Top News

by -
0 110

“E un joc decisiv!”, a fost mesajul transmis in corpore de tricolori înaintea partidei cu Danemarca din preliminariile pentru Campionatul Mondial din Rusia din 2018.

Atmosfera din jurul Naționalei e apăsătoare după un Campionat European eșuat și un debut de campanie de mondiale mult sub așteptări.

“Vom încerca să atacăm, vreau să jucăm ofensiv”, a anunțat selecționerul Cristoph Daum. Și-a așezat echipa într-un sistem 3-4-1-2, cu un joc simplu în benzile terenului, de unde Benzar (dreapta) și Latovlevic (stânga) au aruncat centrări la firul ierbii în careul advers. Tactica părea că va da roade, pentru că fundașii centrali ai oaspeților-imbatablili în jocul aerian – întâmpină mari probleme când trimiți centrări rapide, pe jos. Așa a scăpat Keșeru din marcaj, dar a trimis lamentabil din câțiva metri, cu toată poarta în față (18). Benzar i-a mai pus o minge perfectă în careu, după o diagonală de 60 de metri trimisă de Toșca, însă vârful lui Ludogoreț a ratat intercepția (25). E golgheter în Bulgaria, dar una e să joci cu Batev Plovdiv și alta e să dai de Simon KJaer sau Vestergaard.

Latovlevic ară toată banda stângă, centrează la foc automat, dar își pierde suflul. La mijloc, Marin și Pintilii se calcă pe picioare, iar trio-ul ofensiv Chipciu-Keseru-Stanciu nu reușește să facă aproape nimic. Total neinsipirați, fără suflu și cu prea puțină dorință. Danemarca ne liniștește și mai mult după o ratare de zile mari a decarului Eriksen de la Tottenham (45).

Daum sună adunarea la pauză, însă evoluția tricolorilor rămâne fadă. Nici un dribling, nici o combinație rapidă. Stanciu trage și el moale dintr-o lovitură liberă de la 25 de metri (50), după care ai noștri rămân fără aer. Danemarca urcă la mijloc cu defensiva, pune pressing, iar România nu mai leagă două pase. Tătărușanu degeajează ilar câteva mingi și e taxat și de public.
În tribune cresc speranțele tuturor odată cu intrarea lui Alibec. dar atacantul Astrei cerut cu atâta insistență de public  tratează superficial și puținele mingi la care ajunge. Ușor supraponderal, lent spre foarte lent, Alibec dezamăgește cumplit. La fel ca toată echipa.

Ne apropiem de final, iar oaspeții ne iartă. Jorgenssen are golul în gheată, dar șutează peste porta lui Tătărușanu (89).

Mai bubuim o minge la întâmplare spre careul lor, dar centralul pune capăt unei noi evoluții palide a unei naționale care își pierde încet dar sigur identitatea.

Echipele de start:

România: Tătărușanu – Săpunaru, Chiricheș, Toșca – Benzar, Marin, Pintilii, Latovlevici – Stanciu – Chipciu, Keșeru

Danemarca: Schmeichel – Kjaer, Christensen, Vestergaard – Ankersen, Kvist, Schone, Delaney, Durmisi – Eriksen, Cornelius

foto: gsp.ro
1. Polonia 13
2. Muntenegru 7
3. Danemarca 7
4. România 6
5. Armenia 6
6. Kazahstan 2

SE VOR MAI JUCA:

10 iunie 2017: Kazahstan- Danemarca, Muntenegru-Armenia, Polonia-România

1 septembrie 2017: Kazahstan- Muntenegru, Danemarca- Polonia, România- Armenia

4 septembrie 2017: Armenia- Danemarca, Muntenegru- România, Polonia- Kazahstan

5 octombrie 2017: România-Kazahstan, Muntenegru-Danemarca, Armenia-Polonia

8 octombrie 2017: Danemarca- România, Kazahstan- Armenia, Polonia-Muntenegru

 

În cadrul Biroului Permanent Central, ALDE a decis să-i retragă sprijinul politic lui Daniel Constantin, liderul coneservatorilor, care deține, în prezent, portofoliul Ministerului Mediului. Potrivit informațiilor din presa centrală, dintre membrii Biroului, doar 12 au votat împotriva deciziei, iar cinci s-au abținut. Restul de 86 de voturi au fost pentru retragerea sprijinului politic. Deputatul clujean, Steluța Cătăniciu a informat pentru Actualdecluj.ro că s-a luat, într-adevăr, această decizie, la nivel central. Din acest moment, așadar, oamenii din cele două tabere – Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constatin – vor avea drumuri diferite. Decizia exprimată, astăzi, la București va influența puternic situația organizației ALDE Cluj, știut fiind faptul că între oamenii lui Tăriceanu și cei din tabăra lui Daniel Constantin au existat multiple tensiuni, exprimate fără rezerve și în spațiul public.

La nivelul municipiului Cluj Napoca, ALDE are două mandate de consilieri locali. Unul dintre mandate e deținut de Adrian Mureșan, care provine din PC și care s-a poziționat de partea lui Mircea Irimie. El va trebui, cel mai probabil, să-și ia adio de la locul său în forul local. Dacă Daniel Constantin va fi îndepărtat de la Ministerul Mediului, același lucru se va întâmpla și cu Mircea Irimie, care în prezent deține funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Dialog Social.  Irimie a avut o încercare, săptămâna trecută, de a se poziționa neutru, anticipând că își va pierde funcția din Minister, dacă Daniel Constantin va fi îndepărtat din ALDE. Acum nu mai are, însă, nicio șansă să-și mai salveze funcția.

Marea dispută în sânul ALDE a început din momentul în care s-a pus problema împărțirii funcțiilor de conducere.  Oamenii lui Tăriceanu au votat pentru organizarea unui Congres, în 23 aprilie, în scopul alegerii unei conduceri unice la nivelul partidului. Daniel Constantin împreună cu câțiva oameni de-ai săi, printre care clujeanul Mircea Irimie, au părăsit sala, acuzând faptul că întrunirea ar fi fost nestatutară. În opinia lor, alegerile interne trebuie începute de la nivelul organizațiilor locale. Ulterior, prin intermediul delegaților din teritoriu, Constantin spera să aibă șanse mai mari de a rămâne la conducerea ALDE.

Reamintim că partidul lui Tăriceanu (PLR) a fuzionat cu patidul lui Constantin (PC) în 2015.  Liberalii lui Tăriceanu consideră că rezultatele electorale li se datorează lor, în mare parte, motiv pentru care pretențiile conservatorilor li s-au părut nejustificate.  Daniel Constantin a anunțat în mai multe rânduri că își va apăra drepturile în instanță.

Un mare artist, un pictor special, un spirit care căuta libertatea şi crea opere cu poveşti în spate. Aceştia sunt câţiva dintre termenii în care e descris unul dintre marii pictori ai Clujului, Mircea Vremir, de artişti, familie sau critici de artă. În acelaşi timp, zeci dintre lucrările sale sunt depozitate în condiţiile pe care reuşesc să le menţină membrii familiei, în lipsa unui mult dorit muzeu-casă memorială, unele au ajuns deja în stadii care nu mai permit expunerea lor în condiţii de siguranţă şi pictorul încă îşi aşteaptă cercetătorul care să îi facă opera mai uşor de receptat pentru generaţiile viitoare. O parte dintre lucrările sale sunt însă expuse pentru public zilele acestea: nuferi, Deltă, portrete şi chiar o scenă de Revoluţie au ajuns la Muzeul de Artă şi lucrări de grafică, sculptură şi… scheletul unei bărci construite chiar de artist sunt expuse la Galeria Quadro.

Expoziţia retrospectivă „Mircea Vremir – Feţele luminii” a fost deschisă miercuri, prilej cu care a fost proiectat şi un clip ce surprinde în imagini fragmente din viaţa şi opera artistului. Lucrările pot fi văzute la Muzeul de Artă şi la galeria Quadro până în 15 aprilie.

Omul Vremir şi, implicit, pictorul Vremir iubeau Delta. Asta se vede pe toţi pereţii muzeului unde sunt expuse picturile, dar se desprinde şi din poveştile doamnei sale, care vorbeşte de „mari aventuri” trăite împreună, la Dunăre. „Am dus copiii acoo, de mici, de când aveau un an. Şi atunci nu era ca acum, că îţi aduce cineva laptele; nu am văzut pâine săptămâni întregi. Dar libertatea pe care am avut-o acolo şi preţuirea şi dragostea oamenilor, a pescarilor a fost inegalabilă. Poate acesta e motivul pentru care [Mircea Vremir] a ajuns la asemenea realizări. Nu îl interesa să meargă în străinătate sau în alte locuri, lucrul important era să meargă în Deltă. Şi mergeam împreună cu toţii, toată şatra. Pentru noi, trăirile nu erau cele ale turiştilor – noi eram chiar în miezul mlaştinii, până la genunchi în noroi, o dată ne-a prins furtuna, s-a ridicat nivelul apei şi era să rămânem acolo. Au venit pescarii după noi, să ne salveze. Copiii erau mici şi ziceau: în sfârşit, ceva aventură. Ăsta era spiritul familiei”, povesteşte soţia artistului, Kovats Ildiko, explicând, de fapt, creaţia soţului. Fiecare lucrare are o poveste şi o explicaţie, spune ea. Şi aceasta e „cheia” în care poţi să priveşti, mai departe, lucrările expuse.

„Avem aici partea cea mai importantă a creaţiei lui Vremir, creaţia de maturitate. E o expoziţie realizată în parteneriat cu o galerie privată, cu cei de la Quadro. Sper că mai urmează una, alături de ei”, precizează managerul Muzeului de Artă Cluj, Lucian Nastasă-Kovács. Şi mai atrage atenţia asupra unei laturi de artist. „Fiţi atenţi la rame! Toate sunt făcute de pictor, unele cu acribie, sunt cioplite cu mâna lui”, spune directorul.

În ciuda valorii recunoscute a lucrărilor lui Vremir, creaţia pictorului nu e însă sistematizată în vreo cercetare şi, mai grav, lucrările sale nu sunt depozitate în condiţiile necesare. Multe dintre ele au mare nevoie de restaurare, spune curatorul expoziţiei de la Muzeul de Artă. „Opera lui Mircea Vremir e una care încă îşi aşteaptă un cercetător dedicat. Când am început să lucrez la această expoziţie, m-am lovit de multe piedici: opera sa nu este sistematizată, nu există o bază de date din care să îţi culegi lejer informaţiile. Opera lui Mircea Vremir merită să fie mai bine păstrată, unele lucrări merită să fie restaurate. Mi-ar fi plăcut să expun unele lucrări, dar pur şi simplu starea lor nu permitea acest lucru”, arată curatorul Dan Breaz. Au ajuns, totuşi, la Muzeu şi sunt expuse acum: peisaje „tipice”, dar şi lucrări atipice, peisaje de Deltă, dar şi o lucrare dedicată Revoluţiei din 1989, în care un drapel viu pare pierdut într-o mare de incertitudini.
Într-o sală sunt lucrări care redau natură statică, dar vin şi lucrări cu figuri umane, urmează portrete şi autoportrete. Dar şi două „lucrări surpriză”: realizate din obiecte găsite, două lucrări metalice, tehnologice. Sunt două “păsări”, ambele compuse cu ajutorul câte unei bombe. “Pasărea morţii” este realizată dintr-o bombă care a explodat, în vreme ce “Pasărea” are în componenţă o bombă benignă, al cărei potenţial distructiv nu a fost declanşat. Peste toate: un autoportret din 1972 realizat de pictor.
De ce e atât de special Vremir? „Nu toţi artiştii ajung la maturitatea creaţiei, chiar dacă pictează foarte mult – 50-60 de ani. Vremir a pictat în jur de 40 de ani, dar a atins maturitatea creatoare. Portretele lui sunt aproape nişte blazoane ale spiritului personalităţii pe care o surprindea. Ele nu redau caligrafic persoana, cută cu cută şi element cu element. Dar eşti perfect convins că e vorba de acea persoană. Are acea capacitate de sinteză. Vremir foloseşte culori luminoase, care oglindesc. Chiar în lucrările cele mai tenebroase există elemente de lumină care redau acea fascinaţie de care omul are nevoie. Foarte special în opera lui e acest tip de culoare-oglindă. Unii artişti închid lumina în culoare şi atunci culoarea devine foarte luminoasă, cu speciale capacităţi de reflexie. Vremir reconstruieşte lumea prin aceste suprafeţe oglinditoare. Sunt feţe pe care lumina ni le restituie prin talentul artistului”, explică Dan Breaz şi titlul expoziţiei: Feţele Luminii.

Profesorul-pictor Ioan Sbârciu, preşedintele Universităţii de Artă şi Design, vorbeşte la rândul său cu drag despre Vremir, pe care l-a şi cunoscut. „Vorbim de un mare artist, de un mare pictor. Există o problemă grea aici – sunt mulţi artişti foarte, foarte importanţi pe care poate lumea nu îi ştie sau nu îi mai ştie. Se vorbeşte în întreaga lume despre Şcoala de la Cluj, dar ea nu poate apărea din senin”, spune preşedintele UAD, care susţine că e încă mult de lucru în ceea ce priveşte cercetarea pe marginea ei. “E o activitate foarte importantă, recunoscută mondial”, spune Sbârciu. Cât despre Vremir, acesta poate fi descris cu adevărat ca fiind “artist”, arată pictorul de la UAD. „Eu mă gândesc cu foarte mult drag şi cu foarte mult respect la el. Şi prin felul în care se comporta era un artist. Era un bonom, se credea un mare artist şi se comporta ca atare. Mai bine să vă povestesc nişte întâmplări, ca să exemplific. Se organizau pe atunci expoziţii, în afară de cele oficiale, în diverse locuri – de exemplu la Medicală 5. La o astfel de expoziţie, el a întârziat puţin şi când a ajuns a intrat cu un clopot uriaş, în timp ce se vorbea. Toată lumea a zis: ăsta e artistul. Avea un pistol, la un moment dat, cu care trăgea la ţintă. Se comporta ca un artist, chiar în vremurile respective. Tot respectul pentru asta! Era serios şi critic cu arta lui şi a altora. Nu era un tip comod”, povesteşte Sbârciu.

Căutarea libertăţii – în viaţă şi în operă – se citeşte în lucrări, spune şi reprezentantul Galeriei Quadro, unde sunt expuse lucrările de grafică.

Lucrări de la Quadro

Cine a fost Mircea Vremir

Mircea Vremir s-a născut în 1932, în satul Lipoveni, comuna Romani în judetul Neamt. Artistul s-a format la Institutul de Arte Plastice din Iaşi şi la Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj, în perioada anilor 1949–1955; Aparţine unei prestigioase generaţii de artişti la Cluj şi
a fost timp de aproape patru decenii (1953 – debutul şi 1991 – ultima sa manifestare expoziţională) o prezenţă activă în orizontul artelor plastice clujene si nationale.
Mircea Vremir începe sa expuna înca din anii studentiei, activitatea expoziţională fiind dublată după absolvire de activitatea didactică : a fost profesor la Liceul de Arte Plastice din Cluj (1957–1961); asistent si lector la Institutul Pedagogic de 3 ani din Cluj – Facultatea de arte plastice (1961–1971), lector la Instututul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj (1971–1990).
În aceeasi perioadă abordeaza arta monumentala, realizând în fresca si mozaic ansambluri murale de anvergură.

“În atelier, artistul şi-a creat o lume: a adus natura, cultura şi arta ţărănească, a transformat un spaţiu citadin într-un univers al său cu adieri de vânt şi cu mişcări de ape… Pietre de râu, fosile, cioplituri în lemn, ţesături, oale de lut şi chiar bărci”, povesteşte familia pe site-ul dedicat artistului. Mai multe informaţii găsiţi AICI

by -
0 96

România va juca duminică cu Danemarca pe Cluj Arena, de la ora 21:45, în preliminariile Campionatului Mondial din 2018.

Declarații conferința de presă România, Cluj Arena.

Cristoph Daum, selecționer:

“Am lucrat mult la automatismele tactice, vom vedea ce formație va fi cea mai potrivită. Avem trei sisteme de joc diferite. Vom începe cu un sistem flexibil, pe care să îl putem schimba. Am exersat și sistemul 3-4-3, vom vedea care va fi, avem mai multe alternative.

Mă concentrez doar la meci, nu am de ce să mă gândesc la demisie, demitere. Nu m-a întrebat mama, familia mea, nimeni din Federație. Dacă vom câștiga ce se întâmpla, voi avea contract pe 10 ani? Nu, eu vreau să aduc ceva în plus la acest meci, vreau să câștigăm. Nu am marcat în ultimele meciuri, la asta lucrăm foarte mult acum și sper să se schimbe asta acum, cu acest joc.”

Vlad  Chiricheș, căpitan România:

“Nu am experiența fastă în acest sistem, dar mă pot adapta foarte bine. E un meci decisiv pentru noi. Nu trebuie să ne gândim la ceea ce a fost în trecut, la ce s-a întâmplat în celelalte meciuri, e important să câștigăm acum. ”

România, echipa probabilă:

Tătărușanu – Săpunaru, Chiricheș, Toșca – Benzar, Marin, Pintilii, Latovlevic – Chipciu, Keșeru, Stanciu

by -
0 34

Clujul, cu IT-iştii şi studenţii săi, ar putea aborda şi domeniul spaţial pentru dezvoltarea de noi tehnologii. O spune chiar iniţiatorul unui incubator francez dedicat susţinerii startup-urilor folosind tehnologii spaţiale.

Philippe Lattes a trecut de la industria spaţială la lumea antreprenoriatului, fără să renunţe la tema Spaţiului. E director adjunct al Aerospace cluster – Space activities and European project. A construit ESA Bic Sud France, un incubator dedicat susţinerii startup-urilor folosind tehnologii spaţiale. Luna trecută a fost la Cluj, pentru a susţine o prezentare la TedX-ul local şi a vorbit pentru Actualdecluj.ro despre potenţialul pieţei locale şi “oferta” din Spaţiu.

“Lucram în producţie (design şi construcţie de sateliţi), iar acum şapte ani am decis să intru într-un cluster de inovare. Am dezvoltat activităţi noi. În cluster am ales să dezvolt sisteme noi de suport pentru companii, ca incubatoarele”, aminteşte Lattes. Temele abordate acum în incubatorul pe care îl conduce sunt foarte variate. Ideea generală este că nu trebuie să fii specialist în astronomie ca să participi la dezvoltarea tehnologiilor care folosesc informaţii din spaţiu. „E posibil pentru developeri care nu sunt interesaţi de industria spaţială să dezvolte aplicaţii legate de acest domeniu”, spune Lattes. Unul dintre cele mai „trendy” domenii e agricultura inteligentă. Poate fi de abordat tema schimbărilor climatice (actuală şi dureroasă)? „Nu prea. Din simplul motiv că, în termeni de piaţă, nu sunt clienţi. Startup-urile au nevoie de clienţi. Pentru Agricultură poţi găsi clienţi, pentru Energie la fel”, spune iniţiatorul de incubator de afaceri. Acesta spune că şi Clujul şi alte oraşe din regiune pot deveni locuri de dezvoltare a unor idei similare, în cooperare cu alte clustere. “Am început o colaborare cu clusterul meu. Am o companie în Polonia. Cu aceasta avem pun roiect cu România şi Cehia. Vrem să îi stimulăm pe tineri să îşi dezvolte ideile, dându-le unelte care să le permită oamenilor să imagineze aplicaţii noi. Vom organiza evenimente. Ideea este să stimulăm idei noi”, spune Lattes.

Care sunt direcţiile pe care ar trebui să se concentreze un tânăr antreprenor?
“În ceea ce priveşte ideile pe care vrea să le abordeze, asta depinde de el. Dacă e să vorbim în termeni de piaţă, pot să spun că sunt câteva domenii de interes, cum ar fi Agricultura. Sunt multe de făcut pentru creşterea calităţii vieţii, mai ales în Europa de Est. E mai simplu să începi cu o problemă identificată aici. E mai greu să te ocupi de o problemă din Africa, de pildă. Nu zic că e imposibil, dar e mai practic să găseşti o problemă locală, să faci un prototip şi apoi să vezi dacă soluţia poate fi modificată şi adaptată pentru alte pieţe. Ai acces la informaţia globală, poţi să ai informaţie locală şi să adaptezi aceste lucruri. Ai date de la sateliţi, dar ai nevoie şi de date locale”, arată Lattes.

