Top News

Sursa foto: Pro Infrastructura

Dacă vă întrebaţi cât mai costă azi în România o bucată de autostradă, tocmai s-au lansat câteva cifre: 215 milioane de euro este estimarea de buget pentru 60 de kilometri de autostradă. CNAIR a lansat din nou licitația pentru construcția autostrăzii A3 – pe porţiunea Suplacu de Barcău-Borș, în județul vecin Bihor, cu datele aferente. Segmentul Suplacu de Barcău – Borș face parte din Autostrada Transilvania și urmează să asigure legătura dintre Vestul României și Ungaria, prin Vama Borș. Cândva. Doar pentru acest segment din traseu va fi nevoie de minim doi ani (proiectare şi execuţie). Într-o intervenţie recentă, Asociaţia Pro Infrastructura arăta însă că există o serie de blocaje pe traseul A3, iar acum aminteşte că vecinii maghiari se mişcă (mai) repede: vor finaliza segmentele de autostradă M35/M4 Debrecen-Borș în anul 2019

Documentația pentru proiectarea și execuția celor aproximativ 60 de km ai autostrăzii Suplacu de Barcău – Borș a fost trimisă ieri cătrea SEAP, anunţă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Proiectul este format din trei loturi: Suplacu de Barcău-Chiribiș (26 de km), Chiribiș-Biharia (29 de km) și Biharia-Borș (5 km). Cu o valoare însumată de peste 215 milioane de euro, fără TVA, contractul urmează să prevadă o perioadă de proiectare de 6 luni și o perioada de 18 de luni pentru construcție. Perioada de garanție a lucrărilor, prevăzută în documentație, este cuprinsă între 5 și 10 ani, în funcție de opțiunea afertanților. Pentru acest proiect, prevăzut în Master Planul General de Transport, ofertele trebuie depuse într-un interval de 3 luni din momentul publicării, conform anunţului CNAIR.

“La fel ca alte documentații scoase la licitație anul acesta de CNAIR S.A., contractul pentru segmentul Suplacu de Barcău- Borș va conține o serie de condiții stricte printre care: eliminarea posibilității judecării litigiilor la Curtea de Arbitraj de la Paris, eliberarea autorizației de construcție doar după avizarea proiectului tehnic precum și stabilirea clară a nivelului sancțiunilor aplicate Antreprenorului, în cazul în care acesta nu respectă termenele și calitatea lucrărilor”, mai precizează CNAIR.

Despre problemele de pe acest tronson:

Un tronson al Autostrăzii Transilvania a fost abandonat de constructor. Câți bani pierde statul

Constructorul care a lucrat pe tronsonul Suplacu de Barcău – Borş după ce Bechtel a abandonat şantierul a pierdut şi el contractul, dar şi banii încasaţi ca avans. Sumele încasate de asocierea Corsan – Corvian Construccion – Consinit – Road Consulting & Design Solution – Via Design ar fi fost recuperate de la UniCredit Bank, în baza scrisorii de garanție depuse de constructor, a anunţat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Citeşte şi:

Al patrulea contract reziliat în proiectul Autostrăzii Transilvania: porțiunea Mihăiești – Nădășelu

Blocaje grave pe A3

“Având în vedere că vecinii maghiari vor finaliza segmentele de autostradă M35/M4 Debrecen-Borș în anul 2019, solicităm CNAIR și participanților la licitații maximă eficiență și responsabilitate în derularea acestor noi contracte, în așa fel încât noua conexiune cu rețeaua europeană de autostrăzi să se facă fără noi întârzieri!”, transmite Asociaţia Pro Infrastructură.

În 13 august, Asociaţia făcea un rezumat al problemelor de pe Autostrada Transilvania.
“Cea mai recentă filmare a noastră din avion realizată pe A3 Autostrada Transilvania, între Târgu Mureș și Câmpia Turzii, arată blocajele majore care duc la crearea de autostrăzi-muzeu, pun bețe în roate investițiilor și dau bătăi de cap șoferilor care sunt nevoiți să folosească DN15, drum periculos și care se află printre cele mai aglomerate din țară! Pe cei 47,3 km care vor uni (oare peste câți ani?!) Câmpia Turzii de Aeroportul Târgu Mureș, nu se lucrează decât pe aproximativ 21 km, adica doar pe 45% din întreaga distanță. Și nu, nu este vina constructorilor, așa cum îi place dlui ministru Cuc să manipuleze opinia publică. Vina este 100% a autorităților incapabile să rezolve problemele birocratice la timp pentru a emite Acordul de Mediu și apoi autorizația de construire pentru restul de 55% din acest tronson de autostradă!
Cea mai gravă situație este pe lotul dintre Chețani și Câmpia Turzii (pe filmarea aeriană între minutele 10:53-16:09), constructor Straco, unde nici măcar un km de autostradă nu este autorizat! Pe acest segment, cei de la Straco stau degeaba de mai bine de un an de zile, de la emiterea ordinului de începere în luna mai 2016. Stau degeaba pentru că nu pot intra în teren, neavând emisă autorizația de construire! Așa cum se poate vedea din avion, pe lotul acesta există doar câteva depozite de agregate, constructorul neputând să facă mai mult în acest moment, blocajul fiind total. Situația aceasta inacceptabilă devine absurdă și penibilă pentru că 13,7 km din totalul de 47,3 km dintre Câmpia Turzii și Târgu Mureș vor fi… MUZEU! Da, cele două loturi care acum sunt în execuție (pe filmarea aeriană între minutele 00:38-04:50, loturi construite de Strabag, respectiv Geiger), vor fi gata în vara anului 2018, în lunile iulie-august, deci peste un an de zile. Dar NU vor putea fi folosite pentru că nodul Iernut, aflat pe lotul vecin (constructor Astaldi-Max Boegl), nu are în acest moment autorizație de construire. Birocrația (obținerea avizelor și autorizațiilor) și execuția efectivă a nodului se traduc în minim 18 luni de așteptare din acest moment.
Concluzia? Minim 6 luni de autostradă-muzeu pentru 13,7 km! Un segment de autostradă pregătit să preia traficul peste un an, dar care va sta nefolosit minim 6 luni de zile!”, detaliau reprezentanţii Pro Infrastructura.

