Actual de Cluj

Locuitorii din Tureni, judeţul Cluj, sunt în pragul revoltei din cauza separatoarelor de beton şi a gardurilor de sârmă instalate de Compaia Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pe mijlocul drumului Național 1, care străbate localitatea, informează mediafax.ro.

Primarul comunei Tureni, Ileana Mănăilă, a povestit cum, din cauza separatoarelor din beton şi a gardurilor amplasate sătenii sunt nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri pentru a ajunge cu maşinile în curţile proprii.

„Nu ştiu dacă în România mai există vreo situaţie cum este la Tureni, de pe Dealul Dăbăgăului până la ieşire din comună sunt numai garduri amplasate pe mijlocul drumului. Nu s-a ţinut cont de faptul că aici trăiesc aproape 3.000 de oameni, că avem terenuri agricole de o parte şi de alta a drumului naţional, că avem o sursă de apă de unde tot satul aduce apă şi nu avem acces la această sursă. Sunt cam 10 kilometri de gard de sârmă şi separatoare de beton pe raza comunei, peste care nu putem trece cu maşinile”, a explicat primăriţa.

Ileana Mănăilă a precizat că cei care locuiesc pe partea dreaptă a drumului, în direcţia Cluj-Napoca, şi au treburi de rezolvat la Turda, trebuie să meargă zece kilometri până în Feleac în partea opusă, apoi să se întoarcă la un sens giratoriu pentru a merge înapoi Turda, din cauza separatoarelor. La fel se întâmplă şi cu cei care vin de la Cluj-Napoca şi vor să ajungă acasă, nu pot vira la stânga în sat, trebuie să merg până în Turda, 10 kilometri, pentru a mă putea întoarce să intre în curte

Primarul a mai spus că localnicii întorc ilegal maşinile într-o intersecţie din sat, pentru a nu mai străbate cei 10 kilometri până la Turda, sau până la Feleacul, după caz.

„Nu ştiu dacă este normală situaţia aceasta, întoarcem pe mijlocul drumului. Situaţia este gravă şi pentru proprietarii de terenuri agricole, care trebuie să ocolească cam 7 kilometri cu tractoarele ca să poată ajunge la pământurile lor. Terenurile sunt la un kilometru de sat, dar nu pot ajunge la ele decât dacă ocolesc din cauza separatoarelor de beton. Sunt 7 kilometri la dus, 7 la întors, timp pierdut, motorină consumată. O comună întreagă este blocată”, a explicat Ileana Mănăilă.

Separatoarele din beton au fost amplasate în luna august de CNAIR, proiectul fiind unul care ajută la reducerea accidentelor rutiere, dar locuitorii din Tureni au cerut o modificare care să îi ajute să poată ajunge la casele şi terenurile lor fără a ocoli zeci de kilometri.

„Trebuie făcută o breşă măcar, un sens giratoriu, o ieşire, sunt proiectanţi care să găsească soluţii. Noi am făcut demersuri disperate la IPJ Cluj şi la CNAIR chiar în august şi ni s-a transmis că cererea noastră este în analiză şi vom primi răspuns. Au trecut trei luni şi altceva nu am primit”, a mai spus primarul din Tureni.

Ileana Mănăilă susţine că locuitorii sunt în pragul revoltei şi puţin mai lipseşte până se va ajunge la acţiuni extreme, aceştia fiind hotărâţi să iasă cu tractoarele în stradă.

„Abia îi ţin în frâu. Vor fie să meargă în coloană cu tractoarele până la Turda, cu viteză mică, şi înapoi, într-o zi de vineri, după amiază, când e mai mare traficul, fie să se plimbe încontinuu pe trecerea de pietoni din sat. Dacă nu ne bagă nimeni în seamă, vom merge cu tractoarele încolonate unul după altul, cu combinele agricole, şi vedem ce se întâmplă”, a mai spus Mănăilă.

 

Tribunalul Comercial Cluj a decis falimentul Cluj Arena SA, societatea care a administrat stadionul cu acelaşi nume, pentru o datorie de peste 3 milioane de euro, fonduri ce ar fi trebuit  meargă în bugetul de stat. PSD Cluj condamnă situația și spune despre ea că reprezintă cel mai rușinos eșec al celor care administrează Clujul. 
Stadionul Cluj Arena cu 30.000 de locuri și o investiție de peste 36 de milioane de euro a fost inaugurat în toamna lui 2011. Pentru administrarea lui, Consiliul Județean (CJ) Cluj a înființat societatea Cluj Arena. În 2015, Primăria a imputat societății taxe și impozite de circa 15 milioane lei, după un control al Curții de Conturi. Județul a refuzat să plătească respectiva sumă.
În toamna lui 2016, forul județean a decis să retragă societății Cluj Arena dreptul de administrare al stadionului, astfel că societatea a rămas fără obiect de activitate, urmând să parcurcă procedura de insolvență și faliment prevăzută de lege. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a optat pentru înființarea unei direcții în cadrul instituției care se ocupă de administrarea stadionului. Chiar, înainte s-a încercat cedarea stadionului către Primăria lui Boc pentru ca acesta să fie administrat în comun cu Sala Polivalentă și să nu mai fie nevoie de plata impozitelor către municipalitate. Consilierii locali au aprobat și un proiect de hotărâre în acest sens, însă la nivelul Consiliului Județean propunerea nu a fost acceptată.
Tribunalul Cluj a dispus în 23 august intrarea în faliment a societății Cluj Arena. Despre această situație PSD Cluj spune că este una rușinoasă. “Falimentul societății Cluj Arena este dovada incompetenței crase a președintelui Consiliul Județean Cluj, Alin Tișe, a majorității liberale din instituției și a sinecuriștilor din PNL Cluj care în ciuda lipsei expertizei profesionale au fost numiți în funcții de conducere, singurul criteriu fiind carnetul de partid. Sfârșitul lui august 2017 rămâne o perioadă neagră în istoria județului Cluj și a Consiliului Județean Cluj, în care Executivul instituției a stat cu mâinile în sân, impasibil, la Falimentul societății Cluj Arena, cel mai rușinos eșec administrativ al Clujului”, a subliniat președintele PSD Cluj, Horia Nasra.
Ce presupune falimentul Cluj Arena

Conform procedurii simplificate, lichidatorul trebuie să stabilească în următoarele 6 săptămâni cauzele şi persoanele cărora le-ar fi imputabilă falimentarea societăţii.

