, atât Tribunalul Cluj cât și Curtea de Apel au decis – într-un caz al unei familii care voia să contruiască locuințe pe strada Antonio Gaudi – că această practică nu este legală. Culoarul de lărgire a străzilor, o dată identificat și grefat ca servitute de utilitate publică, impune decizii de expropriere și despăgubiri pentru proprietari. Asta au spus intanțele clujene în cazul familiei care a refuzat să doneze gratuit tren pe Antonia Gaudi pentru ca Primăria să le elibereze autorizația de consturire pentru cele două locuințe unifamiliale și au dar administrația locală, în 2014, în judecată. Potrivit instanței, procedura de instituire a unei servituți de utilitate publică din Regulamentul Local de Urbanism încalcă în mod grav dreptul de proprietate garantat prin Constituția României. În plus, decizia obținută de familia de pe Antonia Gaudi impune Primăriei să revizuiască Regulamentul de Urbanism, după ce a anulat parțial două articole din acesta și anume cela care făceau referire la donarea cu titlu gratuit a terenurilor (25 și 27).

DETALII: S-a creat precedentul. Instanțele clujene spun că Primăria trebuie să plătească terenurile cedate de oameni pentru lărgirea străzilor

În ceea ce privește celelalte modificări privind procedura de urbanizarea, propunerea primăriei este următoarea:

sursa: Primaria Cluj

În cazul terenurilor agricole din intravilan, PUG-ul nu permitea urbanizarea lor tocmai pentru a le conserva în cazul în care orașul are nevoie de teren pentru extindere sau pentru obiective strategice. Proprietarii au făcut însă presiuni și așa Primăria, cu avizul arhitetcului-șef al județului, a decis să permită urbanizarea Unităților Teritoriale de Referință A (agricol) prin PUZ-uri. Compromisul a fost făcut cu mențiunea că oportunitatea se va decide de către Comisia de Urbanism pentru fiecare situație în parte.

 

by -
0 5370

Cele mai bune școli clujene la examenul de evaluare națională sunt școala Elf și “Emil Racoviță”, ambele din Cluj-Napoca.

Școala Elf a obținut o medie generală la evaluare de 9,56 și e urmată de colegiul “Emil Racoviță” (foto) cu 9,48 și “Avram Iancu” cu 9,11, urmate de colegiul național “Mihai Viteazu” din Turda, cu 9.06. De precizat, școala Elf are o singură clasă, în vreme ce “Emil Racoviță” și “Avram Iancu” au câte trei clase.

Cea mai bună școală din mediul rural, în Cluj, e “Mihai Vodă” din comuna Mihai VIteazu, cu media 8,13, urmată de școala din comuna Frata cu 7,95 și cea din Căianu cu 7,68. “Aici discuțiile se pot purta despre câți copii ai avut și câți s-au prezentat în concurs, pentru că sunt și școli cu număr relativ mic de copii”, spune inspectorul școlar general Valentin Cuibus. “Lucrurile au ieșit așa cum am presupus după simulări. Procentul obținut de județul Cluj e după părerea mea bun, cred că este un rezultat bun, mai mare puțin decât cel de anul trecut, de 88,91%. De remarcat că avem o mie – 998 – de elevi cu media între 9 și 10 și 944 care au media între 8 și 9, deci 50% cu media peste 8”.

De cealaltă parte, pe ultimul loc în acest clasament e liceul cu program sportiv din Cluj-Napoca, cu o medie generală de 7,04, “deci o medie decentă pentru un liceu sportiv” după cum spune Cuibus. Pe penultimul loc e școala “Traian Dârjan” din Someșeni, cu o medie generală de 7,05.

Pentru elevii care au susținut în aceste zile examenul de evaluare națională urmează înscrierea în liceu. “Le cer elevilor să completeze cât se poate de multe opțiuni, calculatorul reacționează în funcție de informațiile pe care i le dai și dacă ai scris în ordine greșită calculatorul te repartizează unde ai cerut”, spune Cuibus. “Va trebui să ai zeci și zeci de variante, sunt școli, clase în care ultima medie de intrare va fi bine peste 9, poate 9.50. Ca să ai siguranța că nu vei rămâne pe dinafară e nevoie de cât mai multe opțiuni; nu vom aproba, ca anul trecut și acum doi ani, niciun transfer la medii mai mari. nici n-are rost să-ți depună, le-am refuzat pe toate anul trecut”.

Anul trecut au fost depuse 400 de cereri de transfer, dintre care 90% au fost respinse, în vreme ce restul au fost aprobate, în special, din cauza unor greșeli materiale, “adică tu ca părinte nu ai deschis ochii și copilul tău avea dreptul să ajungă la școală pentru că are media bună”.