Un pasionat de tehnologie poate dezvolta o aplicaţie folosind date din Spaţiu, fără să fie specialist în acest domeniu, spun reprezentanţii de cluster. “Pare complicat să abordezi Spaţiul. Dar lucrurile devin mai simple. Poţi să accesezi o platformă, spui că eşti developer, dar nu ştii cum să ajungi la informaţii; asta e ideea platformei: de a oferi suport, de a avea o cale să găseşti experţi. Aceasta e una din dificultăţi. Am vrea să le permitem developerilor să găsească informaţii şi parteneri. Acum sunt tot mai multe unelte – Amazon, Google dezvoltă unelte noi. Acum e momentul bun să abordezi acest domeniu, pentru că peste câtva timp toată lumea va face asta. E exemplul GPS-ului, care la început era ceva nou, apoi a devenit foarte comun. E mai greu să ai idei acum în lumea tehnologiei. Acum 10 ani, cineva cu o idee putea să îşi găsească rapid oportunităţi. Acum suntem oarecum în acelaşi loc în ceea ce priveşte acest domeniu, al spaţiului: avem mult potenţial încă neexploatat. Dar lucrurile evoluează repede”, spune reprezentantul Aerospace cluster.

Clujul are potenţial important în ceea ce priveşte antreprenoriatul, a sesizat Lattes, care a făcut deja mai multe vizite la Cluj şi e în contact cu asociaţiile de Tehnologie de aici. “Ne gândim să susţinem un incubator bazat pe tehnologii spaţiale, să susţinem un incubator care să ajute companii cu focus pe spaţiu. Pe ideea celui din Franţa, cu transfer de cunoştinţe, pentru că există aici un mare potenţial – sunt oameni de IT, tineri din facultăţi. Poate nu axat doar pe spaţiu, dar cu o ramură axată pe asta”, spune Lattes.

De altfel, domeniul aerospațial este una dintre direcțiile asumate de clusterului local iTech Transilvania şi ARIES Transilvania. Reprezentanţii asociaţiilor spuneau încă de la începutul anului că vor avea activităţi în acest sector, cu sprijinul companiilor de IT și electronică. Asta în contextul în care ARIES Transilvania a fost numită la sfârșitul anului trecut membră în rețeaua Copernicus a Comisiei Europene. Asociația se va ocupa în acest an și de implementarea împreună cu companii de IT a proiectului finanțat de către Agenția Europeană Spațială EO ClimLab (Data Analytics Platform for Climate Resilience). Acesta se referă la crearea unui mediu de cercetare colaborativ, care să permită dezvoltarea și prototiparea de noi produse bazate pe Observarea Pământului. “Se urmărește sprijinirea adaptării și reducerii efectelor schimbărilor climatice în cadrul unor abordări multi-disciplinare legate de mediul de afaceri și societate – în agricultură, sănătate, managementul riscurilor, întreținerea infrastructurilor, educație, diseminare”, a precizat Bianca Muntean, director executiv al Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES Transilvania) şi manager al clusterului iTech Transilvania.

În incubatorul din Franţa “cresc” acum diverse idei: o aplicaţie dedicată producătorilor de vin, altă companie s-a axat pe folosirea de nanosateliţi pentru monitorizarea de conducte.”Avem cam 25-30 de companii acum (în incubator), vin cam 14-17 companii noi în fiecare an, care stau cam doi ani să dezvolte produsul. Avem un incubator, nu un accelerator. Un incubator duce afacerea de la idee la prototip, un accelerator se ocupă de continuarea traseului: de la prototip la piaţă”, menţionează Lattes.

Lattes a subliniat în cadrul prezentării sale de pe scena TedX la Cluj că în acest domeniu e loc şi de startup-uri: domeniul spaţiului nu înseamnă doar zona de dezvoltare de sateliţi şi rachete, ci şi una care presupune folosirea datelor care vin din satelit – cu aplicaţii în localizare (GPS) şi observarea vieţii. Sectorul spaţial e plin de oportunităţi, aşadar. Urmează, printre altele, democratizarea turismului spaţiului, iar un alt capitol al “poveştii” se referă la folosirea datelor din sateliţi, cu aplicaţii multiple: monitorizarea schimbărilor climatice, Agricultură, Medicină. „E complex să foloseşti toate aceste date ce vin de la sateliţi; sunt scumpe, e greu să le foloseşti, frecvenţa imaginilor nu e destul de mare, deci există încă nişte limitări în folosirea lor. Dar sunt factori care arată că vom intra într-o nouă eră”, spunea Lattes. Spre asta duce creşterea mare a numărului de sateliţi, inclusiv din mediul privat. Consecinţele acestei creşteri: scade preţul lor şi costul utlizării, devine mai simplu să ai imaginea locului pe care vrei să îl urmăreşte, va fi posibilă monitorizarea permanentă, iar precizia datelor creşte. „E şi o problemă cu expansiunea acestor sateliţi – vine foarte multă informaţie, procesarea va fi posibilă doar dacă se dezvoltă şi mijloacele de interpretare. Visez să monitorizez animale sălbatice din Africa, să oprim braconajul, visez să folosim informaţiile în agricultură să diminuăm foametea în lume, visez să furnizez oriunde oricând informaţii pe smartphone. Voi trebuie să scrieţi aceste capitole”, spune Lattes. Pentru antreprenori e importantă această piaţă nouă. Un capitol nou se scrie şi în ceea ce priveşte sateliţii: au apărut nano-sateliţii – sunt mai mici, uşor de construit, mai ieftini. Şi vin cu aplicaţii în zona de business. „Pentru prima dată e posibil să construieşti sateliţi cu utilizări precise. Şi poţi crea companii pentru utilizări precise”. Suntem la începutul poveştii în antreprenoriatul în spaţiu, a concluzionat Lattes.

Liberalii clujeni din vechea gardă a partidului s-au arătat, astăzi, încântați de vizita lui Ludovic Orban și i-au promis acestuia că-l vor vota în fruntea PNL. Deși în cadrul ședinței Biroului Permanent Județean era prezent și liderul organizației de partid, Daniel Buda (aripa PDL), primari, consilier locali sau județeni nu s-au sfiit să-i aplaude discursul lui Orban și să-și afirme deschis sprijinul indiferent de directiva pe care le-o va trasa conducerea. Altfel spus, în 17 iunie va fi care pe care, Orban explicând că nu se teme  de așa zisa implicare a președintelui României, Klaus Iohannis, sau de directivele șefilor de organizații județene. “Eu sunt un om care m-am implicat în partid și când spun asta mă refer la faptul că am ținut legătura cu oamenii din organizațiile locale și județene, am colaborat cu ei,  i-am sprijinit. De pildă, în județul Cluj m-am implicat până și la alegerile locale din comuna Bonțida, când am reușit să îl impunem în fruntea Primăriei pe candidatul nostru, domnul Cărhaț. Oamenii știu că sunt un om de cuvânt, că ceea ce zic eu și fac. Nu mă tem, așadar, de faptul că delegații vor primi temă să voteze un alt candidat la alegerile din 17 iunie. Vă spun că acest lucru s-a mai demonstrat cu ocazia altor alegeri interene. Indiferent care e directiva șefilor de partid, la vot lucrurile se desfășoară cu totul altfel. Tocmai de aceea avem Congres, ca fiecare delegat să voteze așa cum dorește. În ceea ce-l privește pe domnul președinte al României, Klaus Iohannis, nu are nici un motiv să se implice în alegerile din PNL. Sunt convins că nu va face lucrul acesta”, a comentat Ludovic Orban.

Liderul PNL Cluj, Daniel Buda, a explicat, diplomat, că nimeni nu se va duce să-i verifice pe delegații clujeni dacă au votat așa cum li s-a cerut de acasă, însă, tot el a recunoscut că se va da o directivă în privința susținerii unui anume candidat: “Noi le oferim tuturor candidaților posibilitatea de a veni la noi, de a-și face campanie, de a-și prezenta obiectivele. Spre final, sigur, noi vom avea o poziție cu privire la susținerea unui candidat, dar acest lucru nu înseamnă că ne vom duce să-i verificăm pe delegați, să vedem care cu cine a votat. Votul din cadrul Congresului nu este imperativ”, a spus Buda.  El a mai adăugat că indiferent cinva va câștiga alegerile în PNL, nu va putea să ignore organizația clujeană, care a demonstrat că este o forță, având în vedere rezultatele pe care le-a obținut la toate alegerile electorale.

Liderul vechilor liberali clujeni, senatorul Marius Nicoară a subliniat și el că după ce vor fi evaluați toți candidații, PNL Cluj se va alinia pentru susținerea unuia dintre aceștia: “Sigur, faptul că se va decide la nivel de conducere să ne aliniem în spatele unui candidat nu înseamnă că delegații noștri nu vor putea să voteze așa cum doresc. Fiecare va fi liber să își exprime votul cum îi dictează conștiința”, a spus Nicoară.

La Congresul din 17 iunie, pentru alegerea noii conduceri a PNL, vor participa aproximativ 5000 de delagați din toată țara. Dintre aceștia, 250 vor fi doar din județul Cluj. Se preoconizează că vechii liberali clujeni îl vor vota masiv pe Ludovic Orban, chiar dacă liderii din vechiul PDL, Emil Boc, Daniel Buda sau Alin Tișe se vor poziționa de partea lui Cătălin Predoiu.

Trebuie spus că în interiorul PNL se mai fac încă speculații cu privire la candidații care vor intra în cursa pentru șefia PNL. Numele actualului secretar general al PNL, Cristian Bușoi, ar fi propunerea agreată de președintele Klaus Iohannis. De altfel, Bușoi nu a negat ipoteza de a intra în această competiție, când a fost în vizită la Cluj. Un alt nume vehiculat este cel al primarului din Oradea, Ilie Bolojan. Ludovic Orban a apreciat, astăzi, că Bolojan nu se va înscrie la alegeri, pentru că dacă ar fi vrut să o facă, nu avea de ce să țină ascuns lucrul acesta. “Eu l-am auzit în mai multe rânduri pe domnul Bolojan dând un răspuns cât se poate de clar. Din când în când tot mai apare pe câte undeva că de fapt el ar vrea să candideze, însă, nicăieri el nu spune că vrea”, a comentat Orban.

Până în prezent, singurii care și-au exprimat intenția de a candida sunt Ludovic Orban (aripa PNL) și Cătălin Predoiu (aripa PDL).

 

by -
0 430
Proiect de ponton. Imagine prelucrată de Cristina Jurcuț

O vreme, în zona Sălii Sporturilor, clujenii au stat pe mal de apă ca să urmărească elegante apariţii albe: au venit lebede! Au urmărit cormorani, raţe şi ce s-a mai nimerit să apară. Îşi plimbă, pe unde se poate (cu apă în fundal), copiii, căţeii şi bicicletele. Apa e încă murdară, râul care traversează oraşul e inaccesibil pe mari porţiuni, dar locuitorii Clujului se bucură, pe cât posibil de apropierea de apă. De trei ani, prin proiectul Someş Delivery, care aduce evenimente şi instalaţii pe traseul râului, apropierea dintre oraş şi Someş e ceva mai prietenoasă. Se pregăteşte ediţia de 2017 şi ea vine cu câteva instalaţii noi: de exemplu, va apărea un ponton pe malul sudic al Someșului, în zona Sălii Sporturilor. O terasă, transport cu bărci sau, pur şi simplu, mai multe coşuri de gunoi sunt câteva dintre lucrurile pe care le-ar mai dori locuitorilor, după cum reiese dintr-un studiu realizat tot în conexiuen cu Someş Delivery.

Până să se concretizeze concursul de masterplan anunţat de primărie (care e în pregătire), se pregăteşte deocamdată un ponton nou, la iniţiativa echipei Someş Delivery – o iniţiativă gândită de Fundația Cărturești, Ordinul Arhitecților din România și Asociația miniMASS, ajunsă acum la a treia ediţie. Ideile pentru intervenţie s-au conturat în weekend-ul trecut (17–19 martie), în cadrul unui workshop desfăşurat cu implicarea Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi Cluj şi sub îndrumarea Anei Felvinczi, a Adrianei Măgerușan și a lui Marius Moga. Participanţii au fost Dariush Afrasiabi, Luisa Azamfirei, Ștefania Boca, Andrei Costea, Cristina Jurcuț, Spiro Koça, Petrică Maier-Drăgan, Miruna Moldovan, Andrada Pinte, Cătălin Pop, Ivona Svinți, Robert Vasiluț.
În prima zi de teren, vineri, studenții şi îndrumătorii au vizitat tronsonul și au discutat modalitățile de realizare ale pontonului pe Someș. “Având în vedere că acesta ar trebui să îndeplinească multiple funcțiuni (loc de tihnă lângă apă, punct de birdwatching, debarcader), discuțiile despre materiale utilizabile, dimensiunile amplasării, dar și cel mai potrivit loc au durat câteva ore”, au povestit participanţii, care au ţinut şi un “jurnal vizual”.