Stabileşte în sarcina lichidatorului judiciar provizoriu obligaţia de a depune la dosar în termen de 40 de zile de la deschiderea procedurii un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor ce au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă

Debitoarea care a fost dizolvată nu mai poate administra societatea, are bocate conturile bancare şi trebuie să pună al dispoziţia lichidatorului lăţile din ultimele 6 luni şi transferurile aptrimoniale din ultimii doi ani.

Stabileşte în sarcina debitoarei obligaţia de a pune la dispoziţia lichidatorului judiciar provizoriu toate informaţiile şi documentele apreciate ca necesare cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile efectuate în ultimele 6 luni anterioare deschiderii procedurii şi transferurile patrimoniale făcute în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii.

Creditorii pot anunţa până în luna octombrie datoriile pe care le are societatea faţă de aceştia, în caz contrar pierzând aceste drepturi.

Fixează termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor asupra averii debitoarei la data de 06.10.2017, termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi publicare în BPI a tabelului preliminar de creanţe la data de 16.10.2017 pentru depunerea contestaţiilor faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute, sau, după caz, netrecute de lichidatorul judiciar în tabelul preliminar de creanţe, de 7 zile de la publicarea tabelului preliminar de creanţe în BPI şi termenul pentru soluţionarea eventualelor contestaţii şi pentru definitivarea tabelului de creanţe la 08.11.2017.

Fixează termenul limită pentru depunerea de către creditori a opoziţiilor la hotărârea de deschidere a procedurii pentru data de 27.10.2017, precum şi termenul de soluţionare a opoziţiilor pentru data de 08.11.2017.

 

Noul arhitect șef, Daniel Pop și vechiul arhitect șef Ligia Subțirică

Claudius-Daniel Pop, funcționar la urbanism și fiul unui funcționar cu state vechi în Primăria Cluj, numit anul acesta arhitect-șef interimar de către primarul Emil Boc, a participat recent la concursul organizat la București pentru ocuparea pe durată nedeterminată a postului de arhitect-șef în fruntea Direcției de Urbanism. Din păcate, Pop nu a trecut de proba scrisă, reușind să ia doar nota 5 și a picat acest concurs. Oficialii primăriei spun însă că i se va mai da o șansă. Pop n-a fost revocat din funcția interimară și mai poate participa la următorul concurs, a spus viceprimarul Dan Tarcea.

Primarul Emil Boc a tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă de la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie. Iancu a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs. De atunci, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009 când, la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, arhitecta Ligia Subțirică care activa la fel ca Iancu în CTATU, în calitate de consultant, a acceptat să preia postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, prin participarea la un eventual concurs, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie. Până în 2017, Subțirică a fost arhitect-șef fără concurs. Din 2017 lucrează tot la Direcția de Urbanism și are titulatura de arhitect-expert. E în același timp și pensionară. În cei opt ani la Primăriei, Subțirică a apărut angajată fie pe cabinetul primarului, dar chiar și la Poliția Locală.

Noua lege a urbanismului modificată la finalul lui 2016 impunea Primăriei să lanseze acest concurs în maxim 6 luni, dacă nu are arhitect-șef angajat prin concurs. Până la adjudecare concursului, potrivit legii, frâiele urbanismului puteau fi coordonate de un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism. Așa, primarul Emil Boc l-a numit pe Dan-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a primărie care întrunește condițiile cerute de noua legislație. Pop este și fiul unui angajat cu state vechi de la Direcția Tehnică a Primăriei, Titus Pop, acest activând la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef a fost organizat la începutul lunii mai la București, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici. Aceasta fiind și motivul pentru care oficialii primăriei au spus public că totul va fi transparent și corect.

Claudius-Daniel Pop are 35 de ani și a candidat singur pentru postul de arhitect-șef la Direcția de Urbanism a primăriei Cluj. Cu toate acestea a reușit să obțină la proba scrisă doar 54,4 puncte din 100 și a fost respins. Așa că proba de interviu nici măcar nu s-a mai ținut.

În plus, trebuie precizat că pentru poziția de arhitect-șef Primăria din Cluj a cerut doar 3 ani de experiență pe o funcție publică.

Întrebat de Actualdecluj.ro despre concurs, Claudius-Daniel Pop s-a făcut că nu pricepe întrebarea și a mormăit, “nu acuma”, ferindu-și privirea.

În schimb, viceprimarul Dan Tarcea a menționat că i s-a dat o șansă, însă, deși avea potențial, nu a pus mâna pe carte, n-a învățat și a picat. “Va învăța data următoare mai mult și poate va lua concursul. Noi, ce să-i facem daca n-a promovat?!”, a spus Tarcea.

sursa: anfp.ro

Pățania de la primăria Cluj unde Claudius-Daniel Pop, descris drept un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” nu a reușit decât să obțină nota 5 la concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef mai are un corespondent la nivel local.

Un caz celebru de director care a reușit performanța să pice de două ori un concurs, deși candida singur pe post, a fost cel a fostului consilier local PSD Ovidiu Chifor. El a reușit abia din a treia încercare să ocupe postul de șef al Direcției de Tineret și Sport din Cluj, rezervat politic.

