Ca să fie și mai clar. Cum trebuie tranșate amenajările temporare pentru...

Ca să fie și mai clar. Cum trebuie tranșate amenajările temporare pentru evenimente la kilometrul 0

“Cabanele” montate în buricul Clujului la începutul primăverii cu scenă atașată și gestionate de o firmă privată – adică Târgul de Mărțișor – au fost calificate, după cum a spus public primarul Emil Boc, drept un standard de calitate acceptat și aplicat de primărie pentru centrul orașului, în ideea de a se ridica pretențiilor clujenilor, tot mai ridicate de la an la an.
Specialiști clujeni, arhitecți, chiar și simplii cetățeni au criticat primăria pentru modul de abordare. Unanim, s-a spus că amenajările temporare pentru evenimente în centrul Clujul trebuie alese prin derularea unui concurs de idei de către primărie.
Arh Szabolcs Guttmann, sursa foto: http://www.maszol.ro
Arhitectul Szabolcs Guttmann, președintele Ordinului Arhitecților – Filiala Transilvania: “E foarte clar că e kilometurl 0 și dacă la Bonțida care e la kilometrul 30 și nu știu cât de la kilometrul asta 0 au fost angajați unii dintre cei mai buni arhitecți pentru a amenaja trei zile de Electric Castle, ca să fie haios, atunci de ce în Cluj nu se poate la kilometurl 0 să fiecu o echipă aleasă, de ce nu, după un concurs în care să zici: am nevoie de următoarele  momente într-un an…De Crăciun, de Paști, de mărțișor, de vară cum să arate și să aibă cinci ipostaze și alea să fie un concurs generic. Apoi, cine e cel mai flexibil și cel mai deștept devine liderul de amenajări de centru Cluj. Și vom fi mândri de ei și de toată lumea. Noi facem niște mici pași să nu cumva…De ce? E o comisie, a ales, ei ne reprezintă, e cel mai simplu cu un concurs”.
Arh Eugen Pănescu, sursa Facebook
Arhitectul Eugen Pănescu: “Clujul și-a luat în primire spatiul public deschis și reconsiderat pentru utilizări multiple de puțin timp, sunt doar câțiva ani. Totusi, în scurt timp a devenit clară nu numai nevoia de o asemenea „scenă” ci și faptul că lucrurile se învață de către noi toți. Și progresul este vizibil, nu numai în fapte ci și în atitudine. Mobilarea temporară pentru evenimente va urma fără îndoială același curs, mai ales urmărită cu interes de noi toți. Sunt convins că în următorii ani nivelul estetic poate crește și că la Cluj se pot amenaja evenimente cu mobilier dedicat. Situația de acum indeplinește doar câteva criterii de funcționalitate prin adăpostul oferit de căsuțe însă nu este mulțumitor estetic. Propun culegerea opiniilor cetățenești, a cerințelor tehnice și legate de expozanți și vânzători la diferite evenimente, descrierea funcționării și nevoilor acestor evenimente, modularitatea, usurința în montare/demontare și depozitarea mobilierului și transformarea acestor informații într-o temă de concurs pentru mobilierul specific Clujului. Apreciez deschiderea administratiei pentru achizitia unui concept și a unui produs de calitate prin metode competitive. Concursul merită organizat în 2017 și pus în practică în 2018”. 
Arh Silviu Medeșan, sursa foto: www.meetup.com
Silviu Medeșan, arhitect doctorand la Facultatea de Arhitectură din Cluj şi „visiting PhD student” la Universitatea din Sheffield, UK: “Din punct de vedere estetic căsuțele sunt sinistre, pur şi simplu arată ca niște căsuțe banale de Kürtős kalács: provincial, cu materiale care arată ieftin – probabil sunt cumpărate la prețul cel mai mic de la Dedeman. Din perspectiva mea de arhitect cu experiență de 8 ani, nu există nici un „concept unitar” în amenajarea Pieței Unirii de Mărțișor. Cred că Primăria ar trebui să lase specialiștii să se exprime în privința esteticului și să întrebe utilizatorii (artiștii şi meșteșugarii) în privința funcționalității acestor standuri și apoi să ia o decizie care favorizează comunitatea locală, nu un privat din alt oraș. Standurile pe care le deține Asociația Meșteșugarilor din Cluj arată mai bine decât căsuțele firmei ploieștene. Câteva reparații de structură și înlocuirea prelatei gălbui cu un material în culori mai vii ar schimba complet „look”-ul lor actual. Dar problema nu e doar „estetică”, așa cum încearcă Primăria să ne-o împacheteze. Evenimente precum Târgul de Mărțișor creează valoare locală pe care un privat o deturnează și o transformă în profit. Asistăm nu doar la o complicitate public – privat în favoarea privatizării temporare a spațiului public clujean, ci şi la o distrugere sistematică a vieții orașului: prin intermediari care subînchirierea spațiul clujenilor, cresc prețurile produselor vândute în centrul Clujului (mărțișoare în acest caz), producătorii locali nu sunt încurajați să continue (pentru că practic rămân cu mai puțini bani in mână după plata chiriei). Într-un cuvânt, sunt încurajate “chinezăriile”. Clujeanul pierde 3 lucruri: accesul la propriul spaţiu public, bani pentru produsele cumpărate pe același spațiu public şi (poate cel mai de preţ lucru) vibrația autentică a orașului. Vibrație care pare atât de inefabilă dar poate fi speculată cu succes și transformată în profit privat. Tot acest proces susținut din plin de Primăria Cluj se numeşte gentrificare, este un fenomen global al orașelor prospere la care specialiști din numeroase domenii încearcă să răspundă. Nu există încă un răspuns la cum putem face ca orașele noastre să rămână la fel de frumoase şi în același timp incluzive. Un rol important în încetinirea acestui proces îl poate avea, cu siguranţă, administraţia locală, dacă ar fi cu adevărat în interesul clujeanului de rând”.

Comments

comments

UN COMENTARIU

Scrie un comentariu