În urma discuțiilor și vizitei pe sit, au fost propuse patru tipuri de pontoane, iar pe baza acestora s-au stabilit direcțiile și elementele cele mai valoroase ale intervenției.
Ce au propus participanţii? Un ponton din elemente modulare, mobile, prinse între ele sau un element vertical ca punct de observație și o plasă din sfori pentru relaxare, ponton cu deschidere la râu cu un element mobil cu gol in mijloc pentru stat cu picioarele în apă. O altă propunere viza o buclă care creează un parcurs dinspre maluri înspre râu cu zone care au grade diferite de intimitate și o pâlnie care să încadreze anumite zone interesante din peisaj, iar o a patra variantă presupunea construirea unei topografii adaptabile din module legate intre ele.

Vizita pe sit. Foto Andrei Costea
Propuneri. Foto Ana Felvinczi

Cele patru propuneri au conturat alte două propuneri semi-finale, reprezentând variațiuni pe aceeași temă, iar apoi s-a stabilit un concept final. Duminică şi luni au urmat o nouă vizită pe sit, dar şi analiza tronsonului pe baza propunerilor de design.

Foto Marius Moga

Rezultatul? Iată câteva randări cu imaginile pontonului. (prelucrarea imaginilor a fost realizată de Cristina Jurcuț)

“Pentru a începe construirea intervenției, sunt necesare avize și aprobări de la diverse instituții, astfel, plănuim construcția în perioada 5–9 aprilie. Atelierul de construcție va avea loc pe sit, chiar pe malul sudic al Someșului, în zona Sălii Sporturilor, în relație cu o coborâre la apă”, spun reprezentanţii echipei.

Urmează şi alte proiecte şi instalaţii pe tronsonul pe care se desfăşoară în acest an Someş Delivery. De fapt, luna viitoare se lansează şi concursul adresat comunităţii, pentru care clujenii sunt aşteptaţi cu propuneri. „Vom avea și alte intervenții. Intervențiile proprii sunt în lucru și la fel și organizarea concursului de proiecte pentru comunitate – este în desfășurare. De acolo vor mai fi alte intervenții. În aprilie construim această ptimă intervenție și tot în aprilie lansăm concursul de proiecte”, spune pentru Actualdecluj.ro arhitectul Marius Moga.

Într-un alt proiect legat de Someş Delivery, echipa Someş Express (Paula Boarță, Simona Or Munteanu şi Bianca Dimitriu) a realizat o cercetare de teren, prin care îşi propunea să afle ce ar vrea clujenii pentru apropierea de râu. Cercetarea le-a servit studenţilor care au lucrat la ponton şi s-a desfășurat sub forma unui vox-populi, pe tronsonul Podul Garibaldi – Pasarela Albastră, tronson pe care va avea loc Someș Delivery 2017.

„Pornind de la întrebarea „Ce-și doresc utilizatorii tronsonului ca amenajare/construcție?”, am descoperit o serie de nevoi și idei de amenajare oferite de către cetățeni. Idei pe care le-am publicat în ultimele zile și pe baza cărora am decis să testăm posibilitatea amplasării unor pontoane la mal care să încurajeze accesul la apă în cadrul unui workshop adresat studenților arhitecți”, a explicat echipa Someş Express.

Printre nevoile funcționale ale spațiului și ideile de amenajare/construcție s-au numărat ţâșnitori sau fântâni și o continuitate a cheiului betonat, actualmente întrerupt din imediata vecinătate a apei sau dragarea şi decolmatarea Someșului, precum şi reamenajarea fostelor insule și întreținerea celor existente. Unii vor mai multe coșuri de gunoi sau posibilitatea de transport cu bărci. Alţii cer reparația și întreținerea pasarelei albastre și a podului Garibaldi, precum și crearea unei zone de agrement pe apă. O parte dintre cei chestionaţi consideră că ar fi necesare amenajări ce țin de siguranța copiilor privind accesul la apă, amenajarea unui ponton, instalarea unui sistem de iluminat şi aparate de fitness.
O terasă, un restaurant, diverse chioșcuri lipsesc, de asemenea, de pe mal, cred clujenii.

Citeşte AICI rezultatul discuţiilor cu locuiatorii oraşului cu apă.

Până la noile instalaţii, vă invităm să revedeţi cum a arătat Someşul anul trecut, de Someş Delivery

Au adus amenajări noi pe mal de apă – care sunt concluziile de după Someş Delivery

by -
1 87
Sursa foto: 6633 Arctic Ultra

Cu degerături şi infecţii şi în ciuda recomandărilor medicilor de a abandona traseul, Tibi Uşeriu a mers mai departe prin ger şi a câştigat cursa de 566 de kilometri din apropierea Cercului Polar. Cum a făcut asta? Campionul a povestit despre cursă şi experienţă imediat după întoarcerea în ţară, într-un interviu cu Marius Cosmeanu, transmis în live streaming pe pagina de Facebook Tasuleasa Social.

Tibi Uşeriu, sportiv cu viaţă de film, campion pentru a doua oară la ultramaratonul Arctic 6633, s-a reîntors miercuri noapte în ţară, la Cluj, după ce în urmă cu câteva zile încheiase câştigător cursa de 566 de kilometri. Uşeriu a terminat cursa vinerea trecută, la Tuktoyaktuk (Canada), la o temperatură de minus 36 de grade.

Vezi Şi:

Tibi Uşeriu, campionul român de la ultramaratonul Arctic, s-a întors acasă. Despre cursa cu degerături şi luminile de Auroră

A câştigat pentru a doua oară una dintre cele mai dure competiţii din lume – Ultramaratonul Arctic 6633. A scos un timp mai bun (cu aproape 15 ore) decât anul trecut, deşi condiţiile meteo au fost mai dure în acest an. “Am fost forţat să fac un timp mai bun, fiindcă şi concurenţa a fost mai bună, au fost sportivi mult mai pregătiţi, cu intenţia să câştige copmetiţie sau să scoată un rezultat cât mai bun. Intenţia mea nu era să fac acelaşi lucru ca anul trecut sau să scot un timp mai slab, chiar dacă nu era mare concurenţa; trebuie să evoluezi”, crede Tibi Uşeriu. Acesta a explicat şi cum a reuşit să scoată un timp foarte bun în etapa finală de concurs. Tocmai din cauza rănilor căpătate pe parcursul traseului de ger. Confruntat cu degerături şi infecţii, medicii i-au recomandat la un moment dat lui Uşeriu să se retragă din competiţie, iar organizatorii i-au permis să continue, pe proprie răspundere. Avea de ales: să abandoneze din pricina rănilor sau să continue, asumându-şi agravarea stării de sănătate. “Eu nu am cântărit deloc, fiindcă nu mă gândeam să mă opresc. Durerile nu le simţeam, vedeam infecţia, dar durerile nu le simt în timpul competiţiei, le simt după. Şi în timpul competiţiei simţi dureri, dar le simţi din cauza emoţiilor, a adrenalinei, a lipsei de somn, a oboselii. Nu mai ştii dacă te doare, te doare dacă stai pe loc, dacă faci primii doi kilometru nu mai simţi. Aveam şi un avans foarte mare faţă de concurentul de pe locul doi. Am zis că şi dacă merg încet tot ajung la final. Am schimbat strategia, am zis că merg foarte tare – dacă infecţia creşte, cu cât merg mai repede, cu atât ajung mai repede la medic, scap şi de dureri şi de tot. Am scos cel mai bun timp pe această secţiune”, explică Tibi.