Mai trebuie spus că ordonanța de urgență nr. 100/2016 (care a modificat  Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, dar și cea care a adus modificările noi privind arhitecții-șefi) a fost abrogată. Aceasta a fost în vigoare  de la 27 decembrie 2016 până la 04 mai 2017.

Așa, primăria este salvată și poate să-l păstreze pe Claudiul-Daniel Pop ca arhitect-șef chiar dacă este de nota 5. Oricum, legea privind funcționarii publici dă dreptul prelungirii mandatului acestuia de interimar în fruntea Direcției de Urbanism a Primăriei Cluj, ca arhitect-șef. Acesta poate sta și 9 luni ca arhitect-șef fără concurs.

Oricum, după cum au spus oficialii primăriei, în perioada următoare va mai fi lansat un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-șef. Analizând situația din județ, prea puțini arhitecți se înghesuiesc să preia frâiele Direcțiilor de Urbanism din primării. La Câmpia Turzii, spre exemplu, s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-șef la începutul acestui an. O arhitectă a luat concursul, însă apoi a plecat din Primăriei.

VEZI ȘI:

Vin schimbările în Urbanism: arhitect-șef nou, Comisie de Urbanism nouă, PUG “corectat”

Cine va fi noul arhitect-șef al orașului – “un băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul”

 

Au trecut 11 ani de când compania de investiție Nervia a primit de la Primăria clujeană, prin concesiune, un teren de 5 hectare într-o zonă cunoscută a Clujului: “groapa” Mărăști (zona Expo Transilvania). Scopul concesiunii viza un proiect imobiliar care trebuia să cuprindă un centru expozițional, un complex comercial, un  parking și chiar un ansamblu de locuințe. Numai că în Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj Napoca, mai bine de 60% din suprafața acestui teren este prevăzută ca spațiu verde, posibilitățile de exploatare a terenului fiind extrem de mici. Primăria s-ar fi angajat ca situația terenului să fie reglementată în noul PUG, care a fost aprobat recent. Acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că Nervia s-a adresat instanței, pentru a-i impune Primăriei să-i acorde permisiunea de a construi, conform angajamentului inițial din contractul de concesiune. Tribunalul Cluj a dat câștig de cauză companiei Nervia, și rămâne de văzut dacă municipalitatea va mai ataca această decizie.

“Având în vedere abuzul la care am fost supuși, era chiar greu de crezut că instanța nu ne va da câștig de cauză. Ar fi însemnat un afront la adresa a tot ceea ce însemană justiția și statul de drept”, a comentat managerul companiei Nervia, Adam Ambrus. Omul de afaceri a explicat cum Primăria clujeană a sabotat acest proiect, deși ar fi trebuit să-l sprijine, pentru că avea de încasat în bugetul local o redevență generoasă, în baza contractului de concesiune, de 200.000 de euro/pe an.

Reprezentantul Nervia admite: vechiul proiect nu mai este valabil

Reprezentanții Primăriei nu au putut fi contactați pentru a explica dacă vor ataca sentința Tribunalului. Cert este că Nervia are, în acest moment, câștig de cauză. Acest lucru ar presupune că municipalitatea (Consiliul Local) să anuleze Hotărârea de Consiliu prin care s-a aprobat noul PUG și să schimbe funcțiunile terenului concesionat companiei Nervia. “Procedura ar fi ca terenul nostru să fie scos din zona verde, astfel încât să putem veni cu un nou proiect de investiție”, a comentat Adam Ambruș. El recunoaște că Nervia nu mai este interesată să construiască obiectivele asumate în contractul cu Primăria Cluj Napoca, tocmai pentru că ar fi trecut prea mulți ani de la semnarea acestuia: “Da, în 2007 aveam un proiect frumos pentru acest teren. Însă piața era alta atunci. Acum, în 2017 lucrile s-au schimbat mult. Încă nu știm ce vom construi, rămâne să luăm o decizie în sensul acesta și să venim cu un nou proiect”.

Primăria are un alt proces cu Nervia

Trebuie spus că și Primăria Cluj Napoca a deschis un proces împotriva companiei Nervia, pe motiv că aceasta nu și-a achitat redevența pentru cele 5 hectare de teren. Ambruș a recunoscut că Nervia a renunțat să mai plătească redevența (200.000 euro/an), de vreme ce Primăria nu i-a facilitat posibilitatea de a construi pe teren. “Am plătit în primii 3 ani, apoi nu am mai dat niciun ban, pentru că nu am avut posibilitatea să ne folosim de acest teren”, s-a justificat Ambruș. Din suprafața concesionată, aproximativ 60% este încadrată ca spațiu verde. Conform normativelor în domeniul construcțiilor, care prevăd spații pentru trotuare și alte funcțiuni, ar mai fi rămas de construit un procent de maxim 30%. Acest lucru ar fi însemnat construcția a numai două sau trei blocuri – spune Ambrus. Investiția nu ar fi rezultat nici pe departe un profit care să acopere redevența anuală datorată Primăriei.

