GALERIE FOTO "Casele" dintre oraş şi trenuri: arhitecţii şi-au ales proiectele cu care se laudă şi le-au pus între oameni

O șapcă plutește peste paravane și urmărește, de sus, cum arată scenografia pentru Electric Castle, halele din parcurile industriale și casele de vacanță de prin județ. Un rucsac de călător se plimbă printre ansambluri rezidențiale cu ferestre luminate de asfințit, locuințe din piatră și sticlă sau case „îngropate” în verde. O uniformă (de lady) CFR face ocolul fațadelor îmbrăcate în vegetație, a piețelor și a pasajelor reabilitate și a scenelor de toate felurile. O glugă s-a întors spre Casa Boema, mobilată cu artă de studenţi în era de dinaintea sutelor de mii de euro din Energie care au transformat-o. Instalată anterior la aeroport,  o expoziţie migratoare a ajuns acum la gară, pentru publicul călător cu trenul, nu doar cu avionul: panourile cu proiectele premiate la Bienala de Arhitectură Transilvania s-au instalat în holul gării, printre cetățeni-călători, ghișee și panouri cu mersul trenurilor, într-un loc ce nu arată deloc a sală de expoziții (presupunând că o sală de expoziții ar trebui să arată într-un anume fel), dar cu vedere la trenuri.

„E o idee foarte bună! De ce să nu vedem că există oameni cu idei în oraș, chiar din momentul în care intrăm în oraș?”, se declară surprinsă de mobilarea „porții” de intrare în Cluj o vizitatoare de expoziție. „Sunt nişte case frumoase aici. Am văzut tot felul de mizerii construite în Cluj, aşa că mi se pare chiar ok să pui şi nişte proiecte decente, să le mai vadă oamenii”, consideră un locuitor de Cluj care a reuşit să facă turul simezelor de gară.

Nu toți călătorii sunt la fel de impresionați – unii verifică impasibili orele de plecări ale trenurilor sau își iau, grăbiţi, biletele de ajuns din punctul A în punctul B, în holul în care s-au instalat acum casele sofisticate ale altora. Dar alții se opresc curioși ori urmăresc traseul propus de panouri în așteptarea trenului sau a vreunui oaspete – călător.

Un porumbel se plimbă printre schiţe, o balerină pune în valoare scena în holul cu afişe de „Păstraţi curăţenia”, cabane din lemn din munţi stau în poze aliniate paralel cu ferestrele ce dau spre trenuri, imaginile de hale automatizate se afişează alături de ghişee şi penthousurile sofisticate aşteaptă printre călătorii cu plase, şepci şi genţi de navetă.

Premiile pentru aceste proiecte s-au acordat anul trecut, au mai ieșit în spațiul public și s-au instalat acum la gară (de marți) fără deadline. „În sfârșit am fost cu toții de acord că proiectele pe care noi le apreciem trebuie să ajungă în fața celor care ne sunt sau ne vor fi clienți, sperând astfel să reușim să informăm și să promovam calitatea în arhitectură. Premiile vor sta acolo atâta timp cât sunt binevenite. Probabil până la sfârșitul anului viitor când va fi următoarea bienală”, a precizat Daniela Maier, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, Filiala Transilvania, organizator al Bienalei.

Expoziția a migrat aici dintr-un alt spațiu de tranzit – mai precis, s-a mutat la gară de la Aeroport, unde și-a scurtat șederea, inițial programată pentru vreo doi ani. „La aeroport, panourile au stat câteva luni în holul de la parter, iar de două săptămâni le mutaseră la etaj. Pentru că în acel spațiu expoziția nu avea public, am considerat că e mai bine să o ducem la gară. Oricum, e minunat că au mutat-o pentru a organiza evenimente culturale”, a completat Daniela Maier. De altfel, OART a mai folosit gara pentru un eveniment chiar la începutul lunii – pentru Scena Urbană (eveniment cu expoziții, manifestări și concerte, printre călători și cu background de căi ferate).

Vile și case ale biroului Tektum, o clădire de birouri în parc industrial și un ansamblu mixt pe Dorobanților ale Arhimar, un alt ansamblu rezidențial de pe Dorobanților al societății președintelui OAR sau hala Bosch semnată de același birou de proiectare Dico și Țigănaș pot fi studiate în planșele din sala gării.

Mai sunt expuse propuneri de amenajări pregătite pentru evenimente ale Asociației Studenților Arhitecți Cluj, un pavilion pentru Zilele Arhitecturii sau Casa Boema reinterpretată, un amfiteatru al Maier Studio, reamenajarea scenei Thalia – Retro Studio, din Sibiu a președintelui OART, Szabolcs Guttmann. Reabilitarea ansamblului Vulturul Negru de la Oradea al Atelier FKM, proiecte Coop și amenajări interioare gândite de Mcub sau intervenţii în spaţii publice din oraşe vecine au fost premiate şi sunt arătate şi publicului de Cluj sau de tranzit de Cluj.

E reprezentată şi echipa lui Horaţiu Răcăşan de la RAUM: cu o locuinţă care încearcă să pună în valoare calitatea spațiului rural transilvan, o casă – grădină sau propunerea de „fațade regenerante, termoizolante și vegetate” pentru locuințe colective în mediul urban (gândite pentru creșterea performanței energetice a clădirilor, utilizând un sistem care folosește cânepa sau lâna de oaie). Se revăd instalații de la Scena Urbană (un „am-fân-teatru”), revine fosta fabrică transformată în “casă” pentru artişti, prin imagini care suprind amenajare unui spațiu comunitar la Fabrica de Pensule (semnat Klara Veer), iar Atelier MASS, care a pregătit scenografia pentru Electric Castle, explică cum a încadrat un festival de muzică electronică în peisajul Castelului Banffy din Bonțida, cu un castel devenit fundal pentru scene, baruri din containere şi introducerea în circuit de festival Electric a unei mori abandonate.

Bienala de Arhitectură Transilvania 2013 (BATRA), aflată la prima ediţie, a fost organizată de Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Transilvania (OART), alături de partenerii OAR Nord-Vest, OAR Bihor, OAR Alba și OAR Satu Mare, în cele şapte reşedinţe de judeţ din Transilvania (Cluj-Napoca, Bistriţa, Zalău, Oradea, Baia Mare, Alba Iulia, Satu Mare). Procesul a fost împărţit în secțiuni, care se pot citi acum şi pe panourile de la gară: Arhitectura locuinței, Arhitectura Dotărilor comunitare și de producție, Arhitectura spațiului public, Arhitectura patrimoniului cultural, Arhitectura spațiului interior și scenografie, Microarhitectură – arhitectură temporară, design de obiect, Studii și proiecte finalizate și nerealizate, Proiecte culturale, inițiative, experimente.

Demersul a fost coordonat de vicepreședinții OART Andrei Nejur și Horațiu Răcășan și realizat împreună cu voluntari de la N2, Raum Crew și Maier Studio. „Acolo oamenii chiar au timp să se uite la poze și să citescă câteva paragrafe. Interesul lor manifest a fost o surpriză foarte placută”, a constatat Răcășan.  

 Making of (Foto: RAUM):

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.