Imagini, de sus, cu A3:

by -
0 80
sura imagine: primaria Cluj Napoca

Cu grave probleme de infrastructură şi chiar cu obiective cu mare potenţial turistic în aşteptarea investiţiilor (Cetăţuie, Someş), Clujul-oraş festivalier şi cu precădere destinaţie pentru călătorii de afaceri atrage totuşi tot mai mulţi turişti. Municipiul Cluj-Napoca conduce în topul oraşelor cu cea mai mare creştere turistică în prima jumătate a anului, anunţă primăria, cu date statistice. Clujul e în clasamentul privind numărul de turişti străini care au sosit în prima jumătate a anului în ţară şi s-au cazat în hoteluri, dar este depăşit la acest capitol de Bucureşti, Braşov şi Timiş, arată datele ZF.ro

Creşterea înregistrată de municipiu este de 28,15% si reprezintă aproape triplul mediei naţionale, potrivit datelor statistice publicate de municipalitate. În total, în perioada ianuarie – iunie 2017, au fost înregistrate 218.643 sosiri, faţă de 170.603 în aceeaşi perioadă a anului precedent. Numărul de innoptari a crescut de la 321.843 in 2016 la 400.723 in acest an. De asemenea, solicitarile adresate Centrului de Informare Turistica al Municipiului Cluj-Napoca au înregistrat o creştere record în primele 6 luni ale anului: 50.78%.

Clujul e în clasamentul privind numărul de turişti străini care au sosit în prima jumătate a anului în ţară şi s-au cazat în hoteluri. E depăşit însă de Bucureşti, Braşov şi Timiş, arată datele ZF.ro

Un milion de turişti străini s-au cazat în hotelurile din ţară în prima jumătate a acestui an, trafic în creştere cu 8,5% faţă de perioada similară a anului trecut, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Ca număr de turişti străini cazaţi în hoteluri, Braşov, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt judeţele din ţară fruntaşe, cu un total de 207.000 de străini, în creştere cu 23% . Cu cei 46.063 de turişti străini, Clujul e depăşit de oraşul turistic Braşov cu 64499, dar şi de Timiş, care a atras 50.655.

by -
0 79
Sursa foto: NTT Data

NTT DATA Romania a înregistrat în primele şapte luni ale anului 2017 o cifră de afaceri de 29,5 milioane de euro, în creştere cu 51% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, anunţă reprezentanţii grupului. Compania vrea să angajeze până la finalul anului încă 150 de oameni.

“Rezultatele financiare ale companiei din primele şapte luni ale acestui an vin pe fondul unei evoluţii excelente a business-ului întregii echipe NTT DATA Romania. Până la sfârşitul acestui an calendaristic estimăm o cifră de afaceri de 54 milioane de euro, în creştere cu 45% în raport cu anul precedent. Este al doilea an consecutiv în care înregistrăm o creştere agresivă a veniturilor, după creşterea de 49,5% realizată anul trecut“, a declarat Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania.

Ponderea veniturilor realizate pe piaţa locală a depăşit 25%. Un rol determinant l-au avut proiectele de implementare SAP S/4 HANA, serviciile de tip Embedded precum şi evoluţia constant pozitivă a produsului propriu, Clarvision ERP. Ȋn ceea ce priveşte piaţa externă, compania a continuat ofensiva de ridicare permanentă a valorii adăugate în proiectele pe care le derulează. Ţinta anunţată de companie este de a atrage clienţi noi, de tip premium, în industriile bancară şi de asigurări. “Aceste industrii ar trebui să susţină creşterea exponenţială înregistrată în ultimii ani în industria auto, acolo unde NTT DATA Romania are o pondere de peste 45% a cifrei de afaceri”, detaliază reprezentanţii NTT.

Echipa NTT DATA Romania a depășit în luna august plafonul de 1450 de membri, iar până la sfârşitul acestui an își propune angajarea a încă 150 de persoane. Momentan în NTT DATA Romania există peste 100 poziţii deschise, printre care se numără roluri de Project Manager, Arhitect Soluţii, Operations Manager, poziţii de programare Java, Cobol, Embedded,.Net, ABAP dar şi consultanță SAP, consultanţă AMS si testare automată. Ţinta anunţată: 1600 de angajaţi şi colaboratori externi pană la sfârşitul anului.

Compania clujeană, preluată în 2013 de concernul japonez NTT Data, are target de atins până în 2020, după cum anunţa conducerea din România la început de an: venituri de 100 de milioane de euro şi 3300 de angajaţi.

Citeşte şi:

“Reţeta” de supravieţuire în piaţa locală de IT – varianta unei companii cu 1250 de angajaţi

by -
0 402

La 34 de ani, Ovidiu Hoban putea să ducă un trai tihnit în Israel, la campioana Beer Sheva, acolo unde a evoluat trei sezoane, până în această vară. E dublu campion și a fost  unul dintre cei mai iubiți fotbaliști din campionat. Respectat de suporteri, care i-au dedicat un banner imens când au aflat că va pleca, respectat și de adversari. Nu degeaba a avut propuneri de a continua de la marile rivale ale lui Beer Sheva. A ales să se întoarcă în România pentru familie.

E un fotbalist pe care dacă-l ai la mijloc, totul pare mai sigur și mai simplu în teren. Aleargă câte 12 kilometri pe meci acum. Asta o spun cifrele InStat. N-a avut nici o accidentare în toată cariera și la cum se prezintă, mai poate juca mult și bine. L-am provocat la un interviu pe cel mai constant fotbalist al CFR-ului, omul cu care Dan Petrescu începe alcătuirea echipei. După 7 etape, CFR e lider autoritar cu 6 victorii și o remiză. Cele șase succese au fost obținute fără gol primit. Hoban a înscris și 3 goluri.

–  Salut Ovidiu. Cum reușiți să fiți primii, având în vedere că sunteți o echipă neomogenă, 17 fotbaliști noi?

– Am muncit foarte mult la omogenitate, avem un antrenor care lucrează profesionist, iar noi ascultăm ce și ce vezi în teren e lucrat la antrenamente. Tot absolut. Mister ne-a pus bine în teren, a găsit formula perfectă. Așezarea din teren, golurile din faze fixe, totul e exersat la antrenament. Nimic din jocul nostru nu e întâmplător. A fost foarte greu, e dificil în continuare, dar uite că suntem primii și acolo vrem să rămânem.

– Hoban, Culio, Deac, Vinicius, Vâtcă, Andrei Mureșan, jucători trecuți de 30 de ani. În ultimul sezon titlul l-a luat Viitorul, cea mai tânără echipă.

– Acum e sezonul celor cu experiență (râde). Nu suntem bătrâni, sună urât asta, suntem mai experimentați și e un atu, eu așa cred și asta se vede și în jocul nostru. Suntem maturi în joc, știm să jucăm exact ce trebuie pentru a obține rezultate. Câte puncte avem? Avem 19, da? Poate n-am făcut spectacol mereu, dar în fond și la urma urmei, în clasament se văd punctele. Ele rămân, se acumulează, apoi tragi linie.

– Ai fost foarte apreciat în Israel. De ce-ai luat decizia să te întorci? Mai ales că foarte mulți jucători fug de Liga 1 pentru că există fel și fel de probleme. De infrastructură, de salarizare, insolvențe și altele…

– A fost primordială educația copiilor mei. Băiatul cel mare pierduse 3 ani deja cu școala . Dacă mai stăteam doi ani în Israel, că aveam propunere de a rămâne, era foarte greu pentru el să se integreze. Și de rămas acolo pentru tot restul vieții, nu mă vedeam. Și a apărut această oportunitate de a veni la CFR.

– Cum ai negociat,cu cine?

– Practic, din întâmplare, să știți. Din România nu știa nimeni că sunt la final de contract în Israel și n-aș vrea să mai rămân. M-am întâlnit într-o conjunctură cu Bogdan Mara și povesteam de fotbal, așa. Și i-am zis că m-aș întoarce acasă. El mi-a zis direct “Hai!. Vine Dan Petrescu antrenor, facem echipă de titlu, vino și tu să te alături”. A fost totul întâmplător. Apoi am discutat cu Dan Petrescu, mi-a spus ce vrea să facă aici, ce planuri există, ce investiții se doresc…. am stat puțin să mă gândesc, am vorbit și cu soția și-am acceptat. CFR-ul e singura echipă din România care mi-a făcut ofertă.

–  N-ai regretat nici un moment faptul că ai plecat de la Ber Sheeva? Foștii tăi colegi joacă acum în play-off-ul Ligii Campionilor și au șansa de a intra în grupe.

– Am făcut o alegere pentru familia mea, asta este, nu e loc de regrete. Pe suporterii lui Ber Sheeva o să-i respect întotdeauna. La ultimul joc acolo, când se știa deja că voi pleca, mi-au dedicat un banner, un mesaj în limba română: “Hoban, noi vrem să rămâi alături de noi!” A fost ceva emoționant și nu voi uita asta niciodată. M-au respectat foarte mult și vreau să cred că le-am oferit tot ce-am avut eu mai bun. Aveam ofertă de a rămâne la Beer Sheva, aveam și propuneri de la contracandidate, aveam multe oferte. Până la urmă am luat campionate acolo și am făcut performanță. Mai e un jucător la Beer Sheeva care are un merit important. A jucat și în România…

–  Anthony Nwakaeme…

– Tony, da. Am luat titluri împreună. Un mare fotbalist. E printre cei mai iubiți jucători din Israel și e fantastic. A fost la Petrolul, la “U” Cluj, apoi s-a dus gratis în Israel și e unul dintre cei mai buni. Duce echipa după el, e decisiv în jocul lor.

– Unde s-ar situa Beer Sheeva în Liga 1?

– S-ar bate la titlu fără nici un fel de problemă, e o echipă foarte bună, iar condițiile care sunt asigurate acolo, nu știu să existe prin România. Eu în trei ani de zile mi-am luat mereu salariul la timp, n-a întârziat niciodată. Iar condițiile din campionat nu se compară cu ce e la noi. Sunt mult peste cele din România.

– Și tu ai fost la Universitatea și iată, joci acum la marea rivală CFR.

– Am primit câteva mesaje din partea fanilor lui “U”, care erau puțin cam supărați, însă eu sunt profesionist. Sunt fotbalist și joc acolo unde e nevoie de mine și unde sunt plătit. Sper să le treacă supărarea. Asta e viața de fotbalist.

– Revedind la prezent. Ai 34 de ani și n-ai avut nici o accidentare toată cariera. Care e secretul?

–  Pregătirea, viața ordonată din afara terenului, norocul, toate acestea corelate. Am avut grijă de mine, dar am avut și noroc că am fost ferit de aceste accidentări.

– Cât alergi într-un meci?

– 11 kilometri jumate-12, cam așa.

– Și mai poți?

– Când voi simți că nu mai sunt util, voi anunța singur pentru că nu o să păcălesc pe nimeni. Dar nu se pune problema acum, mă simt excelent.

– Cu echipa Naționala a României ai mai păstrat legătura?

– Nu.

– E un capitol deschis sau închis?

– Din punctul meu de vedere e unul deschis, asta din partea mea, nu știu din a lor (staff-ul Naționalei). Eu mă pregătesc mereu la fel, cât pot de bine și joc cât pot de bine. Echipa Națională a fost un vis de-al meu și nu sunt pregătit să renunț la el. Pentru mine, asta e cea mai mare onoare, să joci pentru Naționala României. Nu voi refuza niciodată o convocare, mi-ar fi imposibil. Sunt român.

Hoban, despre Dan Petrescu

“Dan Petrescu e un profesionist sută la sută. Un tip serios, extrem de bine pregătit, care face totul pentru fotbal și vrea mereu să câștige, întotdeauna. Urmărim de două ori meciul pe care l-am jucat în ultima săptămână, cu analiză pe faze și urmărim de două ori viitoare adversară, cu analiză amănunțită. Ce facem la antrenamente, punem în practică pe teren. Se vede cu ochiul liber că fazele sunt lucrate, nu e nimic întâmplător”

O situație despre care administratorii Clujului se feresc să vorbească riscă să creeze prejudicii imense asupra mediului, și nu numai. Se preconizează ca inclusiv Centura Vâlcele – Apahida ar putea fi afectată. În 21 iulie, la vechea rampă de depozitare a deșeurilor menajere (Pata Rât) – în timp ce se desfășurau lucrări pentru închiderea acestei rampe – un morman cât un bloc cu mai multe etaje s-a desprins, alunecând până în pârul Zăpodie. În acel moment, în zona în care s-a produs incidentul nu era apă în pârâu. Acum autoritățile se tem că apa se poate aduna și că din pricina blocajului de deșeuri s-ar putea infiltra în terenul de susținere a centurii Vâlcele – Apahida (și aceasta cu riscuri de alunecări).

De ce a căzut blocul de gunoi

Prefectura a anunțat astăzi că a conovcat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență pentru a gestiona această problemă, dar a evitat să ofere alte detalii. Sursele Actual de Cluj au informat că încă nu se cunosc cauzele pentru care s-a produs alunecarea acestui bloc de deșeuri. Pe de-o parte se speculează că firma de salubrizare care gestiona rampa de la Pata Rât nu ar fi urmat procedurile necesare pentru captarea și tratarea leivagtului generat de gunoi. Acesta ar fi fost lăsat să se infiltreze în pământ, formându-se o adevărată mlaștină la baza rampei de depozitare. O altă ipoteză ar fi aceea că rampa de la Pata Rât ar sta așezată pe două pârâuri și că în momentul săpăturilor ar fi izvorât apa care a condus la alunecarea blocului de deșeuri. Un lucru este cert, că întreaga zonă e poluată și că situația levigatului era cunsocută de autoritățile de mediu. Sursele Actual au mai informat că muncitorii din zonă au fost expuși un risc foarte mare, în momentul în care s-a desprins acest bloc de deșeuri.

Reamintim că administrația județeană a atribuit contractul pentru închiderea rampelor neconforme de depozitare încă de la începutul anului 2017. Asocierea condusă de firma Nord Conforest se ocupă de închiderea rampei de la Pata Rât. În mai multe rânduri, Consiliul Județean și Agenția de Mediu au atras atenția că aici s-au depozitat cantități de deșeuri menajere mult peste limita prevăzută în proiectul inițial care viza ecologizarea zonei respective.  În prezent, deșeurile menajere sunt depozitate pe o rampă adiacentă, creată provizoriu de Primărie, în așteptarea noului depozit ecologic al Consiliului Județean. Angajații Nord Conforest au asistat neputincioși la prăbușirea blocului de deșeuri, iar în acest moment lucrările de închidere a vechii rampe de la Pata Rât sunt blocate din pricina acestor alunecări.

Vom reveni cu amănunte despre soluțiile propuse la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență

by -
0 753
Sursa foto: scena9 laterenuri vlad odobescu

În Timişoara poţi să închiriezi o garsonieră cu 171 euro pe lună (în medie), în Iaşi cu 191 euro, în Braşov cu 183 de euro. în Cluj-Napoca, preţul a sărit la 220 de euro pe lună, aproape chiar de media înregistrată în capitală: 228 de euro. Pentru un apartament cu două camere se cere, în medie, 360 de euro pe lună, în Cluj-Napoca, în vreme ce în Bucureşti media este de 321 de euro. Datele au fost furnizate de cea mai recentă analiză a portalului Imobiliare.ro, care aminteşte şi că în luna septembrie, înainte de începerea noului an universitar, cererea și, implicit, activitatea de tranzacționare ajung la apogeu pe piața închirierilor de apartamente. Subliniem că sumele menţionate se referă la chirii solicitate de proprietari sau agenţii, în ofertele intermediate de portal.

Din 2015 încoace, chiriile din marile orașe ale țării au revenit pe un trend vizibil ascendent, potrivit datelor Imobiliare.ro. “Și în vara lui 2017 pretențiile proprietarilor manifestă aceeași tendință de creștere față de anul precedent, acestea ajungând astfel, per ansamblu, la cel mai ridicat nivel din 2012 încoace. Ca și pe piața vânzărilor de apartamente, Bucureștiul se află în strânsă concurență cu Cluj-Napoca în ceea ce privește cele mai mari prețuri, orașul de pe Someș reușind să surclaseze Capitala pe două dintre segmentele de piață analizate”, arată reprezentanţii Imobiliare.ro. Analiza de mai jos ia în calcul chiriile medii solicitate la nivelul lunii iunie în anii 2017, 2016 și 2012.

În capitala Transilvaniei, bugetul necesar pentru închirierea unei garsoniere a ajuns la 220 de euro pe lună în 2017, față de 204 euro pe lună în 2016 și 203 euro pe lună în 2012, arată datele Imobiliare.ro. Un apartament cu două camere, pe de altă parte, are un preț mediu cerut de 360 de euro pe lună, în creștere de la 311 euro pe lună anul trecut și de la 298 de euro pe lună în urmă cu cinci ani. Nu în ultimul rând, locuințele tricamerale au ajuns anul acesta la 445 de euro pe lună, de la 409 euro pe lună în 2016 și circa 390 de euro pe lună în 2012.

La începutul lunii trecute, chiriile din Cluj erau mai mari cu 36% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit site-ului compariimobiliare.ro. Pe de altă parte, la interval de un, numărul ofertelor e cu 30% mai mic – deşi apar locuinţe noi pe piaţă, ele sunt “absorbite” foarte repede, arată datele Imobiliare.ro

Vezi şi:

Cifrele care îţi arată cât de grea e viaţa de chiriaş de Cluj

Citeşte şi:

Povara ratelor la apartament. Clujenii o duc cel mai greu

Chirii la nivel naţional, potrivit Imobiliare.ro:

București:

În cel mai mare oraș al țării, chiria medie solicitată pentru o garsonieră a ajuns la circa 228 de euro pe lună în 2017, față de 218 euro pe lună în 2016 și, respectiv, 222 euro pe lună în 2012. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, pretențiile proprietarilor ajung acum la 321 de euro pe lună, față de 298 de euro pe lună anul trecut și 303 euro pe lună în 2012. Pentru apartamentele cu trei camere, prețul solicitat se situează acum la 404 euro pe lună, mai mult decât suma de 378 de euro pe lună valabilă anul trecut, dar mai puțin decât cei aproape 421 de euro pe lună solicitați în 2012.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, chiria medie cerută pentru o garsonieră a scăzut ușor față de anul precedent, respectiv de la 187 la 183 de euro pe lună, însă este mai mare decât valoarea consemnată în 2012, adică 172 de euro pe lună. Pe de altă parte însă, suma necesară pentru închirierea unui apartament cu două camere se situează în prezent la 277 de euro pe lună, față de 243 de euro pe lună în 2016 și 241 de euro pe lună în 2012. Unitățile locative tricamerale au acum un preț mediu cerut de 320 de euro pe lună, în creștere de la 299 de euro pe lună anul trecut și 309 euro pe lună în 2012.

Iași:

În capitala Moldovei, o locuință monocamerală poate fi închiriată acum cu 191 de euro pe lună, față de 185 de euro pe lună anul trecut și, respectiv, 186 de euro pe lună în 2012. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, așteptările proprietarilor se situează în prezent la 269 de euro pe lună, față de valoarea de 253 de euro pe lună valabilă atât în 2016, cât și în 2012. Cei care vor să închirieze o unitate locativă cu trei camere trebuie să scoată acum din buzunar 319 euro pe lună, la fel ca în 2012, dar peste suma de 273 de euro pe lună necesară anul trecut.

Timișoara:

În orașul de pe Bega, suma necesară pentru închirierea unei garsoniere a ajuns în 2017 la 171 de euro pe lună, în creștere de la 165 de euro pe lună anul trecut și, respectiv, de la 150 de euro pe lună în 2012. Clienții interesați de un apartament cu două camere trebuie să plătească, în medie, 278 de euro pe lună, față de 261 de euro pe lună în 2016 și 197 de euro pe lună în 2012. Așteptările proprietarilor de locuințe cu trei camere au ajuns însă la 327 de euro pe lună, de la 311 euro pe lună anul trecut și, respectiv, de la 241 de euro pe lună în urmă cu cinci ani.

Târg de chirii

„La finalul verii, când cererea este cu 15-20% mai ridicată decât în restul anului, încercăm să îi ajutăm pe chiriași reunind cele mai bune oferte într-un Târg online de Chirii. Am selectat peste 8.500 de anunțuri active în marile centre universitare ale tării: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, dar și Brașov și Constanța, accesibile la www.imobiliare.ro/targuldechirii. Ofertele incluse în târg au fost selectate în funcție de o limită superioară de preț – 300 de euro pe lună pentru garsoniere, 400 de euro pe lună pentru apartamentele cu două camere și, respectiv, 500 de euro pe lună pentru cele cu trei camere, toate ordonate după distanța față de facultăți”, precizează Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Sursa foto: Comedy Cluj

Festivalul de Film Comedy Cluj şi-a schimbat conducerea şi ia o pauză în 2017. Acesta a fost organizat până anul trecut de omul de afaceri Sorin Dan şi de fiul acestuia, Horaţiu Dan, director de festival, dar de câteva luni noul responsabil de eveniment este Vlad Gliga, cel care a pus bazele TEDxEroilor la Cluj. Tânărul a fost coordonator de voluntari la TIFF, în urmă cu câţiva ani, şi a fost implicat chiar în primele ediţii în organizarea Comedy. Noua echipă susţine că este vorba doar despre o amânare a ediţiei, nu despre renunţarea la acest festival.

“Din păcate, toamna aceasta va fi una cu mai puține zâmbete decât v-am obișnuit până acum. Cea de-a IX-a ediție a Comedy Cluj se amână pe anul 2018. Am luat această decizie pentru a ne putea asigura că începând cu anul 2018, împreună cu voi, vom explora comedia și multitudinea de moduri în care aceasta se manifestă”, au anunţat organizatorii.

Recent, managementul festivalului s-a schimbat, iar noua conducere a decis amânarea ediției cu numărul IX “pentru a demara cu succes implementarea unei noi strategii pe termen lung”, au precizat noii responsabili de festival. “Am decis să amânăm ediția din acest an pentru a defini o viziune și o strategie pe termen lung care presupune diversificarea și creșterea festivalului. Vom reveni în 2018 cu surprize și evenimente care explorează comedia din mai multe puncte de vedere și prin diferite forme de artă sau exprimare”, a declarat Vlad Gliga.

Horaţiu şi Sorin Dan s-au retras din festival. “Eu şi echipa mea am preluat organizarea. Eu am fost implicat în festival la prima şi a doua ediţie, iar apoi am plecat din ţară o perioadă. Deci am văzut festivalul de la început, iar apoi cum a crescut. Împreuna cu echipa suntem fani ai festivalului şi credem că are potenţial să fie un eveniment de referinţă în oraş“, a adăugat Vlad Gliga pentru Actualdecluj.ro. O parte din echipa Comedy din anii trecuţi va fi în continuare implicată în organizarea evenimentului, inclusiv Bogdan Besliu, directorul artistic al festivalului.

De-a lungul celor opt ediții desfășurate, Comedy Cluj a proiectat peste 950 de filme de comedie, iar la ediția din 2015 s-au introdus primele spectacole de teatru de comedie. În viitor festivalul va continua diversificarea evenimentelor conexe care pun publicul în fața altor forme de comedie, spun organizatorii. Pentru ediția a IX-a, care va avea loc în 2018, organizatorii promit că spectatorii vor avea parte de “o experiență care îi va îndemna să exploreze comedia”.

La ediţia din 2016 – a 8-a, programul a inclus 150 de filme, iar bugetul festivalului a fost de 250.000 de euro, mai mic decât anul precedent, conform echipei de festival.
De altfel, potrivit informaţiilor din piaţă, unul dintre motivele care au determinat retragerea fostului proprietar de hotel din organizarea festivalului ţine şi de dificultăţile în ceea ce priveşte pregătirea financiară a unui astfel de eveniment. În acest an, Comedy Cluj nu s-a numărat printre evenimentele care să solicite fonduri publice de la primărie, deşi anunţul privind pauza până în 2018 a fost făcut doar acum. La fel ca alte evenimente, şi Comedy Cluj a fost pus în dificultate de decizia Curţii de Conturi, care a penalizat primăria că susține cu fonduri publice manifestări pentru care organizatorii vând bilete. Curtea de Conturi a “taxat” ca nelegală acordarea de finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii care desfăşoară activităţi care au generat profit. Primarul Emil Boc a spus că respectiva decizie a Curții nu face decât să îngroape cultura clujeană, ceea ce este inadmisibil într-un oraș precum Clujul. Așa că administrația locală a atacat în instanță respectivul raport al Curții de Conturi și până la o decizie definitivă a anunțat că va susține ca și până acum manifestările culturale importante ale Clujului.

Până la o nouă ediţie, vă amintim cum a fost anul trectut:

A început Comedy Cluj – ediţia “exotică”

by -
0 800

Formația clujeană  a ajuns la a șasea victorie consecutivă fără să primească gol și cu 19 puncte s-a instalat pe locul 1, la 4 lungimi de urmăritoare.

Câștigătoarea Cupei și a Supercupei României, FC Voluntari, n-a avut nici o șansă în Gruia. Echipa lui Niculescu e o umbră a formației din urmă cu două luni, iar echipa clujeană a deschis scorul după 5 minute din meci. Deac, servant perfect, Omrani la finalizare și 1-0.

Voluntariul are șansa de a reveni în meci, după ce Voduț scapă singur spre poartă, dar Vâtcă, omul care până recent era al treilea portar la CFR, îl blochează (9). Omrani are șansa de a face 2-0, dar șutează peste, însă golul doi vine inevitabil.  Corner CFR bătut în lateral de Nistor, Andrei Vlad centrează,  Mureșan recentrează pe spate, la Hoban, mijlocașul trage puternic, portarul respinge, dar Urko Vera e pe fază și marchează.

Misiune îndeplinită pentru că în repriza secundă oasăpeții n-au reușit să se apropie periculos de poartă. CFR a închis toate spațiiele, a controlat calm jocul și își ia avânt spre play-off. Un start de sezon neașteptat în condițiile în care formația clujeană a făcut 17 transferuri. O echipă nouă, neomogenă, dar care începe să arate tot mai bine cu fiecare etapă.