Soluția Tribunalului pe scurt în procesul intentat de Nervia

“Admite acţiunea formulată de reclamanta SC N.C. SRL în contradictoriu cu Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca, Municipiul Cluj-Napoca şi în consecinţă: Dispune anularea HCL de respingere a plângerii prealabile formulate de SC N.C. SRL adoptată în cadrul şedinţei din 04.02.2016. Dispune anularea în parte a HCL nr. 493/2014 şi HCL 437/2014, strict cu privire la instituirea funcţiunii de spaţiu verde (V2a) pentru o suprafaţă de circa 50% din terenul în suprafaţă de 50.000 mp. situat în str. A. Vlaicu F.N. înscris în CF 70396, 70397 Cluj-Napoca, nr. topo 24572/1, 15860/1/2, obiect al contractului de concesiune încheiat la data de 02.02.20109 între Consiliul Local în calitate de concedent şi reclamantă în calitate de concesionar. Obligă pârâtul să adopte un HCL în sensul corectării/modificării parţiale a PUG Cluj-Napoca aprobat prin HCL 493/2014 în vederea punerii în concordanţă a funcţiunii unei părţi (circa 50%) din teresul indicat mai sus cu planşele PUZ aprobat prin HCL 474/14.12.2010 şi cu obiectivele de investiţii agreate prin contractul de concesiune, respectiv modificării funcţiunii de spaţii verzi prevăzute în PUG într-o funcţiune compatibilă cu cea de teren construibil CB6. Obligă pârâta la 5568 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 05.05.2017”.

Foto jos: Adam Ambrus

 

 

Sursa foto: Cluj 2021 CCE

Raportul final al juriului care a desemnat Timișoara drept Capitală Culturală Europeană în 2021 în defavoarea Clujul, făcut public în 21 octombrie pe site-ul Comisiei Europene, va fi o cheie în recalibrarea programului cultural al Clujului despre care autoritățile locale au anunțat deja că își doresc să-l implementeze chiar dacă s-a pierdut titlul.Transformarea proiectului se va întâmpla până la finalul lui 2016, anunță Asociația Cluj-Napoca 2021, cea care a pregătit și susținut dosarul de candidatură al Clujului. Pe lângă recomandările juriului, programul se va reașeza după propunerile făcute de operatorii culturali, de comunitate dar și prin recalibrarea bugetului. Cer este că, noul program cultural al orașului, va fi încadrat într-un orizont de timp care nu se va suprapune cu anul deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii de către Timișoara.

După ce în 16 septembrie Clujul a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în favoarea Timișoarei, autoritățile clujene au anunțat că doresc să implementeze programul cultural cu care orașul a candidat, pentru ca în 2021 Clujul să devină a doua Capitală Culturală Europeană a țării, dar și că a invitat conducerea Asociației Cluj-Napoca 2021 să gestioneze în continuare implementarea respectivului program.

AICI DETALII:

Clujul nu acceptă înfrângerea și vrea să înceapă proiectul “Cealaltă Capitală 2021 -Capitala Transilvaniei”

Odată cu publicarea raportului final al juriului, în 21 octombrie, pe site-ul Comisiei Europene, Asociația Cluj-Napoca 2021 a anunțat că până la finalul anului va recalibra programul cultural al Clujului, dar că nicio clipă acesta nu se va concentra înspre finalizarea tututor proiectelor în 2021, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii. De asemenea, noua formă a programului cultural va fi supus dezbatererii publice, iar implementarea efectivă este la mână autorităților locale care pot decide ce anume vor face din ceea ce se va propune.

“Până la finalul anului, echipa executivă a Asociației va elabora și prezenta un plan de acțiune privind posibila implementarea a programului cultural cu care orașul a candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Acesta va fi discutat în cadrul următoarei Adunări Generale a Asociației. Propunerea va fi bazată pe recomandările juriului, ale operatorilor culturali și ale comunității, pe recalibrarea bugetului și pe încadrarea proiectului într-un orizont de timp Acest plan va rămâne la dispoziția administrației locale pentru a fi supus unei dezbateri publice. Decizia finală privind implementarea integrală sau parțială a proiectelor create pentru programul 2021 va fi luată de către administrația și comunitatea locală”, a transmis Asociația prin intermediul unui comunicat de presă.

“S-au întâmplat atât de multe lucruri bune în Cluj datorită acestei candidaturi încât, deși nu ne ascundem tristețea de a nu fi fost desemnați Capitală Europeană a Culturii, credem că am înțeles cu toții, la capătul acestui drum, că nu am lucrat în acești ani numai pentru a obține un titlu, ci pentru a duce împreună orașul înainte”, a fost și declarația directorului Ștefan Teișanu oferită prin intermediul aceluiași comunicat de presă.
Ce spune Asociația despre raportul final al Juriului
“Conform regulamentului de concurs, decizia finală privind orașul câștigător se ia prin votul direct al fiecărui membru al juriului, și nu pe baza unei grile de punctaj. Conform aceluiași regulament, există șase criterii pe care membrii juriului le au în vedere pentru luarea deciziei: Contribuția proiectului de candidatură la strategia pe termen lung a orașului, Dimensiunea europeană a proiectului propus, Conținutul cultural și artistic, Capacitatea de implementare, Implicarea publicului și Managementul propus pentru proiect. În caz de balotaj, regulamentul competiției prevede, de asemenea, faptul că președintele juriului are dreptul la „un al doilea vot”, care îi permite astfel să ia decizia finală. În 21 octombrie 2016, Comisia Europeană a publicat pe site-ul său raportul final al juriului privind competiția din România. Acest raport este, comparativ cu cele precedente, mai detaliat, propunând orașelor candidate o listă de aprecieri pozitive și de observații care pot fi folosite pentru îmbunătățirea proiectelor din dosarele de candidatură. În premieră în istoria Capitalelor Europene ale Culturii, juriul a făcut publică numărătoarea voturilor. Tot în premieră, două orașe candidate (Timișoara și Cluj-Napoca) au fost la egalitate după două sesiuni de vot, iar președintele juriului a decis, în baza unui articol din regulamentul de concurs, să-și folosească „cel de al doilea vot” pentru a desemna câștigătorul competiției”, a menționat echipa care s-a ocupat de candidatura Clujului.

Asociația a mai prezentat câteva citate din raportul juriului privind punctele tari ale dosarului Clujului dar și cele slabe.

