Închide

Arhitectul care a desenat cartierul Zorilor: pericolul ascuns care poate duce tot cartierul la vale. “Cea mai dramatică, cel puțin din punctul meu de vedere, rămâne marea prostie, de o inconștiență strigătoare la cer”

Administrație by Actual de Cluj - Dec 02, 2017 0 2591

Zorilor e cel mai nou cartier comunist al Clujului: ridicat în anii ’80, construcția blocurilor a coincis cu penuria drastică de alimente și carburanți pe care a traversat-o România în decada de dinainte de Revoluție. Un efect al acesteia e faptul că, în cartier, un izvor de mari dimensiuni din vecinătatea Spitalului de Recuperare a fost acoperit cu un mal de pământ în loc să fie amenajat.

Emanoil Tudose e urbanistul care a desenat mare parte din Clujul comunist așa cum îl știm azi – cartierele Mărăști și Mănăștur, Zorilor și altele. Acesta notează în volumul “Clujul în 50 de ani de proiecte”: “deși am spus de zeci de ori pe parcursul a cam 30 de ani, cea mai dramatică, cel puțin din punctul meu de vedere, rămâne marea prostie, de o inconștiență strigătoare la cer, a acoperirii cu un deal întreg de pământ, fără niciun fel de măsuri tehnice specifice, a izvorului de mare debit din dreptul Spitalului de Recuperare. Nu că nu s-a făcut fântâna propusă, ci faptul că tot acel puhoi de apă se infiltrează permanent pe nu se știe unde și undeva, cândva, clădiri fundate în teren normal s-ar putea scufunda. Prin anii 2000 au fost necesare lucrări extrem de costisitoare pentru subzidirea spitalului de recuperare!!!” (am păstrat ortografia originală). Prin comparație, explică el, blocurile din cartier au toate drenuri perimetrale iar apa se scurge pe margini.

Cartierul – dintre cele ridicate în regimul comunist e cel mai nou din Cluj-Napoca, construit în 1988 – poartă numele unei străzi ce exista deja în zonă. A fost singurul cartier clujean proiectat și executat nu doar cu un loc de parcare pentru fiecare apartament, ci cu 10% în plus, pentru musafiri. “Atunci totul a luat-o razna”, spune el. “Gaz metan cu țârâita, de plângeam cu toții de frig, aragazurile din blocurile nou construite au fost schimbate cu mașini electrice de gătit, s-au redus programele de irigări și îmbunătățiri funciare, iar în construcții era între ilar și tragic. Una dintre primele măsuri a fost aceea de a nu mai transporta pământul rezultat din săpături. În Zorilor s-a mers pe împingerea pământului, de regulă, în amonte de bloc, în zona intrărilor. Ceea ce a rezultat se vede”.

Cartierul a fost ridicat la sfârșitul unei perioade în care se livrau în fiecare an nu mai puțin de 7.000 de apartamente pe an doar în Cluj-Napoca – de trei ori mai multe decât acum.

Acum Tudose explică pentru actualdecluj.ro: “era o poveste banală, să se capteze izvorul și să facă acolo o baltă, ce știu eu; un fleac de problemă, dar nu s-a făcut niciodată. Când a fost criza cu motorina și circulau duminica mașinile cu numere fără soț sau cu soț, nu au vrut să mai care pământul și l-au pus acolo claie peste grămadă. Acolo ar trebui băgați niște bani, nu sunt sume uriașe, să se facă o amenajare frumoasă, bănuiesc că apa e și potabilă”.

Să mai spunem că în cartier era prevăzut și un complex sportiv, cu un stadion olimpic, cu pistă de atletism și terenuri polisportive de tenis, baschet, volei și minifotbal, plus hotel, piscină, restaurant și vestiare. “Amplasarea terenurilor de sport a fost făcută cu recomandarea geologilor care considerau terenul din zonă oneros pentru amplasarea de blocuri pentru locuințe”.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu