Arta de la Cluj, în agenda Centrului Pompidou din Paris, un loc cu 4 milioane de vizitatori pe an. De ce?
CulturăTop News by Kristina Reştea - ian. 27, 2017 0 1039
Pagina principală a site-ului de internet al celebrului centru Pompidou din Paris – una dintre cele mai celebre destinații pentru arta mondială, loc care atrage anual aproximativ 4 milioane de vizitatori:
Nu vă surprinde, probabil, că un român expune în unul dintre cele mai importante centre de artă de la nivel mondial, fiindcă artiștii români s-au încadrat deja în peisajul internațional. Dar merită poate să aflați că artiștii au pus Clujul pe harta „mare” și că, în continuare, specialiștii „de dincolo” sunt interesați de atelierele din Capitala Transilvaniei. Unul dintre cei care se declară mari susținători ai Clujului este chiar Bernard Blistène, directorul reputatului Muzeu Naţional de Artă Modernă-Centrul de Creaţie Industrială Pompidou din Paris. Acesta a fost vineri la Cluj unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.
Despre vedeta momentului, dar și despre ceilalți artiști români pe care îi apreciază, despre Fabrica de Pensule, UAD sau Cumințenia Pământului, directorul parizian a vorbit azi la Cluj. Francezul care are un bunic român, emigrat în Franța, a vizitat de câteva ori România și vorbește amical despre relația cu o serie de artiști de aici – a vizitat-o pe Geta Brătescu în atelierul ei, a avut o întâlnire „emoționantă” cu Cornel Brudașcu, a fost la Târgu Jiu să „salute” geniul lui Brâncuși, a colaborat cu Dan Perjovschi, a fost și la Cluj, unde a vizitat nu doar Universitatea, ci și Fabrica de Pensule sau atelierele unor artiști. Crede că Adrian Ghenie e un mare pictor și îl respectă pe Ciprian Mureșan. „Ați construit o situație extraordinară aici, un model pe care aș vrea să îl văd și în Franța”, spune directorul Muzeului Naţional de Artă Modernă-Centrul de Creaţie Industrială Pompidou din Paris.
Venirea lui Blistene la Cluj ca DHC e rezultatul unor realizări ale Clujului. Așa explică Ioan Sbârciu, președintele senatului UAD, legăturile directorului francez cu capitala Transilvaniei. „L-am cunoscut datorită Școlii de la Cluj, îi mulțumim că apreciază și are grijă de arta românească și de de Cluj”, spune Sbârciu. Care ține să menționeze că întâlnirea cu Blistene a fost posibilă datorită unor parteneri – Mihai Pop, Ami Barak, care a fost președinte al Asociației Internaționale a Curatorilor de Artă Contemporană și criticul de artă Maria Rus Bojan.
Artiștii internaționali care revin acasă, la Cluj
„Cred că avem datoria în lumea în care trăim azi să facem astfel încât Europa să fie mai puternică, e și datoria mea să fiu aici”, spune Blistène, care precizează că filiera artei românești a fost de ajutor în construirea colecției muzeului din Paris. Acesta a mai enumerat un șir lung de artiști care au plecat dinspre România și au ajuns în Franța, dintre care cel mai celebru nume e desigur cel al sculptorului Constantin Brâncuși – al cărui atelier a fost recreat la centrul Pompidou. „Toate se întâmplă printre alte nume. Acestea ne fac responsabili, ne dau dorința de a merge mai departe în relația dintre cultura română și cea din Franța. Am venit în România de mai multe ori. Munca noastră nu se referă doar la patrimoniu, trebuie să avem și o istorie a prezentului”, spune francezul. Și amintește mai multe nume românești, pe care le apreciază: Adrian Ghenie, Victor Man, Ciprian Mureșan, Ana Lupaș, Cornel Brudașcu, Dan Perjovschi, Geta Brătescu. Acesta a vorbit și despre vizita la Fabrica de Pensule. „Am fost mirat și plăcut impresionat de ce am descoperit acolo, au fost artiști pe care i-am găsit aici și apoi i-am regăsit la Berlin. Sunt artiști care au devenit faimoși pentru că au plecat din țară, dar revin. Adrian Ghenie a cumpărat o clădire mare la Cluj (viitor centru de artă contemporană), Victor Man încearcă să se reîntoarcă spre casă. E important, într-o epocă a globalizării, în care totul se confundă, se dizolvă”, a punctat Blistène. Acesta a ținut să aprecieze și rezultatele școlii-gazdă, UAD. „Ați creat libertatea pe care ați dat-o artiștilor în școala dumneavoastră, în această Românie care s-a metamorfozat, ați creat condiții excepționale de lucru. În calitate de responsabil de colecție la Pompidou sunt gardianul comorilor din trecut, dar vreau să mă asigur că artiștii contemporani se alătură colecțiilor noastre”, a spus directorul de la Paris.
Ghenie e mare, dar nu e singurul. Cine e „artistul inventiv” de la Cluj care l-a impresionat pe francez
Întrebat despre succesul pictorului vedetă al momentului, Adrian Ghenie, specialistul francez a ținut să sublinieze în primul altceva: Ghenie nu e singurul român pe scena de artă a momentului. „Aveți o scenă artistică extraordinară și foarte variată. Iar timpul lucrează. Ghenie e un mare pictor, în primul rând. Atinge ceva important: relația dintre pictoră și istorie – istorie socială, politică, a picturii chiar. Îi evocă pe Van Gogh, pe Francis Bacon, se întreabă cum să fii pictor azi, după ei. Are o miză istorică. Sunt puțini artiști care au avut o astfel de ambiție”, explică Blistène.
