Închide

Campanie Actualdecluj.ro. Așteptăm adevăratul Urbanism de Bun-Simț! Arhitect: Cluj-Napoca, orașul unde se poate construi orice. Cum se poate schimba ceva. O discuție cu arhitectul Eugen Pănescu

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - Oct 12, 2014 1 629

Dacă autoritatea publică nu avizează azi un proiect pentru că e prost sau nu respectă regulamentul (PUG – Planul Urbanistic General), peste două săptămâni același proiect primește undă verde, fără nicio modificare. Dacă nu se întâmplă peste două săptămâni, cu siguranță peste o lună trece și primește și autorizație de construire. Trece și de Consiliul Local și de Direcția de Urbanism. Cluj-Napoca este încă orașul unde, urbanistic vorbind, se poate construi orice. Asta este impresia pe care o dă primăria.

Așa s-a încheiat o discuție cu un arhitect parte a unor echipe care au „remodelat” centrele istorice ale unor orașe din țară, au schițat setul de reglementări privind modul în care se construiește în diverse localități din țară, inclusiv Cluj-Napoca și parte a Comisiei de urbanism a primăriei clujene care judecă propunerile urbanistice de construcții în oraș.

Foto: Mihai Hendea

Foto: Mihai Hendea

Dar să vedem cum a început un dialog despre îmbuntățirea practicii de urbanism a primăriei clujene cu arhitectul Eugen Pănescu, cel ce lucrează cu administrația locală de mai bine de șase ani, fiind membru al comisiei de urbanism, dar și al echipei care a contractat noul PUG Cluj în 2009.

 

 

Rep: Cum poate fi îmbunătățită practica urbanistică a primăriei clujene?

 

Arhitect  Eugen Pănescu: O întrebare foarte directă, dar aș vrea să lărgesc răspunsul. Cum putem îmbunătăți practica urbanistică și în rest.

 

Rep: Păi de la primărie pornește totul, de la avizare, autorizare…

 

Arh: Nu numai de la primărie. Sunt și alte instituții care își produc efectele în oraș, Consiliul Județean care a rămas un proprietar de multe suprafețe și investiții care sunt în oraș și sunt și investitorii privați, mici și mari și bineînțeles și primăria. Revenind la primărie. La primărie se gestionează calitatea. De fapt, problema este într-un fel că se judecă mai mult legalitatea, conformitatea cu niște regulamente și nu calitatea în sine a unui proiect. Respectând regulile nu e o garanție suficientă pentru calitatea unui proiect. Și nu ne dorim doar proiecte legale cu hârtii potrivite, ci ne dorim să discutăm despre calitate, în cadrul respectării condițiilor, cum se ajunge la calitate.

 

Rep: Dar și așa, sunt multe proiecte care se forțează, devin legale..

 

Arh: Evident multe proiecte se forțează. Dar aceasta este o categorie simplă, separată. Este nevoie de multe interviuri pentru asta. Discuția interesantă este în cadrul respectării condițiilor cum se ajunge la calitate. Multe proiecte care au fost făcute la Cluj și care continuă să vină respectă regulile, dar nu reușesc să producă destulă calitate pe măsura prestigiului investiției sau a proiectului. Cum putem imbunătăți practica? Cred că o dată înțelegând problema.

 

Rep: Cine trebuie să înțeleagă?

 

Arh: Toți trebuie să înțelegem puțin problema. Trebuie să o facă și cei care practică pentru că primăria, spre deosebire de alte țări, unde autoritățile locale sunt active, proactive și au și componenta de planificare, la noi nu se întâmplă așa, primăriile nu trag linie, ci externalizează tot. Când vine un proiect nu spunem, la noi, că l-a facut piața, că acesta e nivelul profesional, nivelul clienților și putem continua ridicând din umeri. Responsabilitatea primăriei este să se asigure de calitatea proiectelor în sine, după aceea și mai interesant, de beneficiile interesului public, de manifestarea lui în proiecte. Iar acest lucru nu înseamnă doar cuvinte mari, ci și lucruri foarte mici care pentru oameni contează – trotuarele, copaci pe aliniamentul străzilor. Deci, o dată, lucurile care țin de proiect. Apoi să se asigure că e făcut și conform regulilor și aici este o zonă de surpriză mare de la hârtie la realitate. Bineînțeles, ca cetățeni cu încredere, așteptăm și manifestarea abilităților de control. E o zonă unde nu pot spune multe, există departamente, unul care se cheamnă poliția primăriei sau comunitară…

 

Rep: Adică să colaboreze poliția locală cu direcția de urbanism în realizarea celor enumerate…

 

Arh: S-a mai întâmplat…

 

Rep: Ați văzut vreo statistică din care să rezulte colaborarea?

