Un parc de peste 10 ha în Florești, cu vedere spre și acces la Someș, iar în inima orașului un spațiu verde acum închis și administrat de o universitate publică legat de cursul râului care traversează Clujul – acestea sunt două dintre propunerile care au rezultat în urma unui studiu de două săptămâni realizat peste vară, în coordonarea filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România. De asemenea, voci din societatea civilă cer traseu continuu de promenadă pe maluri, din Florești până la aeroport, cu dotări pentru pietoni și cicliști. Primăria promite (din nou) că se va ocupa și de aspectul Someș. După PUG. Unul dintre urbaniștii care studiază orașul de zeci de ani spune însă că marea șansă a Clujului traversat de Someș a fost deja compromisă prin construcții, iar un viitor mai bun, eficient, nu poate să vină decât printr-un studiu aprofundat și măsuri administrative coerente.

Câteva propuneri pentru un oraș mai prietenos cu Someșul și un Someș mai prietenos cu locuitorii au fost conturate în cadrul Universității de Vară Transilvania 2014, cu sprijinul OAR-T și a Facultății de Arhitectură și Urbanism Cluj, studiul fiind realizat, sub îndrumare, de studenți arhitecți și peisagiști. Someșul a fost împărțit în mai multe tronsoane, cu propuneri de amenajări pentru fiecare. Una dintre ele vizează “grădina botanică neamanajată” din localitatea-satelit a Clujului.

“Zona traversată de Someș în Florești e ca o Grădină Botanică neamanajată. Acolo cu mici măsuri se poate face un parc urban. Porțiunea are și avantajul de a se deschide direct spre Someș, nu știm exact situația juridică a terenurilor, dar probabil o mare parte sunt publice, s-ar putea face un parc pentru Florești care să păstreze biodiversitatea de acolo. E o suprafață compactă, de peste 10 ha, drumul e departe de Valea Someșului, așa că aici încă nu au ajuns clădirile”, explică Szabolcs Guttmann, președintele OART.

Parcul dinspre Someș, „păzit” cu gard

Tot în ideea de parcuri pe Someș, și municipiul ar mai avea unele șanse. “Spre Cluj apare problema cu Parcul Babeș (parcul Iuliu Hațieganu – UBB). Aici e singurul pate din Cluj unde avem șansa de a lega un parc de valea Someșului, parcul se poate lega intim de Someș, avem doi proprietari publici – unul e primăria și celălalt o universitate publică și punem gard. Ar trebui să se dărâme gardul, să se stea la masă și să se găsească soluțiile”, a spus Guttmann.

Amintim că la începutul lunii octombrie singurul parc din oraș care percepe taxă de intrare a fost inaugurat după investiții de 6 milioane de euro. Parcul “Iuliu Hațieganu”, administrat de Universitatea Babeș Bolyai a “primit” recent investiții de 6 milioane de euro, bani direcționați, printre altele, pentru dotarea terenurilor cu nocturnă, reabilitarea bazei sportivă și a aleilor. Primarul Emil Boc, prezent la inaugurarea parcului, nu s-a sfiit chiar să laude “axa calității” care ar fi apărut în Cluj și care începe din parcul central reabilitat cu bani europeni, continuă cu stadionul Cluj Arena și sala polivalentă, „promenada” de pe malul Someșului și se încheie cu parcul Hațieganu. Axă care, după cum remarcă urbaniștii și nu doar ei, trece pe lângă un Someș de la care orașul și-a întors “fața”, cu ample tronsoane de mare potențial neamanajate și care ajunge spre un parc… închis.