Ce crede francezul despre „Cumințenia Pământului”? În contextul în care Centrul Pompidou are o colecție impresionantă de opere ale lui Brâncuși, iar statul român s-a chinuit (fără rezultat) să cumpere o singură lucrare – Cumințenia Pământului (inclusiv printr-o campanie în care românii erau invitați să contribuie). „Opera lui Brâncuși e centrală pentru noi. Vorbim de o moștenire națională ce ar trebui să mobilizeze oamenii, trebuie dublat efortul, pentru ca românii bogați și nu doar ei să se implice. Noi am făcut asta în Franța, cu obiecte de patrimoniu. E important. Noi nu suntem bogați; avem o colecție imensă – asta e un miracol, dar și o sarcină uriașă, avem o clădire care ne costă foarte mult. Pentru operele de artă s-a ajuns la sume nebunești, spectaculoase, nu suntem în situația de a cumpăra orice dorim. Le mulțumim oamenilor bogați din România care ne-au făcut cadouri și au contribuit la colecția noastră cu donații. E o operă simbolică (Cumințenia Pământului)”, a subliniat directorul francez, care a pledat pentru ca statul şi românii să facă efortul pentru a ţine în ţară opera şi a o expune.
Unul dintre cele mai cunoscute centre de artă din lume are chiar acum în program expoziția lui Mircea Cantor. Sunt însă și alți artiști români și chiar clujeni ale căror lucrări sunt sau ar putea să fie în colecția celebrului Pompidou – Geta Brătescu, Adrian Ghenie, Victor Man, Ciprian Mureșan. „Avem colecții (ale unor autori români) și vreau să le dezvolt. Îl respect foarte mult pe Ciprian Mureșan, un artist inventiv ce atinge chestiuni sociale fascinante”, a exemplificat Bernard Blistène.
Directorul muzeului din impresionanta clădire din Paris care atrage zilnic mii de oameni a dat și câteva indicii despre cum un astfel de centru poate să trăiască în prezent. Nu e vorba doar de expoziții, cum poate înțelegem noi ideea de „muzeu”, ci de un ansamblu de expoziții, evenimente și de un „colaj” de arte diferite. Formele efemere care joacă rol important într-un muzeu, artiștii care ies din muzeu sau îl folosesc ca spațiu al dialogului, expoziții experimentale, festivalul ca metodă de a aduce la un loc diverse forme de manifestare ale artei – toate pot trăi în lumea artei.
Cine e Bernard Blistène, omul care are în CV Sorbona, Guggenheim-ul și Centrul Pompidou
Cu pregătire în filozofie, istorie şi istoria artei, precum şi în arheologie la Sorbonna, Bernard Blistène este specialist în conservarea patrimoniului. A dezvoltat numeroase legături cu artişti contemporani, printre care Ben Vautier, Gérard Garouste, Raymond Hains, Christian Boltanski, François Morellet, Daniel Buren şi a realizat expoziţii în muzee şi instituţii internaţionale din întreaga lume precum Kunsthaus de Zurich, Stedelijk Museum Amsterdam, MACBA Barcelona, Centro Reina Sofia Madrid, CAIXA de Pensions Barcelona şi Madrid, White Chapell Art Gallery Londra, Musée d’Art Contemporain Moscova, Kunshalle Baden-Baden, etc.
Considerat „om al muzeului”, Bernard Blistène a dedicat o mare parte a activităţii sale din ultimii 30 de ani înfiinţării sau restructurării / reînnoirii unor muzee de artă modernă sau contemporană fie din Europa, fie de peste ocean. Astfel, în 1990 el devine directorul Muzeelor din Marsilia, reorganizând ansamblul acestor muzee. El va reamenaja mai multe instituţii printre care Muzeul de Artă Modernă Cantini, Muzeul de Artă Africană, Amerindiană şi Oceanică din cadrul Centrului Vieille Charité. Va crea, de asemenea, un Muzeu al Artelor Decorative, precum şi un Muzeu al Modei. În sfârşit, va pune bazele MAc, Muzeul de Artă Contemporană din Marsilia. Oraşul va deveni astfel un spaţiu privilegiat al creaţiei plastice, expoziţiile de artă modernă şi contemporană contribuind la dinamica excepţională a oraşului.
La finalul anilor ’90, Bernard Blistène îşi va desfăşura activitatea şi în Statele Unite unde va realiza numeroase expoziţii de artă contemporană în cadrul Muzeului Guggenheim. Reîntors în Franţa va lucra o vreme la Centrul Pompidou pentru ca, mai apoi, în calitate de Inspector general al creaţiei artistice să dezvolte parteneriatele între fondurile regionale de artă contemporană, centrele de artă şi muzee. Printre cele mai importante evenimente ale acestei perioade se numără „Trésors publics” (proiect realizat împreună cu prietenul său Ami Barak), „La Force de l’Art”, etc.
Din 2014, Bernard Blistène este director al Muzeului Naţional de Artă Modernă-Centrul de Creaţie Industrială / Centrul Pompidou. Responsabil de unul dintre cele mai importante muzee de artă modernă şi contemporană din lume, beneficiind de aportul unei echipe puternice de treizeci de specialişti în conservare, el doreşte să extindă şi să restructureze prezentarea colecţiilor permanente, să dezvolte o politică a achiziţiilor deschisă spre mondializare. Un loc deschis tuturor formelor vibrante de creaţie, iar din 2016 dispune de Galeria 0, un veritabil laborator pentru creaţia actuală.