Campionul a ţinut să clarifice şi situaţia câştigurilor materiale din această competiţie. “Anul trecut cred că premiul cel mare a fost un pulovăr şi pocalul de gheaţă ce se înmânează de fiecare dată. La fel şi acum, doar că pulovărul s-a schimbat cu o geacă”, spune Tibi. “Pentru mine, personal, e un câştig foarte mare. Am vrut eu să îmi dovedesc mie ceva, participând a doua oară la această competiţie, mi-am satifăcut toate dorinţele pentru care am mers acolo. Pentru mine sufleteşte e bine, sunt împăcat. E un câştig foarte mare”, a subliniat campionul.

Acesta a vorbit şi despre testările pe care le-a făcut înainte de competiţie, pentru a se asigura de starea sănătăţii. “Sunt teste pentru sănătate, să văd că sunt OK. Nu vreau să mă duc la o competiţie din asta şi să cad pe acolo, pe jos. Îmi iubessc viaţa mai mult decât o fac mulţi oameni pe lumea asta, nu m-aş duce ca să îmi închei viaţa la o competiţie de genul, şi atunci fac teste tot timpul şi încerc să mă duc sănătos”, spune sportivul.

Referitor la apelativele care i se asociază în ultima vreme, chiar şi cel de “Supraom”… “Cred că sunt mai om ca mulţi, adică mai sensibil, sunt foarte sensibil la dureri, la tot felul. Cred că ăsta e un clişeu – dacă un om face ceva mai ieşit din comun sau ceva la care alţii visează, acela devine erou, supraom. Dar nu.. aici sunt ore, mii de kilometri alergaţi, timp. De aici devii ceea ce eşti. Dacă e să promovez ce fac eu, nu cred că aş trimite pe nimeni să alerge. I-aş îndruma să îşi atingă ce doresc ei, să meargă după visurile lor, după ce vor ei să împlinească. Ai nevoie voinţă, determinare, de sacrifici ca să îţi atingi scopul, ca să ajungi unde doreşti. Cine crede că se pune seara în pat şi se trezeşte alergător sau doctorand la Litere se înşală. Mie îmi place enorm de mult ce fac eu şi asta mă ajută. Pot să dau şi la alţii, s-au format grupuri de fani, alergăm împreună, sunt oameni care s-au apucat de alergat datorită mie. Mă bucur când pot să inspir lume, să dau mai departe, să ajut”, spune Tibi Uşeriu.

Maratonistul a povestit şi despre “himerele” din “Iadul alb”, locul unde mulţi concurenţi înfruntă tot felul de monştri care în realitatea nu există (inclusiv urşi polari). “Acolo poate să te atace orice. În fanteziile tale poţi fi atacat de orice. Anul trecut, eu am fost atacat de fluturi mov. Trebuie numai să te laşi atacat şi atunci eşti mâncat. Trebuie să încerci să te lupţi cu toate astea, să îţi dai seama că sunt închipurii ale minţii tale. Depinde şi de ce schelete ai în dulap. De acolo vin şi haucinaţiile, după scheletele din dulap”, povesteşte Uşeriu. “Scheletele mele din dulap încă sunt vii”, spune el, dar nu promite un Volul 2 al cărţii recent lansate – una în care îşi explică trecutul şi “scheletele”.

“E un trecut asumat. În urmă cu 20 de ani făceam lucruri puţin mai extreme, ca acuma, dar în alt fel. Am început de la găinării şi am ajuns la furturi, am ajuns să facem jafuri armate. Ni s-a încheiat tot, am fost condamnat la câţiva ani de puşcărie, am executat cu vârf şi îndesat pedeapsa, 9 ani de detenţie, am plătit pentru ce am făcut. Sunt oameni care îmi scriu şi îmi spun că s-au regăsit în povestea vieţii mele”, spune autorul celor “27 de Paşi”.

Tibi Uşeriu a mai dat asigurări că rănile pe care le are sunt superficiale, că nu are probleme grave de sănătate şi a ţinut să le mai mulţumească o dată celor care i-au urmărit cursa şi l-au încurajat.

Câţiva dintre susţinători l-au aşteptat miercuri spre joi la aeroport:

Sursa foto: Tasuleasa Social

Urmăriţi aici interviul realizat de Marius Cosmeanu, transmis pe pagina Tasuleasa Social:

by -
2 3700

Organizatorii UNTOLD vor să pună pe picioare un nou festival de talie intenațională, de data aceasta la malul Mării Negre.  Încă nu s-a stabilit, exact, locația, nici denumirea pe care o va avea noul festival, însă, atât primarul cât și organizatorii UNTOLD au ieșit public pentru a-și exprima dorința de a crea un nou eveniment care să se plieze pe identitatea municipiului Constanța. Director de marketing și comunicare în cadrul UNTOLD, Adrian Chereji a precizat pentru Actualdecluj.ro că festivalul clujean nu va fi afectat în niciun mod de acest nou proiect. “S-a specificat și în cadrul conferinței pe care am susținut-o azi la Constanța, împreună cu reprezentanții Primăriei, că nu se pune problema să importăm UNTOLD-ul la Constanța. Dimpotrivă, planul este să dezvoltăm acolo un cu totul alt concept. La Cluj, UNTOLD merge mai departe, iar anul acesta vom avea un festival cel puțin la fel de frumos precum a fost cel din 2016”, a precizat Chereji.

Primarul din Constanța mizează pe același succes pe care-l are festivalul clujean

“Municipalitatea constănțeană a urmărit cu mare interes evoluția festivalului UNTOLD de la Cluj-Napoca, care de la prima ediție a fost desemnat cel mai bun festival din Europa. Impactul financiar adus comunității din Cluj-Napoca dar și beneficiile de imagine sunt incomensurabile, un astfel de proiect de succes fiind considerat un exemplu de bune practici. Primăria Constanța își dorește un eveniment unic, la standardele cu care UNTOLD s-a impus deja, invitându-i la discuții pe cei mai buni din domeniu. În întâlnirile avute până acum, Primăria Constanța și-a dorit să înteleagă de la organizatorii celui mai bun festival din Europa, ce ar însemna organizarea unui astfel de festival de amploare, la malul Mării Negre. De cealaltă parte, UNTOLD apreciază noua viziune a municipalității constănțene arătându-și toată deschiderea spre acest proiect, care coincide și cu planurile de dezvoltare ale companiei” – au transmis organizatorii UNTOLD, într-un comunicat de presă.