Vezi AICI cum a fost la inaugurarea parcului

Sursa foto: OART

Șansa nr. 1, pierdută. Șansa următoare depinde de voința administrației

Pentru amenjarea și administrarea eficientă a viitorului culoarului de apă există în primul rând două teme esențiale care trebuie avute în vedere, subliniază urbanistul Vasile Mitrea: clarificarea situației juridice a terenurilor de pe această axă și corelarea oricăror planuri cu studiile de circulație din noul Plan Urbanistic General. “Șansa numărul 1 să avem ceva comparabil cu orașele pe care le luăm ca exemple, șansa ca municipiul Cluj-Napoca să beneficieze de acest atu extraordinar care este existența unui curs de apă a cam dispărut. Deja s-a construit de-a lungul malurilor Someșului. Pornind de la realitățile existente se mai pot însă face lucruri bune pentru valorificarea acestui traseu – dar e nevoie de un studiu serios, de o analiză aprofundată, care să țină cont inclusiv de celelalte cursuri de apă care se varsă în Someș. Și e nevoie de voință politică și măsuri administrative ferme”, a subliniat Mitrea. “S-a mai vehiculat această idee la noi în oraș a Someșului navigabil. Or, asta, ținând cont de diferențele de nivel pe care le are râul de la intrare la ieșire, ar fi necesitat niște investiții uriașe. A fost o idee fantezistă care însă a mâncat doi ani din bugetul local”, a exemplificat Mitrea.

Exemplu de la vecini: Timișoara

Unul dintre orașele care au știut să își administreze atu-ul cursului de apă este Timișoara, cu Bega, spune urbanistul. „Râul Bega a fost văzut ca prioritate și tratat cu o suită de spații verzi de-a lungul apei. A existat o grijă pentru acest aspect cu mulți ani în urmă și chiar recent s-au făcut studii”, punctează Mitrea. Ceea ce de altfel au constat și locuitorii care cunosc ambele orașe. “La Timișoara poți să te plimbi pe malul apei, ai parcuri, ai terase, ai ce să faci, poți merge cu căruciorul cu copilul. La Cluj nu prea ai asemenea oferte”, spune un tânăr tătic, acum rezident de Cluj, dar cu afaceri și în Timișoara.

Prin vocea arhitectului-șef, primăria mai susține o dată că i-ar păsa de Someș. “Noi vrem să facem un PUZ pentru malurile Someșului, odată ce intră în vigoare noul PUG. La anul sperăm ca să lansăm concursul”, a declarat Ligia Subțirică.

Citește și:

CAMPANIE ACTUALDECLUJ.RO. AȘTEPTĂM ADEVĂRATUL URBANISM DE BUN SIMȚ. CAPITOLUL PUG. Arhitectul șef al orașului: După aprobarea noului PUG, ne ocupăm de malurile Someșului

Promenada Someșului

Câțiva cetățeni s-au coalizat pentru Someș, iar pe cea mai populară rețea de socializare a momentului a apărut și o pagină dedicată – Promenada Someșului.

Sursa foto: Promenada Somesului

Ce spun inițiatorii, pe Facebook:

“Vrem realizarea unui traseu continuu de promenadă pe malurile Someșului din Florești până la aeroport cu dotări corespunzătoare pentru pietoni și cicliști!

Gândiți-vă cum este să parcurgi orașul, pe malul Someșului, pe jos sau cu bicicleta, scurtând traseele și evitâd traficul auto… așadar VREM valorificarea durabilă a potențialului malurilor Someșului prin crearea unui traseu continuu, amenajat corespunzător pentru pietoni și biciclisti, din Florești până la Aeroportul Avram Iancu, traseu care să parcurgă și să valorifice spațiile reziduale de pe malurile Someșului. Aceste spații reziduale se vor transforma în spații publice, parcuri și puncte de interes inspirate din folclorul local al fiecărei zone a traseului și vor spune povestea Clujului, atât localnicilor, cât mai ales turiștilor, indiferent de anotimp. Haideți să valorificăm fondurile europene, care așteaptă să fie folosite și să ne dorim amenajarea malurilor Someșului, nu ca bariere spre apa, ci ca punți de comunicare, ca elemente de relaxare și acces la apă, ca un plus de calitate a vieții pentru oricare dintre noi. De ce să nu ne facem viața mai frumoasă și mai sănătoasă dacă putem? Nu trebuie decât să VREM!”

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.