“Meritul e clar că e al jucătorilor. Mă bucur că sunt serioşi, au fost câteva greşeli, am avut noroc cu Vâtcă. În rest, nu ţin minte ocazii mari din partea adversarilor, dar noi am mai avut şanse. Sunt foarte mulţumit de toţi jucătorii, de tot grupul. În momentul de faţă avem mulţi jucători care stau în tribune, dar ar putea juca la orice echipă din România. Îmi pare bine că ei se antrenează excelent şi îmi dau dureri de cap. Prefer să am dureri de cap, dar să am soluţii”, a spus Dan Petrescu la final.

El nu uită nici de duelul cu rivalele la titli, trimițând săgeți înspre FCSB. “Singura nemulţumire e legată de arbitraj. Nu-mi place să vorbesc, alte echipe o fac, dar noi nu dăm pe facebook-uri, nu facem…Astăzi Voluntariul trebuia să ia două roşii, nu mi-a plăcut deloc ce a încercat acest arbitru azi! Nu-mi place deloc ce se întâmplă, celelalte echipe ar trebui să se uite la ele şi CFR-ul ar trebui lăsată în pace. Alte echipe dau goluri din ofsaid, după faulturi, uitaţi-vă la meciuri”, a adăugat Petrescu.

Echipele de start:

CFR Cluj: Vâtcă – Cr. Manea, Vinicius, A. Mureșan, Al. Vlad – Hoban, Nistor – Omrani, C. Deac, Culio – Vera
Rezerve: Hamed, Păun, Luchin, Peteleu, Balde, Bokila, Duka
Antrenor: Dan Petrescu.

FC Voluntari: Petrariu – Maftei, Balaur, Popescu, Acsinte – Novac, Lazăr – Ivanovici, Marinescu, Olteanu – Voduț
Rezerve: Balauru, Filipov, Răuță, Căpățînă, Pîrcălabu, G. Deac, Tudorie
Antrenor: Claudiu Niculescu.

REZUMAT VIDEO AICI

by -
0 210

Zilele Culturale Maghiare – manifestare care a adus în Cluj câteva zile cu sute de evenimente, concerte, expoziţii şi proiecţii de filme – s-au încheiat duminică seara cu un spectacol de operetă, în Piaţa Unirii. Înainte de spectacolul programat în centrul oraşului, s-au ţinut şi discursurile oficialilor; pentru acest moment, alături de organizatori, pe scenă s-a aflat şi Potápi Árpád János, secretar de stat în Ungaria, care a transmis un mesaj de susţinere pentru cetăţenii din România recent premiaţi la Budapesta. Printre aceştia: fostul viceprimar al municipiului, Anna Horvath, trimisă în judecată în România anul acesta într-un dosar de corupţie. Mesajul vine la câteva zile după ce la Budapesta s-au acordat premii pentru etnici maghiari care locuiesc în alte state din lume, unul dintre premianţi fiind tocmai Anna Horvath.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj au avut loc în acest an între 13 și 20 august, cu agendă de evenimente care au cuprins mai multe locuri din oraş: Piața Unirii, strada Mihail Kogălniceanu, strada Potaissa şi, ca noutate în acest an, şi Parcul Central. În cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj au avut loc în acest an peste 30 de concerte şi evenimente de diverse tipuri: expoziții, dans, proiecții de film, spectacole de teatru, competiții sportive, activități pentru copii, evenimente gastronomice, degustări de vin, târg meșteșugăresc, jocuri medievale, petreceri. Zilele Culturale Maghiare din Cluj sunt organizate de Asociația Clujul Comoară și co-organizate de Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj.

“Şi în acest an, noi, maghiarii din Cluj, am avut ocazia de a ne arăta cultura, tradiţiile tuturor celor interesaţi să ne cunoască mai bune. Zilele Culturale Maghiare sunt prilej bun de a ne întâlni şi a ne cunoaşte. Indiferent de etnie, suntem clujeni, de noi depinde ce viaţă comună vrem să ne construim”, a transmis Oláh Emese, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca. Gergely Balázs, organizatorul principal al ZCM, le-a mulţumit la rândul său clujenilor participanţi, dar şi primăriei, Consiliului Local şi Judeţean opentru sprijin financiar şi logistic. Acesta a lansat deja invitaţia pentru ediţia de anul viitor, care va avea loc în perioada 19-25 august.

Premii în Ungaria şi mesaj pentru Anna Horvath, cercetată în România pentru fapte de corupţie

Duminică seara, înainte de spectacolul programat să închidă ZCM, pe scenă a urcat şi Potápi Árpád János, Secretar de Stat pentru Politica Națională în Cabinetul Prim-ministrului Ungariei. „Această serie de evenimente a devenit în ultimii ani cea mai mare manifestare a maghiarilor din Transilvania”, a subliniat acesta. Pe lângă mesajul legat de organizarea Zilelor Culturale Maghiare, oficialul maghiar a vorbit şi despre trei premianţi din România, “onoraţi” deja la Budapesta. “În 18 august, la Budapesta am decernat premii în onoarea comunităţilor maghiare de peste hotare. Azi, aici la Cluj, decernăm şi înmânăm aceste premii doamnei Horvath Anna, fost viceprimar al Clujului, episcopului Kato Bella şi lui Tamasi Zsolt Jozsef, fost director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. Acest premiu onorează curajul lor şi astfel le mulţumesc în numele întregii naţiuni maghiare, îi asigur de sprijinul naţiunii maghiare, chiar şi în faţa dvs îmi exprim respectul din toată inima pentru aceste persoane pe care le premiem azi în Transilvania”, a transmis Potápi Árpád János, Secretar de Stat pentru Politica Națională în Cabinetul Prim-ministrului Ungariei. Pe scena din Piaţa Unirii nu s-au înmânat însă premii: acestea au fost acordate în cadrul unui eveniment organizat de Consulat, eveniment care nu a făcut parte din programul Zilelor Culturale Maghiare, potrivit organizatorilor ZCM.