În Cluj examenul a fost susținut în 93 școli în mediul rural și alte 67 în orașe.

by -
0 875

Universitatea nu se mai oprește din transferuri și i-a făcut o ofertă lui Gaston Mendy, fost jucător în trecut la Cluj.

Fundașul stânga de 31 de ani e liber de contract după ce a încheiat ultimul sezon în tricoul celor de la ASA Târgu Mureș și e gata să îmbrace din nou tricoul “studenților”.

“La U Cluj s-a pornit un proiect fantastic, poate unic în fotbalul românesc. Eu am promis că voi veni, am discutat cu Ioan Ovidiu Sabău. I-am zis așa: sunt discuții pentru o experiență în străinătate în ceea ce mă privește, dar dacă nu se concretizează nimic, sută la sută voi juca la Universitatea. Nu mai merg altundeva în România, aici sunt acasă și voi rămâne la Cluj. Le voi spune celor de la U în perioada următoare. Eu m-am simțit extraordinar aici și mi-ar face mare plăcere să joc și să ajut și eu echipa. La cum e lotul Universității și la ce se dorește la U, nu vor fi probleme cu promovarea, sub nici o formă”, a spus Mendy pentru actualdecluj.ro.

În România, Mendy a ajuns în 2008, la Farul Constanța. Din 2010 până în 2013 a evoluat pentru U Cluj, apoi s-a transferat la Petrolul, e revenit încă o dată la Universitatea, a mai evoluat la Rapid, după care a jucat pentru Mlada Boleslav, în Cehia. În ultimul an a bifat 27 de partide pentru ASA Târgu Mureș în Liga 1.

foto: gsp.ro

CITIȚI ȘI: Ce transferuri a mai făcut U Cluj. Echipa e cel puțin de liga a doua. “Fanii noștri merită spectacol, nu vrem să avem emoții cu promovarea!”

Primarul comunei Florști, Horia Șulea, și-a angajat cumnata în funcția publică de șef de serviciu, în cadrul Poliției Locale, iar raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) arată că el s-a aflat în conflict de interese . Șulea a contestat în instanță raportul ANI. A pierdut procesul la Curtea de Apel, iar acum l-a pierdut și la Înalta Curte de Casație și Justiție,  informează muzicainstantelor.ro.

Detalii din soluția  Înaltei Curți: Minuta deciziei civile nr. 194. Respinge, ca inadmisibil, recursului declarat de Şulea Horia – Petru împotriva Deciziei nr.3369 din 24 noiembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosar. Fără cale de atac, conform art.493 alin.(5) C.proc.civ.. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 iunie 2017.

Cum a ajuns Șulea în conflict de interese?

Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie penală de către ȘULEA HORIA-PETRU, primar al Comunei Florești, Județul Cluj, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a semnat dispozițiile de numire prin care cumnata sa a fost numită în funcția publică de inspector asistent în cadrul Direcției de Sănătate Publică a Județului Cluj și, ulterior, în funcția publică de conducere de Șef serviciu în cadrul Poliției Locale Florești (funcție exercitată cu caracter temporar).
Astfel, ȘULEA HORIA-PETRU a încălcat și dispozițiile art. 301 din Codul Penal al României, potrivit cărora „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”. Agenția a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj cu privire la posibila săvârşire de către ȘULEA HORIA-PETRU a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României – arată muzicainstanțelor.ro

 

Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Parcul Est există, doar Primăria îl ignoră. Un deputat și mai mulți experți și specialiști din comunitatea clujeană au făcut un tur al zonei din Gheorgheni pentru a demonstra potențialul acesteia și necesitatea de transformare a sa în parc public al orașului. Chiar dacă această intenție a fost configurată în Planul Urbanistic General al orașului, Primăria a abandonat orice demers de a face un plan de bătaie și a încerca să redea orașului un parc integrat public în estul orașului. Acum, de la Cluj, se încercă modificarea legislației exproprierilor în așa fel încât administrația să poată prelua mult mai ușor zone verzi și să le transforme în parcuri publice. Aceasta pentru a-l ajuta pe primarul Emil Boc să se ridice la nivelul personalităților Clujului – fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia – care au lăsat o moștenire verde orașului.