 

Arh: Nu știu. Au fost momente în care au comunicat, eram și noi de față, acum câțiva ani când au identificat panourile publicitare de pe domeniul public. Atunci a fost de mare ajutor că a exitat colaborare, inspectori care au spus da, nu, da, nu…

 

Rep: Deci recensământul panourilor legale și ilegale de acum cinci ani…

 

Arh: Da. Este o necesitate asta. Revenind la calitate. O dată trebuie combinat într-un mod pedagogic pe care nu trebuie să-l reinventăm, să combinăm elementele de contrângere cu cele de facilitare, să reușești să transmiți ca autoritate organismelor profesionale și cetățenilor. De aceea faceți, iată, și voi campanie. Ca cetățenii să știe la ce au dreptul și ce pierd. Mare lucru este să știi ce pierzi. Atunci poți să și ceri, poți să revendici. Asta cred că trebuie să facem. Ca parte a organizațiilor profesionale sunt foarte interesat de elementele de facilitare, cum se transmit un set de valori care nu e așa de variat pentru că se repetă aceleași lipsuri. Și asta facem, eu fac asta și cred că și colegii de comisie, transmitem cu toată insistența, chiar dacă plictisește și supără. Asta facem, transmitem ceea ce ne dorim de la multe tipuri de proiecte.

 

Rep: Dar nu merge, mai departe, în proiecte ceea ce transmiteți…

 

Arh: Chiar și așa trebuie transmis. Cu o ambiție care, mă rog, poate părea futilă. Dar nu se poate opri. Transmiterea are succes când lucrurile astea sunt transmise cu aceeași voce și de autoritatea publică care are greutate și când documentațiile sunt și corectate. Eu cred că, fiind și așa optimist de felul meu, cred că lucrurile bune se propagă la fel cum și cele rele se propagă. De aceea la multiplicarea proiectelor trebuie avută o mai mare atenție. Ar trebui să fie proiecte model. Clujul suferă enorm de când vine vorba să identifice măcar câteva proiecte bune. E extrem de dificil.

 

Rep: Ai un exemplu de <<așa da>> din ultimii trei ani?

 

Arh: Nu am exemple din ultimii 20 de ani, sunt greu de găsit.

 

Rep: Dar stadionul, polivalenta?

 

Arh: Mă refeream mai mult la zona privată, la calitatea locuirii și așa mai departe. Dotările mari…putem analiza și stadionul și polivalenta, sunt proiecte publice, deci se pot discuta. Dotările mari au parte de mult interes. Și pozitiv și negativ.

 

Rep: Se scrie mult pe hârtie, mai ales când proiectul e al autorității publice. De la planșe la realitate e un drum lung..

 

Arh: Da. Însă important este să dai semnale în zona privată. Pentru că sub 10% este partea publică de construire și planificare. De aceea trebuie să te concentrezi pe grosul problemei. Pe zona privată din care, mare parte, se construiește pe locuire, de aia trebuie să te concentrezi și să transmiți exemple de bună practică. Trebuie să fie retransmisă și în discuții și în actul administrativ. Mare parte din acesta se consumă în audiențe și acolo nu sunt discuții publice, nu se enervează nimeni. Cred că e o ocazie foarte bună pentru că a te asigura ca lucrurile să ajungă la cei interesați. Fără îndoială este o obișnuiță să sprijini administrația locală, să nu aștepți ca instituțiile să facă o treabă care de fapt este la ei. Așa că poți să transmiți astea și prin organizații profesionale sau mass-media.

 

Rep: Cât din ce ai transmis crezi că a înțeles Emil Boc sau Corina Ciuban, șefa Direcției de Urbansim a primăriei?

 

Arh: Am avut impresia că au înțeles tot. N-am nici un echivoc. Lucurile nu sunt complicate. Efectele negative se văd împrejurul nostru. Cred că văd și singuri. Mesajele ajung la ei pe mai multe căi. Nu cred că așteaptă să li se sesizeze doar…

 

Rep: Ai un exemplu pozitiv de receptivitate a celor doi?