Organizatorii Untold nu se opresc aici

“După succesul de la Cluj-Napoca, echipa UNTOLD își dorește să dezvolte noi concepte de evenimente în România, iar primul dintre acestea are șansa să fie pus în practică în Constanța. La fel ca și în cazul festivalului organizat în Cluj-Napoca, care prin campaniile sale a pus în valoare Transilvania, echipa UNTOLD recunoaște potențialul turistic al litoralului românesc si își dorește ca un nou proiect dezvoltat în această zonă să aducă un plus de imagine litoralului românesc, deschizând și mai mult apetitul străinilor pentru Marea Neagră” – se mai precizează în comunicat.

La întâlnirea cu reprezentanții Primăriei din Constanța au fost prezenți Bogdan Buta, Director General UNTOLD și Adrian Chereji, Director Marketing și Comunicare UNTOLD. Aceștia s-au declarat încrezatori în planurile de dezvoltare pe termen lung a primarului municipiului Constanța, Decebal Făgădău, și spun că deschiderea municipalității constănțene pentru proiecte de anvergură, alături de viziunea și experiența UNTOLD, poate naște un nou proiect de succes, 100% românesc, care să devină o atracție internațională.

“Dorim să dezvoltăm un festival, cu o poveste și o identitate nouă, care să se muleze pe potențialul și specificul zonei. Subliniem faptul că vrem să dezvoltăm un nou concept, aici pe litoral. Vom trata cu același profesionalism ca și până acum și evenimentul pe care ni-l dorim aici. Vrem să gândim acest festival să devină unic în Europa și pentru asta vom aloca toate resursele necesare. La prima ediție a festivalului UNTOLD, în 2015, valoarea bugetului s-a ridicat la 5 milioane de euro, iar când lucrurile se vor concretiza aici, prima ediție a noului festival de pe litoralul românesc va beneficia de aceeași seriozitate, inclusiv financiară. Dacă UNTOLD a devenit încă de la prima ediție cel mai mare festival din România, prin dezvoltarea celui de-al doilea proiect major, ne propunem să ne consolidăm primele două poziții în topul celor mai mari și a celor mai dorite evenimente muzicale din țară” – a transmis directorul general UNTOLD, Bogdan Buta.

“Constanţa merită să găzduiască cel mai important festival desfăşurat în aer liber, la malul mării. Putem să ne lăudăm cu o infrastructură unicat în Europa, iar prezenţa celor de la UNTOLD lângă mine este o dovadă că ne dorim să lucrăm cu cei mai buni. Economia oraşului va avea extrem de mult de câştigat, iar Constanţa va deveni un punct important pe harta festivalurilor din Europa. Un astfel de eveniment major va atrage mii de turişti străini și români. Asta se traduce prin promovare internaţională nu doar pentru oraşul Constanţa şi stațiunea Mamaia, ci pentru tot litoralul şi Delta Dunării“, a trnasmis și primarul Constanței, Decebal Făgădău.

 

by -
1 99

Marș împotriva avortului mâine după-masă în Cluj-Napoca, dar și în alte câteva zeci de orașe din țară.

Organizator e fundația Pro Vita Cluj, care a mai inițiat astfel de marșuri și în anii anteriori. Președintele acesteia, David Ilie, spune că după Revoluție abordarea avortului a fost una “revanșardă” și câ la sfârșitul anului 1990 România înregistra aproape un milion de avorturi. “De ce e nevoie de campanii de conștientizare precum Marșul pentru viață? Pentru că schimbarea de macaz din 1990 s-a produs în modul cel mai irațional posibil. În România, astăzi poți beneficia de chiuretaj uterin chiar dacă nu ești însărcinată, doar pentru că te prezinți la ginecolog și îi spui că ești însărcinată. Guvernele care s-au perindat de-a lungul timpului nu au avut politici demografice care să încurajeze natalitatea și să mențină populația. Abordarea revanșardă a avortului a avut rădăcini adânci și în statisticile României, începând cu anii 90. La sfârșitul anului 1990, România înregistra fabuloasa cifră de 992.256 avorturi, la o populație de 23 milioane. Sporul natural al României rămâne negativ din ’90, el scade de la plus 348.635 în 1967, la minus 69.522 în 2014. Populația României a scăzut în ultimii 24 de ani de la 23 milioane în 90, la 19,9 milioane în 2014. Indicele fertilității conjugale, adică al copiilor născuți de femeile fertile e de 1,4, mult sub limita de menținere a populației, care ar trebui să fie 2,2-2,5. Această realitate propulsa România în anii 90 pe primul loc în Europa și pe locul doi în lume la numărul avorturilor raportate la populație. Era ca și cum românii au înțeles că libertatea lor era libertatea de a-și ucide pruncii nenăscuți fără să înțeleagă că asta însemna și ruinarea viitorului. Trendul proavort este același astăzi deși se constată o scădere a numărului de avorturi, până la 77.806 în 2014. Am fi tentați să credem că s-a schimbat mentalitatea, dar în realitate s-a produs ceva mai dramatic: structura populației pe grupe de vârstă a fost cea care s-a schimbat, așa cum avertiza, din 2007, profesorul Vasile Chețău, de la Centrul de cercetări demografice al Academiei Române. Am ajuns în stadiul în care populația feminină fertilă actuală e așa de mică încât dacă ar avorta toți copiii concepuți, tot nu am ajunge la numărul de avorturi din 90. Actualul număr al femeilor fertile din România e așa de mic că dacă toți copiii concepuți s-ar naște, tot n-am fi capabili să menținem populația actuală. Cu un indice conjugal de 1,4, România este sortită îmbătrânirii și morții, ca rezultat al acelei libertăți anunțate de premierul anului 90, Petre Roman. O societate care are o uriașă populație pasivă – bătrâni, bolnavi, copii -, care va trebui să fie întreținută de o populație productivă, care e din ce în ce mai mică, e sortită eșecului. Cine va plăti pensiile decrețeilor lui Ceaușescu, ajunși pensionari în următorii 5-10 ani? Chiar și o economie în creștere raportată la o populație în scădere, înseamnă o imposibilitate care nu poate fi rezolvată decât prin admisia masivă a imigranților, care sigur că vor aduce schimbări masive culturale și sociale. Lipsa unor măsuri coerente de stimulare a natalității e o problemă de siguranță națională a României, care a fost abordată trecător în discursul de instalare al președintelui Klaus Iohannis. Dar în spatele acestor cifre se ascund tot atâtea drame umane care se consumă în tăcerea fiecărei zile”.

Acesta adaugă că în fiecare zi în România sunt eliminați prin avort 213 copii.