Mesajul de la Cluj vine după ce Guvernul de la Budapesta a dat deja semnalul în acest sens. Este datoria Ungariei să îşi protejeze cetăţenii din întreaga lume, inclusiv etnicii maghiari “care sunt persecutaţi în România prin metode aparent legale”, a declarat recent vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, relata agenţia MTI, citată de Mediafax. Semjen a participat la o ceremonie în cadrul Parlamentului de la Budapesta pentru etnicii maghiari care locuiesc în alte state din lume. 11 persoane au fost premiate pentru reprezentarea emblematică a Ungariei în lume. Vicepremierul Ungariei a amintit situaţia etnicilor ungari din România, care “sunt persecutaţi şi se află sub atac continuu, prin intermediul unor metode aparent legale”. “Această tendinţă nu s-a încheiat… de aceea printre persoanele premiate în acest an se numără fostul viceprimar al oraşului Cluj-Napoca, Anna Horvath, pentru a ne arăta susţinerea faţă de ea”, a spus Semjen, potrivit aceleiaşi surse.

Amintim că Horvath Anna, fost viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, implicată într-un dosar de corupţie, dar şi într-unul de integritate cuprins într-un raport al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), a demisionat, în martie, din funcţie. Procurorii DNA au trimis-o în judecată (sub control judiciar) anul acesta pentru fapte de corupție. Horvath e acuzată că a traficat pe lângă funcționarii din primărie influență pentru milionarul Fodor Zsolt de la care a primit abonamente la festivalul de muzică Untold pe care le-a dat voluntarilor din campania electorală din iunie 2016. În plus, mai există și o sesizare de la Agenția Națională pentru Integritate (ANI) prin care Horvath a fost găsită în conflict de interese. La rândul său, fostul director din Târgu Mureş are probleme cu Justiţia. Procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 3 noiembrie 2016, față de Tamasi Zsolt Jozsef, director al Liceului Teologic Romano-Catolic, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Imediat, UDMR a luat poziţie şi s-a declarat “dezamăgită de noua acţiune a DNA”, în urma căreia sunt cercetaţi şeful ISJ Mureş, Ştefan Someşan, şi directorul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, Tamási Zsolt József.

Spectacol în Piaţa Unirii, cu peste 100 de actori

După discursurile oficialilor, pe o ploaie măruntă, dar cu Piaţa Unirii plină de spectatori, a început
spectacolul Silvia al Teatrului de Operetă din Budapesta. Acesta a fost interpretat pentru prima dată în Ardeal în închiderea celei de-a opta ediții a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.

Producția este una de mare anvergură, precizau organizatorii încă de la anunţarea programului: cu 120 de actori pe scen. Spectacolul a fost interpretat în orașe ca Tokio, Roma, München, Amsterdam, Berlin, Tel-Aviv, Salzburg, București sau Praga. Spectacolul în două acte a fost acompaniat de orchestra Operei Maghiare din Cluj. Mai multe detalii despre spectacol puteţi găsi AICI

Distribuția: Fischl Mónika (Silvia), Dolhai Attila (Edvin), Szendy Szilvi (Stazi), Kerényi Miklós Máté (Boni), Földes Tamás (Feri bácsi), Faragó András (Miska/Alfonz), Csere László (Leopold Maria), Kállay Bori (Anhilte), Bálint Ádám (Schulteis Arnold), Dézsy Szabó Gábor (generalul Rohnsdorf), Szegedi Andor (Kiss, notar). Decoruri: Gyarmathy Ágnes Costume: Füzér Anni. Coordonator muzical: Makláry László Dirijor cor: Drucker Péter. Asistent coreografie: Kiss István Róbert. Asistent de regie: Tucker András. asistent: Bori Tamás. Colaboratori muzicali: Axmann Péter, Mihalics János, Déri Judit, Szekeres László, Puskás Dóra. Coregraf: Gesler György.

by -
2 1630
Foto: propunere proiect Bugetare Participativa

E ultima zi în care clujenii pot depune propuneri în cadrul programului de bugetare participativă, iniţiativă de care locuitorii municipiului au încercat să profite în aceste zile, înscriind idei pe care le-ar vrea implementate în oraş. Multe propuneri se referă la accesibilitate, la parkinguri şi amenajarea de străzi şi zone verzi şi multe propun “resuscitarea” unor zone din oraş cu mare potenţial de agrement, dar neglijate sau, unele, recent înviate prin iniţiativele unor ONG-uri. Promenadă pe lângă Someş, pietonalizarea străzii Kogălniceanu, proiectul La Terenuri, amenajarea zonei Cetăţuia, a zonei de lacuri din Gheorgheni sau reabilitarea ansamblului statuar din Piaţa Mihai Viteazu sunt câteva dintre propunerile pe care clujenii le-ar vrea pe lista de proiecte cu alocare de fonduri de la primărie. În cazul Someşului, al străzii Kogălniceanu şi al zonei de pe Cetăţuie chiar se pregătesc concursuri de soluţii. Multe propuneri de spaţii publice din partea cetăţenilor se referă la noile zone de dezvoltare ale Clujului, vitregite în ceea ce priveşte spaţiile publice, cum ar fi Bună Ziua, Borhanci sau Edgar Quinet.

Amintim că pentru programul de bugetare participativă e disponibilă suma de 2,2 milioane de euro, iar propunerile pot fi depuse până azi, 20 august. După acest moment, urmează ca propunerile să fie analizate, votate pe platformă și, după caz, aprobate. Din total, vor fi selectate doar 15 proiecte prin includerea în bugetul orașului pe anul viitor.
Câteva idei

Că Cetăţuia ar trebui să fie mai bine conectată la oraş o spun urbaniştii de ani de zile, iar clujenii arată că ar vrea punctul de Belvedere mai “aproape” de oraş. Alexandru Albacan propune – la un buget de 150.000 euro – o telegondolă între Parcul Central şi Cetăţuie, “care să facă legătura între cele două zone de agrement. O instalaţie simplificată, cu câteva cabine de transport”, arată acesta în proiectul lansat pe platforma de bugetare participativă. Ideea ar aduce, spune iniţiatorul propunerii, “conectarea celor două zone de agrement importante, cu punerea în valoare a promenadei de pe Cetăţuie. Asigurarea unui acces facil, rapid şi ieftin pe dealul Cetăţuiei, atât pentru turişti, cât şi pentru clujeni (în special pentru persoane în vârsta, mame cu cărucior, persoane cu dizabilităţi, locuitori ai cartierului Gruia). Îmbunătăţirea imaginii de oraş turistic”. Staţia din parc poate fi amplasată chiar la intrarea principală (zona Teatrul Maghiar), cu un traseu scurt, direct peste Someş, spre staţia de pe Cetăţuie.

