Cât câștigă din “verde” prima clădire de afaceri certificată în Cluj-Napoca
EconomieTop News by Kristina Reştea - apr. 21, 2014 0 1096
De la o fostă moară din zona industrială de la periferia orașului la un imobil de birouri cu sedii pentru companii ca E.ON și Groupama “distanța” e de 6 milioane de euro. Plus 160.000 de euro pentru un “LEED Gold” lângă nume, adică certificatul care a introdus construcția în lumea clădirilor verzi.
Sursa foto: ameratower.ro
Administrația locală se află în aceste săptămâni într-o dilemă pe tema “recompenselor” și stimulentelor pentru clădiri verzi. Municipiul Cluj-Napoca a fost primul oraş din ţară care a introdus reducerea de impozit pentru proprietarii clădirilor verzi: 50% în cazul persoanelor fizice și aplicarea impozitului minim (25%) în cazul persoanelor juridice. Cu toate că administrația locală a fost o vreme apreciată chiar de către conducerea Consiliului Român pentru Clădiri Verzi pentru inițiativă, problemele au început să apară din cauza modalității în care s-a introdus sistemul. Mai precis, toate clădirile certificare în unul dintre sistemele internaționale (LEED, BREEAM sau DGNB), indiferent de nivel, sunt tratate „la pachet” și beneficiază de scutiri. Administrația locală este nevoită acum să schimbe regulile privind acordarea de reduceri de impozite pentru clădirile “verzi”, astfel încât acestea să se aplice gradual, în funcție de nivelul de certficare. Consilierii locali urmează să decidă dacă modificările se aplică din acest an sau abia de anul viitor. Inițiativa de schimbare vine după valul de clădiri deja operaționale, dar recent certificate într-un un sistem care presupune doar completarea unor formulare, costuri de 750 de lire sterline și o perioadă de analiză de mai puțin de două săptămâni (BREEAM in use).
În acest context, proprietarii primei clădiri verzi certificate în Cluj-Napoca, Amera Tower, au explicat în dezbaterea publică lansată de administație ce a însemnat certificarea LEED, la nivel Gold. “Noi am mai investit 160.000 de euro pentru îmbunătățirea clădirii, în condițiile în care am plecat “de sus”, adică imobilul era deja gândit în termeni de eficiență energtică în momentul în care s-a făcut reconversia în clădire de birouri. Dacă faci “din fașă” această mișcare, costurile sunt cu 12-20% mai mari decât investiția într-o clădire obișnuită”, a menționat Adam Ambrus, reprezentantul Amera Tower. Investițiile se recuperează însă pe termen lung și aduc reducerea costurilor de mentenanță și de operare. Pentru chiriaș, costurile sunt cu 30-32% mai mici într-o clădire verde decât într-un imobil obișnuit, potrivit administratorilor Amera Tower. De pildă costul pentru încălzire a scăzut de la 1 euro/mp la 0,4. Nu sunt de neglijat nici sumele economisite în ceea ce privește impozitele: pentru Amera, suma a ajuns la 40.000 de lei, adică un sfert din cea care ar trebui plătită fără certficarea verde.
Imobilul situat pe Calea Baciului era deja operațional când a obținut certificarea LEED Gold, în iunie 2012, devenind astfel prima construcţie ecologică din oraş recunoscută oficial. Pentru a îndeplini standardele internaţionale, la cele 6 milioane de euro, cât a costat amenajarea clădirii, proprietarii au investit încă 160.000 de euro, potrivit datelor anunțate. Imobilul a ajuns să fie reocupat, după ce în 2011 clădirea a rămas din nou disponibilă pe piață, ca urmare a închiderii centrului de servicii ING Cluj, care preluase integral spațiile. Printre principalii chiriași se numără acum grupurile E.On și Groupama, cu centre de servicii. Potrivit reprezentanților Primăriei, pentru scutirea de impozit în cazul clădirilor “verzi” au fost depuse în acest an nouă cereri, dar specialiștii în domeniu au atras atenția că cele mai multe dintre acestea au fost certificate într-un sistem care nu necesită investiții serioase în creșterea eficienței energetice și a reducerii impactului asupra mediului. „Au început să apară clădiri „verzi” aproape în fiecare week-end”, a sintetizat Dorin Beu, președinte al filialei Transilvania a Consiliului Român pentru Clădiri Verzi.
