Bicicleta, încă departe de a fi preferata clujenilor. De ce?

Pistele de biciclete din Cluj au primit calificativul de „Rezonabile” după ce au fost analizate după o metodă irlandeză de specialiștii care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Cluj-Napoca. Multe dintre traseele de ciclism din oraș a fost făcută prin simpla reducere a spațiului dispobil pentru pietoni și așa foarte redus, constată aceiași specialiști BERD-ARUP. Ca să se corecteze situația, în PMUD se propune amenjarea a încă 57 de kilometri de piste în interiorul orașului, dar și a încă 33 km înspre Florești, Feleacu, Apahida și Baciu. Doar așa poate crește cota modală a mersului cu bicicleta în Cluj-Napoca, în prezent foarte redusă.

Infrastructura pentru bicicliști din Cluj-Napoca cuprinde 41 km sunt amenajați drept ”trasee adecvate circulației bicicliștilor”, fiind vorba însă doar de montarea unor semne de circulație de restricționare și avertizare, 18,8 kilometri de piste amenajare în cadrul proiectului cu bani europeni al primăriei, cel al rețelei de bike-sharing, plus încă 6,8 kilometri de piste noi deja amenjate.

SPecialiștii BERD – ARUP care au lucrat la planul de mobilitate spun că foarte multe dintre pistele din Cluj-Napoca au fost greșit gândite, pe trotuare, dimunuând spațiul și așa insuficient de deplasare a pietonilor.

AȘA NU, exemplu de pistă pe strada Donath – sursa PMUD Cluj-Napoca

„Cluj-Napoca dispune de o rețea de piste de biciclete insuficientă din punctul de vedere al conectivității, al calității facilităților și al acoperirii (…) Rețeaua strategică de ciclism prezintă patru axe principale care traversează orașul și sunt menite să reprezinte structura magistrală a rețelei. Aceste „coridoare” ar trebui să se bucure de o atenție deosebită când vine vorba de calitatea oferită utilizatorilor. Rețeaua include și conexiuni cu comuna Florești”, se arată în PMUD Cluj-Napoca.

În prezent, Cluj-Napoca are piste de nivel B – rezonabile, după inventarierea celor deja existente după o metodă din Manualul Irlandez de Ciclism. „Calitatea serviciilor (QoS) a fost măsurată conform unui standard de calitate din Manualul Irlandez de Ciclism (https://www.cyclemanual.ie/manual/tools/qualityof-service-evaluation/), care include următorii indicatori: • Starea pavajului • Lățime: posibilitatea de deplasare cu bicicleta în paralel sau de depășire • Numărul conflictelor potențiale (străzi laterale, stații de autobuz etc.) • Timpul de așteptare în intersecții • Proximitatea față de volume ridicate de vehicule grele pentru transportul de mărfuri S-a realizat o inventariere a calității rețelei existente. Aceasta a arătat că în cele mai multe cazuri calitatea serviciilor este de nivel B; lățimea infrastructurii de ciclism este cel mai adesea decisivă pentru acordarea acestui calificativ. Cu alte cuvinte, dacă pistele de biciclete ar fi mai late, atunci în multe dintre cazuri s-ar atinge o calitate a serviciilor de nivel A”, se arată în Planul de Mobilitate.

(A = bun, B = rezonabil, C = nesatisfăcător), sursa PMUD Cluj-Napoca

„Din sondajele la domiciliu a rezultat că doar 0,5 % dintre deplasările în oraș sunt efectuate cu bicicleta. Cota modală foarte redusă este strâns legată de absența infrastructurii dedicate, și este greu de crezut că aceasta va crește, chiar și după implementarea proiectului (de bike-sharing -n.red.), în absența unei rețele de piste de biciclete care să acopere o mare parte din oraș și care să asigure conexiuni sigure și convenabile între principalele puncte de origine și destinație din oraș. Este necesară dezvoltarea unei rețele adecvate de infrastructură de ciclism, întro primă etapă în zona urbană, iar apoi în restul zonei metropolitane”, mai arară specialiștii.

PROPUNERI

PMUD propune câteva proiecte pentru creșterea cotei modale de deplasare cu biclicleta:

-Extinderea rețelei de piste de biciclete cu cca. 57 km în interiorul orașului plus amenajarea de rasteluri pentru biciclete în 40 de locații, cu 30 de locuri fiecare în medie.

-Amenajarea a patru piste extraurbane de biciclete în lungime totală de 33 km, înspre Florești, Feleacu, Apahida și Baciu Amenajarea de rasteluri pentru biciclete în minim 12 de locații, cu 30 de locuri fiecare în medie

Deocamdată, oficialii primăriei nu au precizat dacă sunt preocupați să corecteze neajunsurile rețelei de ciclism din oraș. Anul trecut primăria a lansat sistemul de bike-sharing prin care clujenii pot utiliza și bicicletele din rețeaua primăriei pentru deplasarea în oraș. Deocamdată sistemul a intrat în conservare pe perioada ierii.

Organizațiile de ciclism din Cluj-Napoca organizează periodic marșuri de protest împotriva modului în care primăria a amenajat pistele de biciclete din oraș -„noi piste de biciclete pe trotuare, prea înguste, fără sapții de siguranță, fără continuitate la intersecții, și aflate în raza portierelor ma;inilor parcate la bordură și expunând astfel pericolului de accident bicicliștii care ar vrea să le utilizeze”, au arătat recent reprezentanții Clubului de Cicloturism Napoca, la ediția cu nr 100 al marșului bicicliștilor care a avut loc sâmbăta trecută în Cluj-Napoca.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.