În anii ’70, proiectul Parcului Este adică Parcul Tineretului, care prindea şi zona lacurilor din Gheorgheni, prevedea o suprafaţă de agrement de 140 de ha. De atunci, construcţiile s-au extins, mai ales în anii de boom imobiliar de după 2000 (când a apărut inclusiv un mall), iar din amplele planuri de zone verzi au rămas în realitatea nişte „mini-parcuri”. Momentan, noul Plan Urbanistic General, intrat în vigoare la final de 2014, prevede zone verzi pe o suprafaţă de câteva zeci de ha. 60, după cum a anunțat Boc în 2015. Numai că, deşi la nivel declarativ primăria și-a reiterat intenţia de a crea aici un parc, nu s-a prezentat nici strategia, nici planurile clare, nici fonduri care să asigure viitorul parc. O parte din viitorul parc Est e a primăriei (parcul Tulcea), o altă bucată a fost amenajată pe malul lacurilor Gherogheni de Iulius Mall, o parte de teren e în administrarea RADP (cu situație juridică încă nelămurită), iar o parte sunt proprietați private (rezervate în PUG ca verde cu proprietari care și-au anunțat intențiile de a ataca în instanță hotărârile prin care primăria le-a confiscat dreptul de a construi și chiar mulți dintre ei au și pornit procese).

Reprezentanții societății civile clujene și-au exprimat public susținerea ideea de realizare a unuimare Parc Est” printr-o petiția lansată în acest scop deja de doi ani care a strâns câteva mii de semnături care au fost puse pe masa Primăriei. Municipalitatea s-a făcut prin 2015 că vrea să facă acest Parc Est și să cumpere terenuri de la oameni. Chiar a anunțat că are bani în buget prinși pentru respectivul demers. De atunci, însă, n-a mai întreprins nimic în respectiva direcție și s-a prevalat de faptul că oamenii care aveau interdicție de construire instituită prin PUG în respectiva zonă au pornit procese în instanță. 

VEZI ȘI: Cum se face la primărie parcul „gras” pe care și l-a asumat Clujul, pe hârtie, pe axa est

(februarie 2015) E posibil noul Parc Est? Încep negocierile între administrație și proprietarii din zona pepinierei Becaș, cu terenuri “înverzite” în noul PUG

Boc trădat de propriii consilieri: au votat pentru modificarea PUG-ului și i-au compromis toate promisiunileDA! pentru Parcul Est. Pasul 2: cum ?

La doi ani distanță de petiție, societarea civilă nu se lasă. De această dată, sub umbrela unei propuneri de schimbare a legislației, s-a organzat un tur gidat prin ceea ce se dorește a fi cel mai mare parc al Clujului dar și o dezbatere pentru modificarea legislației în așa fel încât să se poată expropria ușor spațiile verzi.

Despre potențialul zonei, imaginile vorbesc de la sine:

sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Cine și ce intenționează

Initiva de schimbare a legislației care ar ajuta și crearea Parcului Est pentru Cluj aparține USR. Formațiunea politică pregătește o propunere de modificare a  Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată prin amendamente pentru includerea spațiilor verzi coroborate cu amendamente la alte legi pentru a include patrimoniul urban. Aceasta în contextul în care calitatea vieții în orașele României are de suferit în lipsa unor spații verzi publice pe măsură și multe localități din România nu îndeplinesc cerințele europene în domeniu de asigurare a spațiului verde în intravilan de minimum 26 mp/locuitor. Prin aceeași inițiativă se dorește introducerea în legea monumentelor istorice a posibilității ca Statul, în vederea scoaterii din pericol a bunurilor patrimoniului cultural naţional, să se poată substitui proprietarului pentru efectuarea anumitor lucrări. La nivelul anului 2013, România avea cel puțin 593 monumente în stare de precolaps și colaps, în condițiile în care la nivel central nu era cunoscută starea a 68,95% dintre monumente. De asemenea, aceeași formațiune politică intenționează amendarea Legii 255/2010 în sensul unei mai corecte alinieri a acesteia la prevederea art. 44 alin. (3) din Constituţie, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”. În prezent persoanele expropriate, în situația în care contestă suma propusă, nu o primesc, dar își pierd proprietatea, așa că propunerea este  ca respectiva sumă să fie acordată proprietarului, urmând ca după sentință cele două părți să își regleze conturile. Un alt amendament se va face la Legea 255/2010 vine în sensul precizării clare a necesității fundamentării exproprierii pe o documentație de urbanism nu doar o documentaţiei tehnico-economică.