“Iată cum sumarizează juriul european, în raportul final, candidatura orașului Cluj-Napoca: „Juriul apreciază dosarul de candidatură ca fiind unul solid și îmbunătățit față de versiunea sa anterioară. Echipa a fost entuziastă și convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine explorată, cu mai multe componente inovatoare. Proiectul de candidatură este în rezonanță cu strategia culturală locală și pune bazele unei noi etape post-2021. Absența unei strategii culturale post-2021 este o slăbiciune. Capitalele Europene ale Culturii nu cuprind întotdeauna întregul scop al unei strategii culturale. Academia Schimbării și proiectul Culturepreneurs pot să constituie o puternică moștenire profesională pentru oraș. Criteriile de sprijin (gestionarea și conducerea) au fost gândite sănătos”. Alte elemente din dosarul de candidatură apreciate pozitiv de către juriul european au fost conceptul „East of West”, inițiativele de a conecta mai bine sectorul cultural cu alte sectoare, sprijinul din partea administrației și a mediului politic local, proiectul Jivipen și abordarea temei roma, proiectele care privesc industriile culturale și creative, inițiativa de a crea o rețea europeană a orașelor candidate, proiectul Art and Happiness, proiectele de tineret și misiunea asumată de a-i angaja pe cetățeni în proiect. La capitolul „aspecte de îmbunătățit”, juriul a menționat lipsa unei strategii culturale post-2021 în oraș, ponderea prea mare a Centrului European de Artă Contemporană în programul artistic, prea puține proiecte care vizează dezvoltarea urbană, inconsistențe ale programului cultural și artistic”, mai arată Asociația Cluj-Napoca 2021.

Raportul final al juriului care a desemnat Timișoara drept Capitală Culturală Europeană – 2021 în defavoarea altor trei orașe din România calificate în finală, printre care și Clujul, a fost definitivat și a fost publicat de Comisia Europeană în 21 octombrie. Timișoara a fost îndrăzneață, în schimb aplicația Clujului a fost comodă, iar proiectul principal de infrastructură în jurul căruia s-a concentrat, Centrul Contemporan de Artă, nu este cel mai convingător și potrivit pentru a transforma orașul într-un lider la nivel European la capitolul arte vizuale, mai ales că n-a mai fost atât de puternic abordat în conexiune cu industria cinematografică, așa cum s-a dorit inițial. Nici proiectul privind Someșul nu a fost suficient pentru a susține dezvoltarea orașului. Chiar s-a remarcat lipsuri la capitolul proiecte de dezvoltare urbană. Acestea sunt câteva dintre concluziile celor 12 experți care au dat titlul european Timișoarei.

AICI DETALII:

Am avut o aplicație atent echilibrată care să nu genereze supărări. De aceea am pierdut Capitala Culturală Europeană

 

by -
0 293

E.ON Gaz susține că în urma unor cercetări inițiale, ar rezulta că deflagrația de dumunică, de pe strada Fântânele, ar fi survenit în urma unor probleme la instalația interioară de gaz. Adică, în traducere, vina nu-i aparține.

Potrivit reprezentanților companiei de gaz, dispeceratul afost anunțat duminică dimineața, în jurul orei 06:30 , despre explozia de la parterul unui bloc de pe strada Fântânele, nr.63.

„Echipa de intervenţii s-a deplasat de urgenţă la faţa locului pentru a lua măsurile de siguranţă care se impun. În urma verificărilor efectuate la reţeaua de distribuţie stradală nu au fost detectate scăpări de gaz. Conform primelor cercetări efectuate în imobilul în care a avut loc explozia, cel mai probabil aceasta s-a produs urmare a unei acumulări de gaz la instalaţia interioară. Cercetările continuă în vederea stabilirii cu exactitate a circumstanţelor şi a cauzelor care au dus la acest incident. Din raţiuni de siguranţă, a fost sistată alimentarea cu gaze naturale a întregului bloc. Pe parcursul zilei de ieri a fost reluată alimentarea cu gaze naturale pentru consumatorii aflaţi la domiciliu, conform normelor de siguranţă din domeniu”, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

Reamintim, duminică dimineața, un apartament de pe strada Fântânele, din cartierul Grigorescu, a explodat în jurul orei 06:30. În urma deflagrației, o tânără de 21 de ani, chiriașă a imobilului, a fost transportată în stare foarte gravă la Spitalul de Urgență Cluj, fiind trimisă ulterior la București.

Explozie într-un bloc din cartierul Grigorescu. O tânără e în stare gravă în spital

Primarul Boc, la locul deflagrației. “Victima are 21 de ani, e studentă”. Proprietara imobilului a făcut sesizări pentru scurgeri de gaz de mai mult timp

Primăria are personal insuficient la urbanism și supraaglomerat și poate foarte ușor să scape din mână urbanismul din oraș. Așa că, arhitectul-șef al județului și specialiști clujeni au cerut crearea unei echipe care să ajute noul Plan Urbanistic General să facă doar bine pentru Cluj și dezvoltarea sa. Primarul s-a declarat receptiv.

Președintele Ordinului Aarhitecților din România, Șerban Țigănaș a subliniat, la masă cu primarul (la dezbaterea privind modificarea regulamentului local de urbanism), că actualul aparat administrativ care gestionează urbanismul clujean e subdimensionat și a propus crearea unei echipe care să se ocupe de felul în care se pune în aplicare noul PUG. „Acest PUG ar putea fi implementat și dacă primăria și Consiliul Local și-ar asuma câteva PUZ-uri, în zone esențiale. Propun ca primăria să aibă activitate planificare zonală, prin lansarea de astfel de studii. Zonele se vor dezvolta foarte greu prin procese de urbanizare, dacă cetățenii nu se cunosc și nu se pun de acord”, a arătat Țigănaș.