Adina Gânscă propune o idee simplă, dar care ar necesita totuşi un buget de 50.000 euro: “Scările Oraşului”. “Cu câţiva ani în urmă în cadrul proiectului “Colours of Cluj” scările de pe Cetăţuie arătau aşa ca în poza ataşată. Nu ar fi grozav să arate aşa tot timpul?? Şi nu doar cele de pe Cetăţuie, ci şi cele din Hasdeu sau oricare punct al oraşului. Avem atâţia artişti plastici în oraş, elevi, studenţi, voluntari”, arată Adina, care consideră că astfel de intervenţii ar deveni puncte de atracţie pentru turişti şi localnici.

Foto: propunere proiect Bugetare Participativa

Noile cartiere, văduvite de spaţii publice

Clujenii amintesc de zone din oraş neglijate, iar una dintre cele care revin constant în atenţie e recent dezvoltatul cartier Bună Ziua, unde abia după mulţi ani de la lansarea de proiecte imobiliare au început să apară servicii. Locuitorii resimt încă lipsa unui mare spaţiu verde, deşi între timp s-au construit acolo sute de apartamente. E discutabil însă în ce măsură sumele propuse ar ajunge pentru realizarea de astfel de spaţii, dacă luăm în calcul şi necesitatea de a achiziţiona terenuri în zone de acum scumpe ale municipiului.

Dana Pintea propune amenajarea unui parc în Bună Ziua, cu estimarea că bugetul necesar ar fi undeva la 15.000 de euro. Asta ar însemna “amenajare parc, cu mult spaţiu verde, cu alei de promenadă, cu locuri de joacă pentru copii, cu piste pentru role, biciclete, trotinete, băncuţe”. E nevoie de el “pentru că este un cartier nou, care se tot extinde, cu familii tinere şi mulţi copii pentru care nu există o asemenea facilitate”, arată clujeanca. Şi Iulia Giurgiu arată că e nevoie de un spaţiu verde amenajat în noul cartier. “Cartierul a suferit o dezvoltare masivă, numărul de familii tinere şi studenţi ce locuiesc în zonă a crescut, au fost autorizate şi construite construcţii private, iar infrastructura a devenit subdimensionată. Pentru dezvoltarea socio-culturală a cetăţenilor ce locuiesc şi care cresc copii în cartierul Buna Ziua se impune realizarea de spaţii publice, sub forma de parc verde, nu doar mobilier de joacă pentru copii prins în beton şi pietriş ce produce doar praf în zonă”, arată clujeanca. Ea estimează că un astfel de proiect ar necesita 50.000 de euro.

Pentru acelaşi cartier are o propunere şi Florin Moroşanu, preşedintele Centrului Cultural Clujean, fost preşedinte al asociaţiei care a gestionat candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană. Acesta propune o aplicaţie pentru identificarea spaţiilor publice din Bună Ziua. Buget estimat: 10.000 euro.
Aplicaţia pentru Identificarea spaţiilor publice din Cartierul Buna Ziua are două componente: aplicatia propriu-zisă şi investigarea situaţiei terenurilor din cartier. “Obiectivul este realizarea unei hărţi interactive unde cetăţenii pot marca posibile spaţii publice, care apoi sunt verificate de către o echipă formată din specialişti în cadastru şi urbanism. Investigaţia efectivă presupune coroborarea informaţiilor privind spaţiile publice şi regimul proprietăţii din următoarele surse: Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară, Direcţia Generala de Urbanism şi Directia Patrimoniul Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii.
O caracteristică a zonelor noi ale orasului cum este cartierul Bună Ziua (dar şi Europa, Borhanci, etc) este aceea a necorelării situaţiei din teren cu aceea din registrele proprietăţii publice.
Implementarea acestui proiect în faza pilot în cartierul Buna Ziua poate oferi posibilitatea replicării în alte zone în dezvoltare din Cluj-Napoca”, spune Moroşanu. “Cartierul Bună Ziua este zona urbană cu cea mai rapidă dezvoltare din ultimii ani. Această dezvoltare accelerată a făcut ca unele atribute ale locuirii la nivel comunitar să rămână în urma construcţiilor private. Se constată lipsa spaţiilor publice cu destinaţii specifice – parcuri şi locuri de joaca, sport, locuri pentru intervenţii artistice, etc. În vederea realizării unor asemenea construcţii/investiţii publice este necesară identificarea/inventarierea domeniului public”, se mai arată în propunere.

Nici zona Borhanci, o altă zonă asaltată de constructori de locuinţe în ultimii ani, nu beneficiază de spaţii publice, iar locuitorii o resimt din plin. Vasile Ofrim propune o “Promenadă Borhanci”. “Proiectul propus se va desfăşura pe malul stâng al Pârâului Borhanci, între str. Speranţei şi str. Cezar Boliac, pe zona verde de protecţie a albiei pârâului cu lăţimea de 5.50 m. Se vor amenaja alee pentru biciclete pe două sensuri cu lăţimea de 2.0 m, spaţiu verde cu pomi, copaci, bănci, iluminat public şi coşuri de gunoi cu lăţimea de 1.0 m, alee pietonală cu lăţimea de 2.0 m. Aleile vor fi asfaltate cu borduri pe margine. De asemenea malul pârâului va trebui amenajat, eventual albia regularizată”, se arată în propunere. Buget estimat: 140.000 de euro. Nicoleta Filipoi arată şi ea că e nevoie de un parc în zona Borhanci. Bugetul necesar a fost estimat la 20.000 euro. “Cartierul Borhanci este în continuă creştere. S-a realizat parţial infrastructura, acum este nevoie de un parc şi un loc de plimbat câinii în zonă. Multe familii tinere se mută în zonă, majoritatea cu copii sau planuri de familie. Ar trebui încurajaţi să petreacă timp în aer liber şi să facă mişcare. Încă este mult teren liber în zonă. În cazul în care primăria nu deţine teren în zonă, ar trebui să cumpere cât de repede”, consideră clujeanca.

O altă propunere care arată cât de deficitară e zona Borhanci la spaţii verzi vine şi de la Georgel Ciolan. “In lipsa parcului în zona cartier Gheorgheni sud şi cartier Borhanci, oamenii au nevoie de un loc de promenadă, departe de agitatia urbană și automobile, unde să se relaxeze”, arată acesta. El propune realizarea unei alei pietonale între Borhanci şi Parcul Mercur.

Ştefan Fogaraşi propune realizarea unui parc de joacă pentru copii în zona Edgar Quinet. “În zonă nu există un asemenea parc deşi sunt nenumărate familii cu copii”, arată acesta.

Vezi AICI lista cu propuneri înscrise de clujeni în programul de Bugetare participativă.

Citeşte şi:

Clujenii cer trotuare, rampe şi pavaje pentru Clujul (in)accesibil