Cum va fi ajutat Parcul Est de la Cluj 

Ca să inițieze schimbările legislative, USR a făcut dezbateri la Cluj și București și va continua discuțiile și în perioada următoare. În ceea ce privește Parcul Est propus pentru Cluj, deputatul USR Adrian Dohotaru, cel care a inițiat demersurile de creare a acestui parc (încă de pe vremea în care era doar activist) spune că există intenția de a se încerca orientarea sa pe modelul Parcului Natural Văcărești din București. “După turul și dezbaterile de la finalul săptămânii organizate în zona viitorului Parc Este din Gheorgheni pot spune că am stabilit un grup de lucru format din experți care pe o porțiune din parcul propus fac demersuri pentru a realiza un dosar de parc natural. Parcul natural ar fi inclus în parcul mai mare care include cei doi plămâni verzi ai săi, mai cunoscuți publicului larg, adică Baza Sportivă Gheorgheni si Parcul Iulius. Am stabilit ca grupul sa facă și niște cereri punctuale, a nu se mai arunca moloz ilegal în zonă, a se realiza prin pepinieră cea mai lungă pista de biciclete a orașului, a-l întreba pe primar ce a făcut cu cele 2 milioane de lei pe care le-a promis pentru despăgubirea proprietarilor. Personalitățile care au marcat Clujul au rămas pentru spațiile publice de anvergură lăsate orașului, fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia. Emil Boc poate sa arate dacă e la înălțimea lor sau nu. Dacă nu, va lăsa loc unui nou actor colectiv rezultat în urma protestelor din ultimii ani. E vorba de societatea civilă care poate să contribuie major la amenajarea parcului prin presiuni și expertiză”, a subliniat Dohotaru.

DETALII DESPRE CUM SE POATE REPLICA LA CLUJ PARCUL VĂCĂREȘTI DIN CAPITALĂ:

Parcul Est există și este superb

Arhitecți și specialiști din Cluj care au participat la tur și la discuții spun că zona are un potențial nemaipomenit și că este păcat ca aceasta să nu fie integrată în oraș și dată clujenilor. “Zona Parcului Este este superbă, variată. Sunt stufărișuri, lacuri, zone cu vegetație înaltă. E o zonă de circa 66 hectare care încă nu este valorificată așa cum ar merita. Din păcare, clujenii încă nu se pot bucura de ea, în parte pentru că deși e aproape de zone dense de blocuri este destul de greu accesibilă, pentru că oamenii nu știu că există. Aceasta este prima concluzie după vizita pe teren. A doua concluzie care e general valabilă pentru problema lipsei de spații verzi, este că legea nu definește explicit spațiile verzi, parcurile etc ca fiind de utilitate publică, ceea ce face dificile exproprierile. Aici e nevoie de niște schimbări. Nu doar drumurile sunt utilitate publică, ci toate spațiile publice (parcuri, scuaruri, terenuri de sport), care contribuie la calitatea vieții locuitorilor”, a subliniat arhitectul Mihai Racu, membru și în Comisia de urbanism a Primăriei.

VEZI ȘI CARE ESTE URMĂTORUL PAS CARE TREBUIE FĂCUT DE CLUJ: 

Studiile trebuie să înceapă ACUM

sursa: SOS Parcul Est
Clujul are o particularitate care nu trebuie ignorată, acum când pentru toată lumea e evident că s-a construit paradoxal în ultimele decenii. Intravilanul mult prea mare a lăsat spații imense extrem de diluate, cu construcții răslețe, fără șanse de a coagula structuri urbane autentice și în același timp extrem de intensiv ocupat, acolo unde s-a construit, pentru profitabilitate. În acest context nu putem să nu observăm cele câteva suprafețe de natură capturate de oraș, care îi dau farmec și șanse de a evolua și spre calitatea spațiilor nou create, nu numai către cantitate. E vorba de pădurea Hoia, de pădurea Făget, de livezile de pe dealurile din nord și cele din sud est și de subiectul acestei discutii, ceea ce câțiva oameni preocupați de destinul orașului îl numesc Parcul est. Aici ne-am întâlnit duminică, la initiațiva unui deputat din Parlamentul României, peisagiști, biologi, arhitecți, urbaniști si activiști, pentru a revedea locurile într-o plimbare și a discuta destinele posibile ale acestui colț de natură. Senzația de oază, de plonjon în altă lume, m-a însoțit pe tot parcursul plimbării. De fapt e un spațiu abandonat, lăsat în voia naturii, dar și abuzat de cei care, parte din domeniul public sau privat, sunt în lipsă de idei sau pur și simplu nu vor să se complice. Se depozitează deșeuri de la reparațiile drumurilor publice. S-a creat un cimitir de mașini în pepiniera publică a orașului. Cei care vin mai des aici spun că seara locul e folosit spontan, dar asta nu înseamnă că e sigur. Am vorbit de un parc urban, cu biodiversitate, plante și viețuitoare, dar și oameni, pentru că asta însemnă un parc. Un potențial deosebit, dar ceva cu totul nou pentru exercițiul administrativ. Cum să faci un parc nou, echilibrat, atractiv, pornind de la ceea ce există, o porție de natură atât de valoroasă pentru oraț? In primul rând trebuie sa dorești, ceea ce se numește acum voință politică. Apoi trebuie să ai o strategie și mai apoi un proiect. Dar ca sa avem un parc de care să ne bucurăm într-un orizont de timp palpabil, studiile trebuie să înceapă acum.

*Acest text a fost scris de președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, la provocarea Actualdelcuj.ro.

Sursa foto: Jazz in the Park

Va fi “cel mai mare festival de până acum”, spune Alin Vaida, directorul Jazz in the Park despre ediţia a cincea a festivalului. Evenimentele încep de azi, iar ediţia de 2017 vine cu o componentă mai consistentă a concertelor cu bilete plătite, dar ajunge şi la groapa de gunoi a oraşului, focarul uneia dintre cele mai mari probleme sociale ale Clujului.

Publicul pentru evenimentele Jazz in the Park e unul eclectic – sunt cunoscători şi amatori de jazz, dar şi locuitori ai oraşului care pur şi simplu caută o alternativă de petrecere a timpului liber, în parc. Peste o sută de concerte vor avea loc la Jazz in the Park în săptămâna 26 iunie-2 iulie la Cluj, anunţă organzatorii. Printre artiștii care vin la Cluj se numără Dhafer Youssef, Vintage Trouble, Barcelona Gipsy Balkan Orchestra, Viva Vox, Tatran, Jojo Mayer & Nerve, Skalpel, Dario Rossi, DJ Vadim, Ours Samplus, Hidden Orchestra, Mammal Hands, Niogi & Pete Lockett, Sebastian Spanache Trio, JazzyBIT. Concertele sunt cu intrare liberă și bilet neobligatoriu în Parcul Central și pe malul Someșului, apare o scenă în cea mai izolată comunitate a Clujului, lângă groapa de gunoi, sunt programate şi trei concerte pe bilete și abonamente la Opera Maghiară cu trei dintre cele mai importante nume ale muzicii internațional. Sunt anunţate petreceri în Form Space, artă stradală și un Fond pentru comunitate.

“Avem în acest an o secţiune clar dedicată de bilete, cu trei concerte la Opera Maghiară. Încercăm să creştem nivelul muzical şi calitatea artiştilor. Muzica unora dintre ei se pretează mai bine la săli de spectacole şi, de asemenea, onorariul mai ridicat pentru a aduce anumiţi artişti ne-a condus la această mişcare. Am lucrat mult până acum la segmentul cu acces liber, pentru a dezvolta audienţa. Concertul de luni seară e sold out”, anunţă directorul Jazz in the Park. Festivalul începe chiar azi, cu deschiderea oficială de la Opera Maghiară,  iar concertul sold out e cel al Barcelona Gipsy Balkan Orchestra. Concerte la Opera Maghiară vor mai avea loc marți cu avangardistul jazz și world music Dhafer Youssef și miercuri cu “regina muzicii latino jazz”, Susana Baca.

Jazz in the Park. La Pata Rât. “În speranţa şi alţii se vor alătura”

Scena surpriză de la ediţia din acest an e însă alta: la Pata Rât. Concertele de la groaba de gunoi a oraşului au loc marți, acolo unde sunt deja confirmate patru nume. “Evenimentul de la Pata Rât e foarte important pentru noi. Am îneput încă de anul trecut interacţiunea cu comunitatea de acolo şi cu cei care au proiecte, e o zonă controversată, despre care părerile sunt împărţite. Fiindcă am fost duşi acolo şi am văzut cum îşi petrec oamenii viaţa de zi cu zi, am fost inspiraţi să facem ceva. Aceşti oameni trebuie să treacă printr-un amplu proces de integrare. Ştim că nu putem salva lumea, dar putem face ceea ce ştim noi să facem, putem să atragem atenţia asupra situaţiei, în speranţa că şi alţii se vor alătura demersului. TIFF de exemplu face de câţiva ani activităţi pentru copiii de acolo. Mesajul nostru este că şi ei sunt parte din comunitate”, a transmis Vaida. Acesta a anunţat azi că cei de la Barcelona Gipsy Balkan Orchestra (trupa care deschide festivalul, cu un concert la Opera Maghiară, unde accesul se face pe bază de bilet) au dorit să se alăture în evenimentul de la Pata Rât. “Mulţi componenţi din trupă sunt de etnie romă, vin din mai multe ţări, din Serbia, din Ucraina şi aflând de proiectul nostru ne-au spus că dacă putem să îi mai ţinem o zi în Cluj ei concertează şi acolo”, a povestit Alin Vaida. Demersului de la Pata Rât i s-a alăturat şi asociaţia Beard Brothers. Scena de la Pata Rât e activă marţi, iar aici concertele încep de la ora 16:00. De Pata Rât se leagă și cauza fondului Jazz in the Park, care strânge bani pentru proiecte sociale, culturale și educaționale pentru comunitatea care locuiește lângă groapa de gunoi, dar și pentru finanțarea unor inițiative benefice orașului. Primăria va pune la dispoziție marţi autobuze în regim gratuit care vor circula pe ruta Piața Cipariu-Pata Rât. Autobuzele pornesc din stația de transport în comun din Piața Cipariu de la orele 15:30, 16:30, 17:30, 18:30 și 19:30 și se întorc în Cluj, la oră fixă, de la ora 17 și până la ora 22. “Fondul nostru are două direcţii în acest an. Una pentru proiecte culturale, pentru care vom face un call de proiecte şi o alta care are în vedere proiecte sociale la Pata Rât. Vom susţine astfel de iniţiative, vrem să animăm zona, să creăm spaţii de joacă, să susţinem proiecte educaţionale. Cei de la Beard Brothers ne ajută să strângem bani şi vor să continue cu iniţiative proprii”, a completat Vaida. Intrarea este liberă la concertele din spații publice – malul Someșului, Parcul Central, Pata Rât și din stradă -, iar cei care doresc pot cumpăra cel puțin un bilet neobligatoriu de minim 10 lei pentru susținerea Fondului Jazz in the Park.

 

 

Concurs pe mal de Someş, pian la miezul nopţii şi scenă Electro în Parcul Central

Malul Someșului va găzdui Concursul Internațional Jazz in the Park, iar cele 15 trupe finaliste vor cânta aici în fiecare seară, de marți și până joi, menţionează Corina Brânduşan, PR manager al festivalului. “Concursul e important pentru un festival de nişă muzicală”, a subliniat Vaida, completând că şansele tinerilor artişti de jazz de a fi expuşi sunt mai mici decât în alte genuri muzicale. “Inima festivalului” rămâne și în acest an Parcul Central, subliniază organizatorii. Aici vor fi amplasate trei scene pe care muzica se va auzi vineri, sâmbătă și duminică. Una dintre scene va avea tematică electro-jazz. “Clujul s-a remarcat în ultimii ani ca un oraş al festivalurilor, mai ales de muzică electronică. Am încercat să aducem varianta noastră de muzică eletctronică, mai ales că sunt multe proiecte foarte bune de jazz care folosesc tehnologia”, a menţionat Vaida. “Ideea este să îi aducem pe oameni în parc de dimineaţa până seara”, precizează organizatorii. Se amenajează aici din nou zone de relaxare şi de jocuri pentru copii, dar şi un spaţiu de food court, în colaborare cu cei de la Streed Food Festival. Şi în acest an au loc concerte la miezul nopţii – unul dintre ele susţinut de pianistul Bogdan Vaida. Organizatorii au anunţat că în acest an vor promova sistemele “tree hug”, pentru a le atrage atenţia celor care folosesc parcul fără să se intereseze însă şi de soarta copacilor de care îşi leagă hamacele.

De asemenea, reprezentații artistice vor avea loc în mai multe zone prin conceptul Jazz in the Street, integrat în festival: vor avea loc performance-uri pe bulevardul Eroilor, la Off the Wall, în fața Operei Maghiare și în fața clădirii The Office. Organizatorii Jazz in the Park vorbesc şi despre lansarea discuţiei despre o oarecare reglementare în ceea ce priveşte arta stradală. De pildă: care ar fi cele mai bune locuri unde poţi cânta în stradă? În plus, sesiunile de improvizație jam session vor avea loc marți, miercuri și joi la Blend, la ele vor participa atât muzicienii de la Jazz in the Park, cât și curioși dornici să-și încerce talentul muzical.

 

 

 

by -
0 2081

Universitatea Cluj își continuă proiectul început în vara trecută. A promovat în Liga a III-a fără niciun fel de problemă, iar acum țintește liga secundă.  Iar echipa nu arată deloc rău, ultimele transferuri transformând-o de pe acum într-una dintre marile favorite la promovare.

“U” l-a înregimentat pe Călin Albuț, portar cu peste 150 de meciuri la Liga 1, unde a evoluat din 2008 până în acest sezon. În ultimul an a jucat pentru FC Botoșani, iar acum vine să pună umărul la o nouă promovare cu Universitatea Cluj.

