Închide

35 familii de la rampa de gunoi a Clujului se mută în locuințe sociale cumpărate în proiect de 4 milioane de euro

Actualitate by Actual de Cluj - apr. 28, 2017 0 1003

Un număr de 35 de familii ce locuiesc lângă groapa de gunoi a Clujului primesc locuințe sociale în chirie, într-un proiect de milioane de euro ce urmărește să ajute comunitatea de rromi aciuiată lângă rampă, ce numără acum sute de persoane și crește de la an la an.

Cel mai scump proiect din numeroasele care urmăresc cel puțin pe hârtie să îmbunătățească situația rromilor de la Pata Rât se încheie peste două zile, după patru ani de finanțare. Bugetul total – peste patru milioane de euro, bani din care covârșitoarea majoritate e asigurată din fonduri norvegiene. Acum, la sfârșitul proiectului, probabil cel mai tangibil rezultat e că asociația care l-a derulat a cumpărat ori construit 35 de locuințe, pe care acum le închiriază familiilor exemplare de la rampa de gunoi, pe sume simbolice.

„Obiectivul principal ar trebui să fie desegregarea teritorială a Pata Rât-ului”, spune coordonatorul de proiect Tonk Gabriella. „În viziunea noastră Pata Rât n-ar trebui să existe ca atare pentru că e o zonă industrială, nu rezidențială. E extrem de toxică și credem că oferind alternative de locuire familiilor din pata rât zona ar trebui să fie practic desființată ca zonă de locuire”.

Astfel încât cele 35 de locuințe cumpărate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj sunt în Florești – 9, în Baciu – 3, 12 apartamente în clădiri nou-construite în Apahida, iar restul de 12 au fost cumpărate de pe piața liberă în Cluj-Napoca. Beneficiari sunt 35 de familii ale căror dosare de înscriere au întrunit cele mai bune punctaje bazate pe venit, faptul că părinții sunt angajați iar copiii sunt înscriși la școală și o frecventează. Chiria – 100 de lei pe lună.

Apartamentele au între 36 și 6 metri pătrați, până la trei camere, au aragaz, mașină de spălat și frigider. „Pe Coastei locuiam pe 16 metri pătrați, acolo era bucătăria, dormitorul, baia, tot”, spune unul dintre beneficiari, Linda Zsiga.  „Alții locuiesc pe deal, în barăci de lemn improvizate, placate; pe Cantonului majoritatea nu au energie electrică iar apa – e un robinet la câteva sute de familii, iar toalete nu au deloc”.

Dar cel mai mare câștig al acestui proiect de patru milioane de euro, consideră directorul asociației intercomunitare Zoltan Coraian, e schimbarea mentalității celor care locuiesc la rampa de gunoi. „Am constatat o schimbare de atitudine a multor locuitori din Pata Rât: inițial aveau o atitudine circumspectă și de neîncredere. Au trecut prin multe încercări și au trăit multe promisiuni care nu s-au adeverit. Când au văzut că 35 familii dintre cele 41 care și-au depus dosarele într-adevăr se vor muta, copiii merg la școală și sunt ajutați, 300 au primit acte etc, s-a schimbat atitudinea multora și încep să facă tot felul de acțiuni ca la viitoarea alocare de apartamente să aibă punctaj mai mare: intrarea în legalitate cu acte – familii care înainte nu erau interesate acum ne caută, își caută loc de muncă, își trimit copiii la școală ca la următoarea alocare să fie mai în față pe listă. Acesta mi se pare un rezultat mai mare al proiectului decât cele 35 de apartamente”, spune el.

Citește și:

Reportaj la Pata Rât: prostituție cu minore, jocuri de noroc, gunoaie și muncă grea. Cum muncesc și trăiesc sutele de rromi de la groapa de gunoi a Clujului

Au construit zeci de case pentru țiganii din Pata Rât, se lovesc de birocrație: nu pot aduce gaz, apă și canalizare, nu pot face buletine. Care e motivul

Primăria din Cluj rezolvă problema miilor de rromi de la rampa de gunoi – cu conferințe pe bani norvegieni

VIDEO 2 milioane de euro pentru țiganii de la Pata Rât: cum vor norvegienii să rezolve problema comunității de la rampa de gunoi

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Tags

Articole similare