Și arhitectul Vasile Mitrea a apreciat că este nevoie de mai multă operativitate la capitolul urbanism pentru ca orașul să nu ajungă întodeauna în situația de a pierde trenul dezvoltării sale pentru că a permis, de exemplu, construcții în zone cheie.  “Noi suntem deficitari la spații verzi, puse la dispoziția publicului, în ciuda normelor pentru orașe de asemenea mărime. Vorbeați de planuri pentru Parcul Est care acum mai are doar 70 ha la dispoziíe și unde s-a construit masiv. Dacă și acum ne punem problema ce facem cu el.. mi se pare că trenul a plecat. Trebuie mai multă anumită operativitate. Pe perioada Funar am propuse formarea unei comisii de strategii urbane. Cred că o astfel de comisie ar trebuie constituită și acum pentru ca Clujul să nu-și piardă multe din atuuri așa cum a făcut în ultimii 30 de ani. Am atras atenția în anii 80, Clujul avea posibilitatea să dezvolte poli de interes urban tocmai pentru ca orașul să își găsească diverse vocații. Toate amplasamentele vitale pentru acest lucru au fost sacrificate. Ar trebui să ne gândim mai mult la ceea ce pretindem de la acest oraș. În paralel cu ce se discută despre PUG, trebuie văzută și o corelare cu această strategie de dezvoltare pe care Clujul și-a asumată mai târziu. Aceasta trebuia făcută oricum înaintea PUG-ului. Hai să ne gândim și dincolo de 2020, mai ales că pe plan internațional există această preocupare”, a subliniat Mitrea.

Primarul Emil Boc a spus că deja a discutat cu arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, despre alcătuirea unei astfel de echipe care să de ocupe cu supravegherea implementării PUG-ului. „Avem în vedere să completăm necesarul de oameni de la urbanism din primărie. Nu vă ascund că am avut discuții cu Consiliul Județean, în ideea de a alcătui o echipă mixtă – cu CJ, primărie, OAR, Mediu, Inspectorat în Construcții, echipa PUG – care să facă raport periodic cu privire la funcționarea PUG. Din martie această comisie ar putea să intre în lucru. Suntem pentru PUZ-uri asumate de oraș. Anul acesta avem două lucruri pornite – centura Sud și pregătirea concursului pentru Someș. Avem în pregătire și Parcul Est”, a anunțat Boc.

 

 

Scena Urbană - spectacol pe Cetățuie

Administrația locală va lansa un concurs de soluții pentru amenajarea proprietății recent cumpărate de oraș pe Dealul Cetățuia cu 120.000 de euro – un hectar de teren și porticul de deasupra scărilor. Tema pentru acest concurs a fost realizată de Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj pentru primăriei.

O bucată din dealul de belvedere al orașului a ajuns efectiv în proprietatea primăriei, după parcurgerea tuturor formalităților, la finalul anul trecut. Anul acesta, primăria va lansa și un concurs de soluții pentru un proiect de amenajare a zonei, după cum a informat arhitectul-șef al orașului, Ligia Subțirică. Oficialul primăriei a spus că ține foarte mult ca spațiile publice din oraș să se reabiliteze prin concusuri de soluții. Cu toate acestea, în afară de concursul pentru Centrul Cultural Transilvania (care încă nu există), oraşul nu a văzut o competiţie de amploare pentru vreun spaţiu public al oraşului în ultimii 10 ani. Urmează însă în 2016 câteva astfel de demersuri, se promite, din nou, de la primărie. Pentru Cetăţuie, tema de concurs a fost realizată de Facultatea de Arhitectură și Urbanism, sub coordonarea fostului arhitect șef al orașului Adrian Iancu (FAU) și este una care cuprinde amenajarea spațiilor exterioare într-un teatru de vară, dar și a clădirii de deasupra scărilor, potrivit informațiilor de la primărie.

Cetățuia e unul din spațiile publice reprezentative ale Clujului, cu perspective asupra orașului, cu anumite calități istorice, dar care în ultima perioada nu a fost folosit la potențialul maxim. Are o poziție valoroasă în raport cu centrul orașului, dar și niște legături cu alte zone de loisir, cum sunt de exemplu Muzeul Etnografic și Pădurea Hoia. Trebuie să ne amintim de evenimentele care au avut loc pe Cetățuie în ultimii ani și care au strâns un public destul de numeros. Concursul urmărește creșterea calității spațiilor publice de pe Cetățuie prin integrarea unei funcțiuni specifice pentru petrecerea timpului în aer liber. Eu personal cred că e bine că primăria are o politică de creare sau amenajare de spații publice. E nevoie de ele și asta se vede în parcul central care vara e neîncăpător, as zice chiar abuzat de numărul mare de vizitatori. E de remarcat că primăria a ales să apeleze la selecţia prin concurs de proiecte”, menționează arhitectul Mihai Racu, parte a echipei FAU care s-a ocupat de temă.

Arhitecții sunt cei care au dat tonul şi au împins lucrurile înspre reintegrarea Cetăţuii în viaţa oraşului. În 2012. Cu Scena Cetății, eveniment-semnal prin care au atras atenția asupra zonei cu fortificații și clădiri de garnizonaă de pe Dealul Cetățuia ca să incurajeze transformarea zonei într-un incubator cultural. În 2015, proiectul pornit de filiala din Transilvania a Ordinul Arhitecților – Scena urbană – s-a reîntors în punctul de Belvedere al orașului. Cu o reprezentație de operă: s-a cântat Carmen în aer liber. Între timp, primăria a fost sensibilizată de aceeași arhitecți să cumpere clădiri-monument scoase la vânzare de proprietarul Cetățuii. Așa s-au pus bazele realizării unui teatru de vară public deasupra orașului.

