Arheologii clujeni de la Investigarea Crimelor Comunismului găsesc zeci de cadavre în colonie de muncă forțată a deținuților politici

Zeci de morminte ale deținuților politici din închisorile comuniste au fost descoperite în investigațiile arheologice ale cercetătorilor de la Cluj în colonia Periprava din Tulcea, într-o campanie ce s-a încheiat în urmă cu câteva zile. Deținuții muriseră prin înfometare și muncă silnică.

A patra campanie de investigații arheologice a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în Periprava s-a încheiat în 27 iulie și a urmărit căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară ce a funcționat în apropierea satului. E a patra campanie după cele din 2013, 2015 și 2016. „La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituțiile abilitate – Procuratura, Poliția, Medicina Legală – nu au fost implicate, acțiunea fiind mai curând una de sondare și nu de cercetare și recuperare a osemintelor”, spune coordonatorul acțiunilor, arheologul clujean Gheorghe Petrov.

În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului şi de la unii foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. „La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte”, arată Petrov, care precizează că arheologii au sondat 121,5 metri pătrați, unde au fost identificate şi cercetate un număr de 13 morminte, care se adaugă altor 20 în campaniile anterioare, unde au fost executate în total 12 secţiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 33 de morminte. Dintre acestea, un număr de 31 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparțin unor deținuți, iar două – unor săteni ce s-au sinucis în urmă cu două decenii. „Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile multor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei”, arată Petrov.

În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun. Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare în rogojini din stuf sau în sicrie confecţionate din material lemnos, din care se mai păstrau resturi degradate precum şi cuie corodate. Pentru 11 dintre scheletele identificate şi dezvelite în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncților au fost demontate și recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După examinarea medico-legală, ca și în anii precedenți, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde se realizează și testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Procedurile legale s-au aplicat începând din 2015, fiind necesară redeschiderea secțiunilor practicate în 2013 pentru a se cerceta și recupera osemintele din mormintele depistate în prima campanie. Informaţiile obţinute vor completa o bază naţională de date, care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul naţional şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode. Scopul acestui demers urmărește verificarea și compararea ADN-ului obținut de la rudele și urmașii în viață ai victimelor cu baza națională de date aflată în curs de constituire. „Pe această cale facem din nou apel către rudele și urmaşii deţinuţilor politici morți la Periprava, ca să ne contacteze şi să ne fie alături în demersul nostru de identificare a osemintelor descoperite până în prezent, dar şi a celor care se vor recupera în campaniile arheologice viitoare”, mai subliniază Petrov.

Nici un comentariu

Actual de Cluj