Florin Cordoș, fundașul central crescut de U, a revenit, de asemenea, la echipă, după ce a evoluat pentru FC Brașov și Luceafărul Oradea (liga a II-a_). Mihai Onicaș a venit de la Olimpia Satu Mare, la fel ca și Octavian Ursu.
Transferurile nu se opresc aici, spune Ioan Ovidiu Sabău, managerul Universității. “L-am luat și pe Hărdăuan, un mijlocaș de 17 ani cu niște calități deosebite. Joacă mijlocaș dreapta sau atacant, e născut în 99, are viteză deosebită și o tehnică remarcabilă. A semnat deja cu noi.  Mai avem un mijlocaș central, îl cheamă Micaș și vine de la CS Satu Mare, e foarte bun, se va auzi de el. Joacă postul lui Gabi Giurgiu, e același profil și e foarte talentat. Suntem obligați să jucăm cu 3 juniori la Liga a III-a. Îi avem pe toți. Mai aducem un atacant. Vom avea o echipă foarte bună, nu de liga a III-a, ci de a doua. E o selecție continuă la noi. În iarnă vrem să aducem doi sau trei jucători, iar după promovare încă doi sau trei, dacă va fi cazul. Vrem să formăm deja echipa pentru liga secundă. Noi vrem să facem spectacol pentru fanii noștri, care merită asta. Nu ne dorim emoții, nu vrem să ne chinuim cu nici un adversar. Promovarea e obiectivul nostru și e realizabil, nu cred că vom putea avea probleme”, a mai spus Sabău pentru actualdecluj.ro.

Echipa se va reuni la pe 18 sau 19 iulie și va susține un cantonament pe plan local.

sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficiala)

Administrația locală a atribuit, la aproape un an de la derularea licitației, contractul pentru consolidarea drumului care ar trebui să lege orașul de Dealul Lomb unde Primăria are în execuție două centre de afaceri. Lucrările, estimate inițial la peste 25,9 milioane lei au fost adjudecare societății clujene Diferit, după ce aceasta a reușit, în urma contestațiilor, să întoarcă rezultatul licitației atribuite de municipalitate la începutul anului către Luca Prest.

Un număr de 13 companii au depus oferte pentru a câștiga una dintre cele mai “grase” lucrări din bani publici puse la bătaie în 2016 de primăria clujeană: consolidare viitorului drum spre centrele de afaceri de pe dealul Lomb, surpat în 2015, imediat după demararea lucrărilor de execuție. În cursa pentru acest contract de 5,7 milioane de euro au intrat firme “certate cu legea” sau implicate în marile dosare de corupție, dar și alte companii obișnuite ale contractelor pe bani publici sau ale celor pe filiera fostului PDL, unele chiar implicate în scandaluri ajunse virale în mediul on-line după ce au făcut lucrări “rușinoase” (cum ar fi băncile îngrădite cu gard în Timișoara), plus marii jucători de pe piața construcțiilor din Cluj, care au deja la activ contracte cu municipalitatea clujeană.

Licitația a avut loc în august 2016. Primăria a adjudecat lucrările abia în ianuarie 2017 către compania Luca Prest, deținută de Florin Timofte, cea care a inițiat proiectul de transformare a casei Bogdanffy din Cluj-Napoca de pe strada Avram Iancu în pensiune turistică iar ulterior i-a vândut-o pictorului Adrian Ghenie pentru a o transforma în Centrul de Artă Contemporană. Numărul ofertelor admisibile a fost de 7.

Diferit și Kasdum GF Timișoara (societatea care a lucrat pentru Primăria Timișoara și a îngrădit bănci cu gard – Detalii AICI) au contestat decizia comisiei de licitație a Primăriei. Diferit a reușit să întoarcă și rezultatul și să obțină o decizie de la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor la jumătatea lunii martie pentru anularea rezultatului procedurii și reevaluarea ofertelor. Așa a ajuns să întoarcă și licitația în favoarea sa și să câștige contractul. Primăria i l-a atribuit în 15 iunie pentru mai puțin de jumătate din valoarea estimată, adică peste 12,8 milioane lei (cu mențiunea că circa 25% din acesta a fost contractat de Keller Geotehnica care va executa coloane forate și radiere din beton armat).

Societatea Diferit este un client al banului public, deţinând contracte importante cu Primăria clujeană de zeci de milioane de lei, dar și cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj. În tandem cu Kiat Group s-a ocupat pe patru ani și 600 de milioane de lei de contractul de modernizare și întreținere a străzilor din Cluj-Napoca. Compania e deţinută de Nicolae Petri, un fost inginer în cadrul Regiei Autonome a Domeniului Publice deţinută de administraţia locală clujeană. Diferit a efectuat lucrări și pe cea mai scumpă centură de ocolire a Clujului (afectată de alunecări de teren), centura Vâlcele-Apahida, poreclită de presă “centura de Diamant).

Lucrările pe care Diferit le va executa în Lomb sunt cele care vor permite realizarea drumului de 1,6 kilometri și patru benzi care va lega de Cluj-Napoca centrele de afaceri pornite de Primăriei cu bani europeni în Lomb. Intrat în 2015 în șantier, drumul s-a surpat iar firma contractată de municipalitate pentru a se ocupa de lucrări, Kiat Group, a fost nevoită să sisteze lucrările. De atunci au mai apărut și alte alunecări de teren în Lomb. Pe unele Primăria le-a scos la licitație (consolifări în zona centrului TEAM), iar pe altele le-a expertizat și urmează să le liciteze.

Alunecările de teren țin în loc și darea în exploatare a celor două centre de afaceri – Centrul pentru Industrii Crative și Centrul TEAM, dar și realizarea drumului. Deja pentru centrul TEAM Primăria a plătit în 2016 circa 700.000 de lei către TCI Constructor General pentru lucrări de conservare. Anul acesta, municipalitatea a mai scos la licitație lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate și la Centrul pentru Industrii Creative. Contractul a fost câștigat tot de TCI Constructor General pentru 1.290.000 lei.

VEZI ȘI:

“HIMERA din dealul Lomb”. Arhitect: cum poate primăria ieși din propria minciună și relansa proiectul de pe deal

2016 s-a încheiat pentru Lomb cu:

  • două centre de afaceri (susținute jumătate cu bani europeni ) pornite de cinci ani, neterminate și cu termene de finalizare în 2017 (februarie și aprilie); chiar dacă se vor termina, ele nu pot primi chiriași decât din 2018 încolo, când se estimează că se va termina drumul de acces și se vor consolida zonele cu alunecări de teren de pe șantier
  • un contract de peste 770.000 lei cu TCI Contractor General pentru lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate la unul dintre cele două centre de afaceri (Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere -TEAM)
  • două licitații de 8 milioane de euro în derulare pentru consolidarea versantului din zona centrului TEAM dar a porțiunii cu alunecări de teren de pe viitorul drum de 1,6 kilometri și 4 benzi spre Dealul Lomb – neadjudecate, cu termene de lucrări (de la data semnării contractului) de mai bine de 8 luni;
  • un drum licitat și adjudecat către KIAT Group la 4 milioane de euro, intrat în șantier și sistat la 7% din pricina alunecărilor de teren produse la final de 2015
  • o societate, Cluj Innovation Park, înființată de primărie degeaba în 2014, ca să administreze niște afaceri care încă nu sunt operaționale și nici nu vor fi și ținută cu bani grei de la bugetul primăriei; firmă unde au fost angajați nu mai puțin de 4 directori (director general Alexandru Coroian, director comercia Mircea Miheștean, director tehnic Istvan Gaspar și director comercial Lenuța Lazarciuc) și alți câțiva angajați, inclusiv un purtător de cuvânt, firmă despre care Consiliul de Administrația a spus, după primul semestru al lui 2016 că, legal, ar trebui desiființată, însă care s-a reorientat către zona de accesare de fonduri europene; în plus, o măsură care s-a luat abia la final de 2016 a fost accea că s-au suspendat doi directori și alți doi au rămas cu venituri diminuate, însă tot pe bani frumoși de la primărie
  • societatea ținută în viață cu bani grei de primărie, Cluj Innovation Park, a câștigat în parteneriat cu Clusterul TREC – Transylvania Energy Cluster un proiect pentru un parc de cercetare în domeniul energiilor regenerabile de 3 milioane de euro din care circa 1 milioan de euro sunt nerambursabili, sumă pe care la finalul anului trecut primăria și-a asumat-o ca susținerea pentru acest proiect; proiectul parcului fotovoltaic și eolian va fi dezvoltat în maxim 8 ani de zile pe 2,7 hectare de pe Dealul Lomb, fiind gândit să asigure alimentarea cu energie electrică a centrelor de afaceri din Lomb, dar și să asigure iluminatul public pe drumul de acces; proiect cu adevărat e gândit ca să producă sisteme și aplicații de gestionare a acestui tip de dezvoltări energetice verzi pe care să le valorifice, ulterior firmele din cluster, pe piață, afacere din care primăria are 40%;
  • primarul a avansat că va pune la bătaie teren în Lomb și pentru proiectul Clusterului Cluj Innovation City – un oraș al inovării, inițiativă lăudată în 2015 și de Comisia Europeană, însă un proiect în fașă pentru care nu există fondurile necesare nici susținerea de la mediul universitar și privat, majoritatea universităților și firmelor de IT derulând investiții de infrastructură proprii, în oraș și nicecum fiind interesate să le pună pe Dealul Lomb; Despre acest proiect nu s-a mai spus niciun cuvând în 2016
  • viitorul parc științific Tetapolis care urma și el să se facă în Lomb s-a fixat oficial pe un teren din Cluj-Napoca, în cadrul parcului Tetarom I, de pe Tăietura Turcului
  • atribuiri de parcele (într-o zonă neutilată) pentru case în Lomb revoluționarilor care au fost primeniți de administrația funar cu terenuri “imaginare” dar care și-au căștigat dreptul la terenurile primite în trecut prin sentințe definitive