Închide

Ambasadorul SUA la Cluj: care sunt amenințările secolului 21 apărute în ultimul an. “Orice viitor război convențional ce va include state-națiuni moderne e probabil să fie precedat de cyber război”

ActualitateTop News by Actual de Cluj - Dec 06, 2017 0 250

Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, creionează la Cluj principalele amenințări la adresa siguranței în secolul XXI; mare parte le-a menționat deja data trecută când a venit la Cluj, în februarie anul trecut – dar între timp o nouă amenințare și-a făcut loc pe listă.

Discursul lui Hans Klemm la Facultatea de Studii Europene de la UBB a început cu un omagiu la adresa Regelui Mihai, decedat ieri – despre acesta, ambasadorul spune că a dat dovadă de curaj în special în perioada ultimelor luni din al doilea război mondial și ulterior, până la abdicare. Dacă te uiți la perioada 1944-1946 e greu să identifici un român mai curajos, mai patriot decât Regele Mihai”, a spus el.

În ce privește amenințările la adresa siguranței, în Europa, Klemm reia lista din februarie anul trecut: amenințările Rusiei în Est, extremismul islamic în sud, dar și amenințările din interiorul Europei, cum ar fi Brexit sau “lupii singuratici” cum i-a numit el, indivizi sau grupuri radicalizate care produc atentate teroriste.

Între timp, însă, pe listă și-a făcut loc și “războiul hibrid”, care a crescut în complexitate, subliniază Klemm și menționează evident cazul Rusiei și exemplul masării unei armate considerabile la granița Republicii Moldova, în Transnistria. Cea mai mare provocare, însă, rămân atacurile cibernetice: “datorită relativei anonimități pe Internet, e greu să stabilești cine e vinovat și care îi sunt motivele”, completează el, adăugând că Rusia se face vinovată de “propagandă continuă și campanii de dezinformare”. Aceasta e de fapt și noutatea: între timp a căpătat amploare fenomenul știrilor false, “fake news”, propagate de site-uri obscure care prind tracțiune la publicul needucat, în special pe rețelele de socializare. Dar sunt și canale media oficiale în aceste campanii, iar Klemm le menționează, în cazul Rusiei, pe cele finanțate de Stat – Russia TV și, în România, sputnik.ro. “În multe locuri inclusiv România, în care populația e conștientă de amenințare, atacurile Kremlinului sunt mai subtile: încearcă să rupă încrederea populației în instituții ca Uniunea Europeană, NATO sau parteneriatul strategic cu noi”, adaugă el. Ce se poate face? O apărare e dificilă, spune ambasadorul, în special în democrații care prețuiesc libertatea de exprimare. “Site-uri obscure publică informații false care își găsesc loc în social media și apoi în mass-media tradițională, dar pe atunci publicul e deja confuz; putem câștiga războiul informațional, dar asta depinde de presă, care nu trebuie să ia calea ușoară, să publice comunicate de presă în special din surse dubioase, ci trebuie să sape adânc, să arate cu degetul personajele rele și să ceară socoteală din toate părțile”, soluționează Klemm.

Câteva dintre ideile ambasadorului Klemm:

O Rusie dispusă să folosească forță convențională și neconvențională ca să-și atingă obiectivele politice și militare e ceva ce trebuie să fie o îngrijorare pentru aliații și partenerii NATO, arată acesta.

NATO a urmat mulți pași de la debutul crizei din Ucraina ca să îmbunătățească postura descurajantă și defensivă împotriva Rusiei. În plus folosirea de către Kremlin a războiului hibrid, care a crescut în sofisticare din intervenția în Georgia în 2008, e foarte îngrijorătoare. În special mai mulți aliați, în special România, au serioase îngrijorări cu privire la influența Rusiei și intențiile sale în REpublica Moldova, unde estimativ 2.000 de soldați ruși încă sunt dislocați în Transnistria.
De asemenea, de îngrijorat e angajarea Rusiei în războiul hibrid, în special în domeniul cibersecurității și al informației. Cyber războiul e diferit de atacurile cibernetice, cum ar fi hacking-ul sau cibercrimele. În vreme ce ciberatacurile pot fi orchestrate de teroriști, elemente organizate criminale sau chiar hackeri indvidivuali, cyber războiul e folosit pentru avansarea țelurilor geo-politice ale unei țări. Indiferent de motivație, astfel de atacuri pot fi devastatoare, în special în state care și-au digitizat mare parte din infrastructura critică. Cea mai mare provocare pentru noi în lupta împotriva ciberatacurilor e că, din cauza relativei anonimități a Internetului, deseori e dificil să determinăm cine e responsabil pentru un atac sau care sunt motivațiile sale.
În plus față de aceste metode, Rusia a condus campanii continue de propagandă și dezinformare într-o încercare de a crea confuzie și a avansa agenta Kremlinului. Desigur, aceasta nu e o amenințare nouă pentru Europa. Am văzut-o des în timpul Războiului Rece, dar a fost o considerabilă creștere în ultimii ani. E clar că aceasta e una dintre metodele preferate de Rusia pentru a semăna discordie între alianții NATO și alții pe care-i consideră adversari. Rusia profită de societățile noastre deschise și sistemele democratice ca să propage fake news prin organe media deținute de stat cum ar fi Russia TV și Sputnik, dar și prin social media.

O altă amenințare pentru Europa, menționată de Klemm, sunt “statele eșuate sau slăbite”, care ar putea găzdui teroriști ori elemente criminale în vreme ce creează alte probleme internaționale spinoase cum ar fi pirații ori fluxurile mari de refugiați. Situația din Siria e una dintre acestea, cu țara slăbită de ani de violență și război civil, ce a rezultat în fluxuri masive de refugiați cum Europa nu a mai văzut din timpul celui de-al doilea război mondial.

În final o altă amenințare o prezintă statele care s-au izolat de comunitatea internațională prin refuzul să se supună normelor internaționale. Aceste state, cum e Coreea de Nord – caută să obțină arme de distrugere în masă și sisteme de livrare a acestora ca să poată, probabil, să șantajeze comunitatea internațională ca să mai slăbească izolarea sau ca să se răzbune asupra celor care spun că le-a cauzat suferința.

NATO le-a cerut membrilor săi să devină mai rezistenți la cyber război. Orice viitor război convențional ce va include state-națiuni moderne e probabil să fie precedat de cyber război la nivel semnificativ. Dar flexibilitatea și anonimitatea cibernetică înseamnă că aplicarea sa nu e limitată la război deschis sau ținte convenționale. Complică și mai mult apărarea cibernetică, deoarece atacurile cibernetice și cyber războiul sunt asimetrice – favorizează atacatorul și permite actorilor cu bugete mici și infrastructură limitată să posede o putere distructivă disproporționată. Rezistența în apărarea cibernetică trebuie deci să fie un efort continuu ce se extinde dincolo de tărâmul securității și include infrastructura critică, sistemele guvernamentale și instituțiile economice.

Amintim, mare parte din ideile din discursul de azi s-au regăsit și în precedenta sa vizită la Cluj, în februarie anul trecut. Citește toate detaliile:

Ambasadorul SUA la Cluj: până în 2020 Rusia va domina zona Mării Negre. “Trăim vremuri nesigure și periculoase”

Nici un comentariu

Scrie un comentariu