Acuze de la Cluj: dezvoltatorii imobiliari au plătit să aibă un regulament general de urbanism cât mai permisiv

Fostul arhitect-șef Adrian Iancu, acum decan al facultății de Ahitectură și Urbanism din Cluj, critică modul în care Ministerul Dezvoltării a propus modificarea regulamentului general de urbanism, cel care stă la baza tututor documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism. Iancu spune că a făcut propuneri pentru îmbunătățirea lui, însă atât Ministerul cât și organizațiile profesionale le-au ignorat. Mai mult, arhitectul care este și expert judiciar pe urbanism, spune că mule dintre propunerile făcute sunt neconstituționale, dar și că, de maniera în care au fost prezentate, ar putea fi plătite de dezvoltatorii imobiliari pentru că, de fapt, sunt făcute în așa fel încât îi avantajează pe aceștia.

Arhitectul Adrian Iancu a subliniat că regulamentul general de urbanism (definit conform legii 350/2001 ca un sistem unitar de norme tehnice, economice și juridice care stă la baza întocmirii documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism) e foarte important deoarece fixează regulile generale care trebuie respectate în orice fel de documentație de urbanism, fie că este PUG, PUZ sau PUD. Acesta a ținut să ofere un exemplu de conținut care, dacă ar fi fost preluat la nivel local, nu mai crea probleme de trafic în centru sau legate de lipsa școlilor și grădinițelor în cartiere. „Câți dintre voi știați că există o normă care să zică că distanța până la grădiniță e maxim 500 metri iar cea până la școală maxim 1 kilometru? Câți ați văzut-o preluată în PUG? Aceasta trebuia să fie preluată și odată preluată împingea autoritatea locală să nu mai lăse să se dezvolte cartiere de case fără școală și grădiniță. Marile probleme actuale ale orașelor aproape de circulația și nebunia din centru sunt generate de migrația părinților care nu-și mai duc copii la școală decât cu mașina. Și trebuie să înțelegem pentru că toți au făcut în calitate de părinți și bunici gesturi din astea. Nu mai merge să lași copilul cu cheia la gât. E o altfel de societate”, a atras atenția Iancu.

Fost arhitect-șef la primăria Cluj, acum decan al Facultății de Arhitectura și Urbanism din Cluj, Iancu predă studenților regulamente urbane și spune că a recomandat Ministerului Dezvoltării (în faza de consultări pe Strategia de Dezvoltare a Teritoriului României) modificare acestul Regulament General de Urbanism elaborat în 1996, pe considerentul că el trebuie actualizat având în vedere că au trecut 20 de ani și e vechi.

Ministerul Dezvoltării a scos în consultare publică la final de aprilie nouă propunere de Regulament, despre care Iancu spune că a amendat-o deoarece este mult mai prostă.

„Regulamentul General de Urbanism este propus din aprilie spre modificare. Am aflat întâmplător prin consultarea site-ului Ministerului Dezvoltării. Eram curios, după ce s-a anunțat că se face Strategia de dezvoltare a teritoriului în România, din ce e compusă. Am constatat că e compusă din multe studii de fundamentare făcute de familia Popescu-Criveanu care nu s-au materializat în nimic concret. Doar cu promisiuni că o să facem niște modificări în lege. Acum un an și jumate s-a terminat consultarea populației privind strategia. Apoi a intrat în faza de mediu. Și a mai fost o consultare afișată de site-ul ministerului. Atunci am scris că trebuie revizuit și Regulamentul General de Urbanism. E singurul document, set de reguli, apropo de urbanism. Nu mai este altul. Normativul de sănate mai are prevederi, dar nu e opozabil decât se obține avizul de acest gen de la sănătatea populației. Am văzut decizii ale instanței, de exemplu, în Hunedoara s-a tăiat prin instanță din Certificatul de Urbanism obligativitatea unui astfel de aviz pentru că nu scrie în lege. Întotdeauna m-am întrebat cine face acest Regulamentul General de Urbanism. Colectivul format din… Numele ar trebui să apară în normative. Alte acte normative asumate de Minister și făcute de Mincu, au autorii. Este o chestiune minimă de respect. Regulamentul General de Urbanism a fost aprobat prin HG 526/1996, e foarte vechi și are unele probleme care la vremea respectivă n-au fost sesizate. De exemplu lipsește o definire a CUT sau a unor  norme privind coeficientul de utilizare a terenului. Cei de la Minister m-au anunțat că se va pune în dezbatere propunerea de modificare și apoi am văzut pe site și am consultat-o, punând-o în paralel cu legea. L-am parcurs și am constatat că forma inițială e minunată față de propunerile făcute”, a subliniat arhitectul.

Ca exemple el s-a referit la faptul că, de exemplu, Coeficientul de Utilizare a Tenenului (CUT) n-a fost tratat drept un capitol separat, mai ales că aici presează imobiliarii când vor să construiască. „Prin indicatorii urbanistici se ține în frâu dezvoltarea unei localități și avântul deosebil al dezvoltatorilor imobiliari care vor să mărească CUT cât mai mult.  La zonele rezidențiale, sunt trei prevederi privind Procentul de Ocupare a Terenului (POT) în actualul regulamentul actual, pentru P+2 e 35%, la peste P+3 sau mai mare e 20% iar pentru locuințe și dotări este de 40%. Era una din puținele reguli apărute în locuire. Pentru că locuirea e cea mai deranjață de toate ambițiile imobiliare. În propunerea nouă nu mai apare niciun fel de condiție. Până la P+2 se permite 35%, iar pentru mai mult de P+2, POT este de 40%, fără niciun fel de condiție. Aceste propuneri mă fac să mă întreb ce dezvoltator imobiliar i-a plătit pe oamenii care au făcut propunerile astea. Eu am făcut propuneri și critici pentru îmbunătățirea rugulamentului modificat. Am scris un material, destul de mare. Sunt multe neajunsuri. Lipsește în continuare o viziune, un set de reguli privind zonele verzi, spațiile verzi. Trebuia adus la zi procentul de spațiu verde. E găsit în legile de mediu dar funcționatul de la primăriei spune că nu citește alte legi. De aceea este important dă se aducă la zi, să se facă regulemente pentru zonele de locuit și compensări pentru verticală a spațiului verde. Vrei pe verticală, atunci cum compensezi de mănânci din spațiul verde. Am trimis observațiile la minister, imediat. De atunci nu mi s-a răspuns”, s-a plâns arhitectul.

Adrian Iancu a mai ținut să spună că a încercat să se facă auzit și pe alte căi, însă organizațiile profesionale au refuzat să ia un punct de vedere privind inițiativa Ministerului Dezvoltării de modificare a Regulamentului General de Urbanism sau privind propunerilor sale. „Le-am trimis și celorlalți  experți judiciari ca mine din țară, Traian Runcan din Bihor și Simona Munteanu din Ploiești. Am trimis Registrului Urbaniștilor din România la București și mi-au spus că ei au găsit o sumă de observații dar că nu pot să trimită niciun material dacă nu aprobă Consiliul Director. Am trimis Ordinului Arhitecților din România materialul, la București. Nu mi-au răspuns. Multe din texte din propunerea de Regulament sunt aticonstituționale, altele bat hotărâri ale instanțelor. O instanță din Constanța mi-a zis că nu am dreptate cu POT-ul. Că nu e adevărat că blocul respectiv, cu parter plus 8 etaje si POT de 80% nu e în zonă rezidențială, ci într-un cartier de locuințe. Rezidențial înseamnă cu totul altceva, m-am uitat în discționar la care s-a raportat judecătorul. Pentru că în Regulaemnt nu există definiție. Acest cuvând înseamnă altceva așa că trebuie definiți termenii. Noi ce îi învățăm pe studenți? Că, uite, aveți niște reguli care sunt aici. Ele se schimbă. La 20 de ani. Dar cum se schimbă? Nu pot să le spun că în bine. La regulamente urbane le spunem studenților cum se citesc, cum să le aplice, cum se fac documentațiile. Dar ce pot să le spun de urbanismul fără reguli din România? M-am documentat asupra a ceea ce se întâmplă în afară. În America sunt reguli valabile pentru toate statele, iar comunitățile locale le-au întărit prin reglementări locale. De ce țările din nordul Europei sunt mai dezvoltate față de cele din sud, mai ales că nu au super-arhitecți ci mai mult ingineri-arhitecți? Pentru că respectă regulile. Nu trebuie să avem arhitecți de geniu, să facă case minunate, ci să se respecte regulile. Când regulile nu există, ajungem niciunde. Vă dați seama ce s-ar întâmpla dacă s-ar impune ce culoare să aibă casele. Ce scandal ar ieși. Ce supărați ar fi chiar arhitecții. Chiar și noi, ca profesioniști, digerăm foarte greu regulile”, a mai completat Iancu.

Ministerul Dezvolării a pus în dezbatere publică noua formă a Regulamentului General de Urbanism în 21 aprilie 2016. Consultările durau până în 13 mai, când se putea trimite propuneri de îmbunătățire sau observații.

Propunerea se poate consulta aici:

Hotarâre a Guvernului pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Arhitectul Adrian Iancu a refuzat să ofere materialul integral pe care l-a înaintat Ministerului Dezvoltării.

Nici n-a făcut vreo precizare dacă se referă, când spune că noul regulament e făcut la discreția dezvoltatorilor imobiliari, la legăturilor ministrului Vasile Dâncu cu un alt personaj al grupului de la Cluj din PSD, Ioan Rus, a cărui ginere, Vasile Pușcaș este un cunoscut dezvoltator imobiliar în Cluj-Napoca.

Arhitectul Adrian Iancu a vorbit despre preocupările sale cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului, celebrată pe data de 8 noiembrie 2016, în cadrul unui eveniment organizat la Cluj-Napoca de Registrul Urbaniștilor din România Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest în colaborare cu Uniunea Arhitecților din România- Filiala Cluj.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.