Adevăratul zgârie-nori al Clujului trebuia să aibă 22 de etaje și 40...

Adevăratul zgârie-nori al Clujului trebuia să aibă 22 de etaje și 40 de ani vechime

Nu mulți clujeni știu că în oraș ar fi urmat să fie construit un bloc cu înălțime dublă față de cele mai înalte blocuri existente în oraș – iar acesta trebuia ridicat în cel mai mare cartier din oraș, Mănăștur.

Am vorbit cu arhitectul care a desenat aproape tot cartierul, și de fapt aproape toate cartierele ridicate în perioada comunistă, Emanoil Tudose. Blocul ar fi trebuit să aibă 22 de etaje, adică dublu față de orice alt bloc de locuințe construit în Cluj-Napoca, și urma să fie amplasat la confluența – de acum – a străzilor Parâng și Bucegi, în continuarea blocurilor cu 10 etaje. În afară de blocul-turn și alte câteva excepții, toate celelalte au fost ridicate: blocurile cu 10 etaje de pe Parâng, blocurile cu 4 etaje de pe partea stângă a străzii Bucegi, uriașele blocuri de garsoniere din dreapta acesteia, toate conducând spre ceea ce în planșă ar fi trebuit să fie un parking și a devenit complexul comercial Big. Atunci, de ce n-a fost ridicat și acest bloc-turn? Din două motive subsecvente, explică Tudose pentru actualdecluj.ro: mai întâi, că aici era amplasată organizarea de șantier pentru Mănăștur și apoi pentru că ulterior au fost publicate o serie de directive care plafonau nivelul blocurilor la cel mult nouă nivele, adică un parter și opt etaje. “Asta urma să fie regula, nici măcar p+10 nu mai aveam voie să facem. Niște ingineri au făcut niște calcule și prețul de cost efectiv pe metru pătrat era mai scump într-o clădire mai înaltă de 8 etaje. Cu cât crește regimul de înălțime cu atât prețul pe metru pătrat era mai mare. Dar oricum îl doream doar din orgoliu, să fie clădiri cât mai înalte”, spune el.

Dar de ce tocmai aici, la confluența a două străzi altfel nu foarte mari? “Probabil era un buric de pământ, ar fi trebuit să fie la capătul unei esplanate pietonale mari de la cinematograful existent (Dacia-n.red.) spre vest. Urma să fie un punct mai înalt, trebuia să fie un centru de reper. În general în urbanism se pretind repere, cum erau pe vremuri catedralele acum trebuiau să fie aceste blocuri pe post de reper”.

Proiectul blocului cu 22 de etaje n-a trecut de faza de urbanism, așa cum limpede se poate vedea acum cu ochiul liber. Totuși, întrebat dacă organizarea de șantier ar fi fost făcută în altă parte, Tudose admite că în răgazul până la publicarea directivelor ce limitau nivelul de înălțime blocul ar fi putut fi ridicat. “Probabil că da, s-ar fi făcut blocul, dar ce mai contează”.

Până la urmă în locul viitorului bloc-turn cu 22 de etaje a fost construit un bloc de garsoniere cu patru nivele:


Citește și:

Istoria primului “zgârie nori” al Clujului: treci zilnic pe lângă el și nu-i știi povestea

Comments

comments

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu