Cartierul muncitoresc transformat într-o uriașă parcare. Primăria nu vede soluții. Hai să i le oferim
Opinie by Mihai Prodan - mai 23, 2014 1 486
Prin mica strungă care adună la un loc două străzi înghesuite se revarsă în fiecare dimineață, spre centru, mii de mașini. Seara, când șoferii se întorc în cartier, străzile se transformă în parking. Nu s-au gândit comuniștii când au proiectat cartierele muncitorești Mănăștur și Mărăști, care adună jumătate din populația Clujului, dar e momentul s-o facă administrația locală. Am scris „e momentul”? Acela a trecut demult și s-a transformat într-un cartof fierbinte la care primarul Emil Boc se uită, poate-poate nu va trebui să-l ia în brațe.
Cartierul Mănăștur e printre cele mai mari din țară: adună nu peste 100.000, cum spun legendele locale, dar 80.000 sunt. Iar dintre aceștia, 10.000 locuiesc pe o singură stradă, dacă vă vine să credeți, probabil e strada cu cea mai mare densitate de locuitori pe metrul pătrat, vorbim despre Mehedinți, care face o buclă, are o formă de „C” și adună, astfel, și câteva alei care o traversează. Aceasta face astfel că, statistic, fiecare al 30-lea clujean locuiește pe această stradă.
Dacă aveți impresia că centrul orașului e aglomerat în miezul zilei, haideți pe această stradă, într-o seară, și vă veți schimba părerea. Aici, tot ce a putut fi valorificat ca loc de parcare are deja o mașină pe el. Iar printre aceste locuri valorificate se numără trotuarele – e un fapt comun că acestea sunt ocupate de mașini iar pietonii circulă pe carosabil. Ba chiar, pentru că strada a fost recent modernizată, în unele locuri trotuarul a fost îndepărtat cu totul, pentru a fi trasate locuri de parcare.
View Larger Map
Această stradă, și multe ca ea, au fost proiectate în comunism cu un loc de parcare la fiecare 10 apartamente, adică, în mare, două locuri de parcare la o scară de 4 etaje – căci cine se gândea în 1981, când se ridica Mănășturul, că peste 25 de ani vor exista mașini la aproape fiecare apartament? Așa se face că, acum, situația e una cronică iar soluțiile se lasă așteptate.
Primarului i s-a spus de către clujeni: o potențială soluție este demolarea garajelor din tablă. Și câți nu gândesc așa! Dacă ar putea face asta cu puterea minții, mâine dimineață n-ar exista garaj de tablă în niciun cartier comunist. Și mai e ceva: cu autorizații provizorii de funcționare, acestea pot fi demolate printr-o simplă dispoziție a primarului. Atunci, de ce nu se întâmplă nimic?
Întrebarea i-a fost pusă primarului de zeci de ori iar de fiecare dată răspunsul a fost unul politicianist: încărcat de vorbe goale. Putem doar să presupunem că nu vrea să piardă capitalul electoral, pentru că garajele din tablă se numără cu miile în cele două cartiere. Dar adevărul e că nici aceasta n-ar fi o soluție – căci cu o floare nu se face primăvară, iar numărul suplimentar de locuri de parcare astfel create n-ar ajunge nici pe-o măsea.
Că veni vorba de măsele, o altă potențială soluție – pe hârtie, firește – sunt parking-urile de cartier. Dar în Mănăștur un astfel de parking ajunge pentru … cinci blocuri! Adică o nimica-toată. Un parking a fost blocat de probleme financiare, acum va fi reluat, dar oricum nimeni nu se așteaptă ca acesta să degajeze prea mult din traficul și așa sugrumat.
În plus, administrația locală se plânge că nu are terenuri, pentru că sunt revendicate parcele sau fâșii care fac imposibilă construirea.
„Strunga” de care vorbeam la începutul acestui text adună traficul de pe această stradă, Mehedinți, cu cel de pe Câmpului și Edgar Quinet – care au, la rândul lor, o astfel de intersecție doar 50 de metri mai sus. Pe aceste ultime două străzi locuiesc, de asemenea, mii de clujeni. Nu e o știre că aceste străzi – între care a doua nici măcar nu exista acum zece ani – sunt zone rezidențiale… teoretic. Pentru că, practic, aici și-au găsit locul samsari imobiliari care au construit blocuri cu câte 7-8 etaje lângă case și vile – iar acum, traficul auto pune probleme.
Timpul trece, mașinile se înmulțesc iar soluțiile se împuținează. Primarul Boc promite de ani de zile studii de trafic, dar adevărul e că nu are soluții. Parking-urile sunt blocate de terenuri private, soluțiile de ocolire – care de fapt e doar una, care ar trebui, cândva înainte de sfârșitul lumii, să unească strada Câmpului de Făget, soluție care se oprește însă în tarlalele private unde Primăria nu va construi deocamdată niciun drum – lipsesc cu desăvârșire.
Între timp, primarul Emil Boc nu pregetă să laude orașul, la sindrofii și discursuri, cu titlul pe care l-a luat pentru anul viitor, de capitală europeană a tineretului, cu festivalurile care se întâmplă în oraș, cu evenimentele care-l fac viu.
Păi da: pentru că sindrofiile și festivalurile-s în centru, nu în bizareriile comuniste.
Da, aici e greu să se găsească soluții. Dar problema e că nici în celelalte zone din Cluj, unde problema (la o scară mai mică, evident) e prezentă, și se poate rezolva relativ simplu, ieftin și eficient, primăria nu face absolut nimic.
Celelalte vechi cartiere clujene (și cele de blocuri, dar și cele de case) dispun cât de cât de o rețea de străduțe și alei care le străbat, pe lângă străzile de acces în ele. Toate aceste străduțe secundare sunt acum înțesate de mașini parcate haotic, pe trotuarele de pe ambele sensuri astfel că nici pietonii nu pot circula ca lumea, nici traficul nu poate să se desfășoare fluent pe două sensuri, nici parcarea mașinilor nu se face confortabil.
Soluția e extrem de simplă: transformarea tuturor acestor străduțe secundare în străzi cu sens unic. Acolo unde s-au luat măsuri punctuale de acest gen, s-a văzut că sunt soluții bune: strada Venus, Alverna (parțial), Amos Frâncu, MIhai Veliciu etc.
Deși am depus un memoriu primăriei, unde prezentam această idee încă din octombrie anul trecut, și răspunsul primit a fost „da, e o idee bună, o să o avem în vedere în cursul anului ce vine”, până acum nu s-a luat nici o măsură. Și la o adică e o chestie de analiză de cel mult câteva săptămâni, urmată apoi de o dezbatere publică cu riveranii, preț de alte câteva. În cel mult 3 luni se poate pune în aplicare.