 

Arh: Cele de la comisie. Dacă lucurile, la început, acum câțiva ani, păreau să producă mari suprize, acum sunt acceptate, prin repetare am reușit să ajungem la o zonă pe care am numit-o standard, care e cunoscută de proietanți și o transmit și clienților lor…

 

Rep: Dar ce transmiteți, ce spuneți  nu apare de fiecare dată în avize…Se vorbește de interese…

 

Arh: Din jocul intereselor iese ceva. Noi ne bucurăm și insistăm ca aceste comisii să fie publice, să vină clienții, vecinii, mass-media, arhitecții, sunt unii care n-au proiecte și vin, pot să vadă ce se cere de obicei. Lucrurile s-au îmbunătățit la Cluj  față de alte orașe.

 

Rep: Dar nu s-au îmbunătățit și pentru oraș?

 

Arh: Eu cred că da. Nu pot să sper altceva. Noi nu putem merge, proiect de proiect, să vedem dacă se respectă ceeea ce cerem noi. Nu putem face asta în locul primăriei.

 

Rep: Sunt prea puțini oameni la urbanism la primărie?

 

Arh: Da, cu sigurață. Asta e…(face o pauză)

 

Rep: Câți  sunt specialiști? Știți?

 

Arh: Nu exact. Sunt câțiva arhitecți, dar n-aș putea să spun. Sunt puțini, asta e o plângere din parte multora, sunt supuși suprasolicitării cu proiectele, cu audiențele, pe de altă parte, nu doar în număr stă puterea. Din fericire, la Cluj, mai sunt proiecte. Activitate exită…

 

Rep: Ați mai lucrat cu primăria, aveți proiecte în curs de avizare?

 

Arh: De la Liberty unde am făcut partea de urbanism, nu…

 

Rep: Cum a mers procesul de avizare?

 

Arh: Înțeleg că merge foarte încet, netransparent și neclar, e o zonă de nemulțumire. Aici nu pot contribui exact. M-aș bucura dacă ar exista un circuit transparent de la depunere la avizare.

 

Rep: Circuitul se vede on-line de când se depune până ajunge la primar…Ar răspunde primăria…

 

Arh: …(tăcere)

 

Rep: Dar cu noul PUG? Unde e transparența, unde e dosarul cu cei nemulțumiți care au făcut sesizări și cereri pentru a primi anumite încadrări în noul PUG sau pentru a putea construi mai mult?

 

Arh: Primăria trebuie să facă public dosarul de sesizări și de cereri pentru noul PUG.

 

Rep: Mulți se simt deja nedreptățiți de propunerile echipei PUG. Asta e următoarea parte pentru urbanism de calitate la Cluj. Să ai noul PUG în vigoare și pare și mai departe…

 

Arh: Regulile laxe și neclare care îți dau motive să nu le respecți bat legea. Trecerea la un sistem clar cu reguli e cheia. Vom avem PUG după ce îl aprobă Consiliul Local. Anul acesta cred că vom avem PUG nou în vigoare. Nu este foarte greu să spun, mulți atacă și constată că au avut sau nu dreptate. Va intra în vigoare, se va aplica…

 

Rep: Primarul Emil Boc vrea să facă urbanism de calitate la Cluj?

 

Arh: Bineînțeles că vrea, asta cred. Dau ca exemplu discuțiile de la urbanism. Am făcut niște pași care acum par ireversibili. Mi-aș dori ca și comunicarea să fie cel puțin la nivelul acesta, să avem dicuții și sesiuni de schimburi de păreri, în felul în care să avem niște aspecte care să fie îmbunătățite.

 

Rep: Copăcei și piatră cubică în centru?

 

Arh: Centrul e centrul, și-a primit atenția. Trebuie să ne îndreptăm atenția și spre restul orașului, spre proiectele pentru străzi.

 

Rep: Refațadizare, regulament, firme monocrome în centru.  În cât timp pot exista la Cluj?

 

Arh: Într-un an. Un an după ce se ia decizia să se înceapă. Se pot și vedea. Pentru centru, în primul rând, mi-aș dori să aibă un plan de urbanism. Acesta este unul dintre eșecurile mari ale orașului: că n-a reușit să primească un plan de urbanism pentru centru…

 

Arhitectul Eugen Pănescu este partener fondator din 2002 al biroului de proietare Planwerk, face parte  din echipa care a lucrat la noul PUG din Cluj și membru în comisia de urbanism a primăriei. În ultimii 12 ani a contribuit la generarea de strategii urbane, planuri de urbanism pentru autorități locale din Transilvania, concepte de dezvoltare și regenerare urbană, consultări publice, strategii și proiecte de regenerare a unor spațiilor publice. Este și profesor asociat din 2003 la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj.

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014.
A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității “Babeș-Bolyai” în 2004 şi are două diplome de master – în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Scrie un comentariu