Primăria și-a jucat cartea și a câștigat. A redevenit proprietar pe Cetățuie, dealul de belvedere al orașului. După aproape un an de când președintele Ordinului Arhitecților din România – filiala Transilvania, Szabolcs Guttmann i-a sesizat primarului că proprietarul Unita Turism vinde clădirele de pe Cetățuie iar administrația locală poate uza de dreptul de preemțiune, fiind forba despre clădiri-monument. Inițial, primăria și-a exprimat dorința de a cumpăra două clădiri (porticul, plus încă o clădire monument), iar apoi a reușit o negociere cu proprietarul -Unita Turism- care avea o promisiune de vânzare a uneia dintre ele pentru amenajarea unui consulat. Așa s-a renunțat la achiziționarea respectivului imobil și s-a optat pentru cumpărarea unui hectar de teren de către primărie pentru a se amenaja un teatru de vară.

Text: Kristina REȘTEA, Luminița SILEA

Avem un șantier de care primăria „ține cu dinții”, șantier care aduce betoane și rade vegetația dintr-o zonă protejată a orașului, în favoare unei benzi cu asfalt pe malul Someșului. Avem un protest anunțat pentru mâine de societatea civilă. Și avem câteva personaje „cheie” și instituții care, deși nu susțin șantierul primăriei și au și legea de partea lor, refuză să înfrunte primăria.

Se poate salva Someșului?

„Da”, spune Victor Cubleșan, șeful Direcției de Cultură Cluj, instituție care are în subordine Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Amintim, culoarul Someșului este zonă protejată și a fost preluată și în noul Plan Urbanistic General al orașului, chiar la inițiativa secretarului Comisiei Zonale a Monumentelor, arhitectul Virgil Pop. Splaiul Idependenței cuprinde un mal important al râului, acum aflat în șantier. Și, de aici, o posibilă salvare a malului pietonal.

Cubleșan susține că, până în acest moment, proiectul care afectează malul Someșului nu a ajuns să ceară avize de la instituțiile responsabile de soarta zonelor protejate din Cluj. „Ca o notă personală, indiferent dacă planșele cu această secțiune ajung la noi, chiar dacă am fi spus că sunt în regulă, cred că primăria ar trebui să țină cont de opinia clujenilor. Dacă aceste lucrări nu sunt dorite în forma propusă, atunci primăria nu ar trebui să le facă, pentru că râul are importanța sa în oraș, la fel ca și malurile sale”, a spus acesta.

În rezumat: pentru lucrări în zonele protejate trebuie aviz de la Comisia de Monumente. Comisia de monumente din Cluj, din subordinea Direcției Județene de Cultură, n-a dat acest aviz pe tronsonul respectiv, după cum a confirmat și Cubleșan. „Nu este în regulă ce se face acum pe malul Someșului. Practica este ca, în cazul în care nu există avizul de la Monumente, Direcția de Cultură face o adresă și cere oprirea lucrărilor, până la intrarea în legalitate. Arhitectul Virgil Pop s-a deplasat pe teren să vadă exact dacă șantierul intră sau nu intră în zona protejată. Dacă se stabiliește că da, atunci direcția merge pe practica de a cere primărie oprirea lucrărilor și primăria trebuie să intre în legalitate”, spune Cubleșan.

Trebuie aviz de la Monumente pentru lucrările de pe malul Someșului din șantierul primăriei de pe Splaiul Idependenței? Da, normal că trebuie, spune președintele comisiei zonale de la Cluj, arhitectul Szabolcs Guttmann, pentru că culoarul Someșului este în zona protejată. Există acest aviz? „Are, da’ n-are”, spune Guttmann, după consultări cu arhitectul Virgil Pop. „Per ansamblu, trama stradală are la pachet aviz. Există alte segmente cum e Horea, Piața Gării și altele unde au fost planșe și pentru care existe aviz. Acest tronson (al Someșului, n.red.) n-a avut planșe asumate și semnate de arhitecți, așa că n-a ajuns la Monumente. Și nu există aviz. Și mă îndoiesc că ar fi existat vreun arhitect care să-și pună semnătura pe un proiect de acest gen, fără trotuar pe malul Someșului. Așa că ce face primăria nu este tocmai în regulă”, a spus Guttmann.

Acesta s-a declarat „fără cuvinte”, după ce primăria a început șantierul de pe malul Someșului fără să respecte partea de înțelegere asumată după 9 ore de lucru și 3 ore de povești cu specialiștii. Adică studierea legării benzii pietonale și pentru bicicliști de mal, conservarea vegetației sau studierea unor sensuri unive în zonă și un desen nou de la proiectant cu aceste detalii asumate.

În schimb, primăria a mai ținut să facă azi niște “precizări”. În fapt, aceleași pe care le face de la începutul scandalului: se taie copaci, dar se replantează, iar banda pentru care s-a tăiat adânc în malul Someșului ar fi de fapt o bandă bicicliști și pietoni. S-a făcut publică și autorizația de construire.

 Prezicările de la primărie

“În legătură cu unele afirmaţii apărute în spaţiul public cu privire la modernizarea Malului Someşului, facem următoarele precizări:

Proiectul “Modernizarea tramei stradale şi acces la zona industrială – în municipiul Cluj-Napoca”, care include modernizarea din zona Splaiului Independenţei, a fost aprobat conform procedurilor legale şi are toate avizele necesare, AC nr. 1281/2012. Proiectul a fost aprobat conform soluţiei propuse prin Planul Urbanistic Zonal – strada George Coşbuc – Splaiul Independenţei – strada Uzinei Electrice, validat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Proiectul “Modernizarea tramei stradale şi acces la zona industrială – în municipiul Cluj-Napoca” este finanţat din fonduri europene, conform contractului de finanţare – nr.3692/29.03.2013. În urma unei licitaţii publice a fost încheiat contractul de execuţie cu nr. 109598/27.03.2014, în valoare de 53.092.092,2 lei. În urma solicitărilor şi consultărilor cu reprezentanţii societăţii civile, Primăria a acceptat modificarea destinaţiei finale a benzii suplimentare care se realizează pe Splaiul Independenţei, din bandă rutieră, în pistă pentru biciclişti şi pietoni, conform planului afişat pe site-ul www.primariaclujnapoca.roNu este vorba despre o “betonare a Someşului”, ci de realizarea unui zid de sprijin necesar realizării spaţiului pietonal şi pistelor de bicicleteLucrările se vor derula astfel încât să fie afectat cât mai puţin spaţiul verde aferent, iar după finalizarea lucrărilor, vor fi replantaţi alţi arbori, conform configuraţiei zonei. Facem precizarea că pe porţiunea de teren dintre Opera Maghiară şi Podul Garibaldi va rămâne un spaţiu verde cuprins între 1,5 şi 3 metriÎn prezent, pe Malul Someşului se derulează lucrări în vederea introducerii cablurilor în subteran (inclusiv cele aparţinând Companiei de Transport Public), iar după finalizare, zona va fi acoperită şi redată ca spaţiu verde. Chiar dacă în timpul desfăşurării lucrărilor pare afectată o zonă mai mare, la finalul lucrărilor taluzul va fi refăcut şi înierbatDe asemenea, vă transmitem copii ale Autorizaţiei de Construire, alături de planşele aferente proiectului, iar întreaga documentaţie a proiectului final aprobat poate fi consultată la Primăria municipiului Cluj-Napoca”, arată Biroul Mass media al primăriei.

Cum răspunde societatea civilă la precizările primăriei:

1. Primăria: “Nu este vorba despre o “betonare a Someşului”, ci de realizarea unui zid de sprijin necesar realizării spaţiului pietonal şi pistelor de biciclete. “
Societatea civilă, pe pagina de Facebook “Someșul nostru”: “Ei bine, pentru realizarea spațiului pietonal şi pistelor de biciclete. NU trebuie să faci un zid de sprijin ca pentru tancuri”.
2. Primăria: “Primăria a acceptat modificarea destinaţiei finale a benzii suplimentare care se realizează pe Splaiul Independenţei, din bandă rutieră, în pistă pentru biciclişti şi pietoni, conform planului afişat pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro.
Societatea civilă: “Ei bine, nu există NICIO HOTĂRÂRE SCRISĂ ȘI SEMNATĂ care să ateste acest lucru, iar planul afișat pe site e un amărât desen colorat din care nu reiese nici măcar că ar aparține ACESTUI proiect”.

Vezi cum pornit lupta pentru verde și Someș:

Au dispărut gradenele de lângă Someș. Urmează copacii de pe Splaiul Independenței. Luați-vă ADIO, faceți ultimele poze!

Scrisori și petiții pe mal de Someș. “Stimate domnule primar”, Opriți masacrul verde!

Someșul mai are o șansă. Primăria a oprit lucrările de pe Splaiul Indepenței și face dezbatere

UPDATE FOTO/VIDEO A început dezbaterea pentru Verde pe malul Somesului

PLANȘE. Ce a obținut societatea civilă pentru viitorul Someșului: circa 400 de stâlpișori și un mal cu asfalt, însă pietonal și cu pistă de biciclete

Încă un protest aștepta la Cluj, joi: jos buldozerele, sus copacii de pe malul Someșului

Verdict în lupta “Mașină versus Verde”, pe malul Someșului: cad 97 de victime-copăcei 🙁

 

by -
1 312

Cosplay și esports la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, de joi până la sfârșitul săptămânii, în cel mai de anvergură eveniment de profil din țară, Dreamhack, unde sunt așteptați mii de participanți.

actualdecluj.ro îți dă gratis două brățări care îți asigură, ție și unui prieten, acces în prima zi a Dreamhack, cea de joi. Ce trebuie să faci e să răspunzi la acest articol cu contul tău de Facebook – ce trebuie să cuprindă numele tău real și fotografia ta – și să ne spui cel puțin un nume din juriul competiției de cosplay.

Dăm câte două brățări de acces pentru prima zi, fără tragere la sorți, primilor 25 de participanți care răspund corect cu cel puțin unul dintre cele patru nume, până miercuri după-masa.


 

DreamHack aduce 500 de jucători din lume la Cluj, unde au loc patru zile de turnee și programe cu premii totale de peste 300.000 de dolari. Sala Polivalentă se deschide joi și vineri de la ora 10, iar în weekend – de la ora 9.30, și se închide după ce se vor termina meciurile programate.

Punctul forte al festivalului digital de la Clujva fi turneul Major de Counter Strike:GO – DreamHack Open, unde cele mai bune 16 echipe de CS:GO din lume se luptă pentru trofeu şi premii totale de 250.000 de dolari. O echipă multinaţională formată din 14 analiști și comentatori celebri va fi prezentă în studioul DreamHack Cluj-Napoca, anunță organizatorii. Meciurile vor fi transmise live, pe dreamhack.tv şi www.twitch.tv/dreamhackcs

Turneul de HearthStone PGL Winter Tavern Tales 2015 adună 128 de jucători din țară și străinătate care se vor întrece pentru premii totale de 25.000 de dolari. Dintre cei 128 de concurenţi doar 16  vor avansa  în playoff, care se va desfăşura în sistem bracket single-elimination, Best of 5, unde orice greșeală va însemna eliminarea din turneu. Fanii Hearthstone vor putea vedea meciurile live pe www.twitch.tv/pgl_hs, unde vor fi comentate şi analizate de doi comentatori.
Festivalul de la Cluj aduce și un show de cosplay, cu premii de 8000 de dolari.

Citește aici tot ce trebuie să știi despre DreamHack Cluj-Napoca