Arhiva zilnicăNov 1, 2017

by -
0 1441
sursa: Primaria Cluj

Mai multe suprafețe de teren din zona liniei ferate sunt cerute de Primăria Cluj de la Ministerul Transporturilor. Administrația locală a identificat trei suprafețe de teren din zona liniei ferate (Oașului-Răsăritului) peste care se suprapune proiectului noului pod peste Someș din zona gării avut în plan pentru decongestionarea traficului din oraș.

Deocamdată Primăria Cluj nu a demarat studii pentru a vedea exact care va fi suprafața direct afectată de proiectul podului. Ca să demareze studiile, precizează instiruția, este nevoie ca terenul să fie în domeniul public al municipiului.

Podul rutier  nou peste râul Someș din zona Răsăritului-Oașului urmează să aibă o singură deschidere în albie și o lungime de 50-70 de metri, în funcție de posibilitățile de racordare la cele două artere. El va afecta trei parcele (idendificate cu numere cadastrale) aflate în proprietatea Ministerului Transporturilor prin Regionala de Căi Ferate.

Consilierii locali urmează să discute la ședința ordinară din 3 noiembrie un proiect de hotărâre prin care să solicite transferul respectivelor parcele în domeniul public al orașului. Abia după aceea administrația locală urmează să demareze studiile pentru construirea noului pod.

sursa: Primaria Cluj

Primăria clujeană a început de câțiva ani să ia în serios situația podurilor din oraș, aflată într-o stare avansată de degrasare. Până în prezent a reușit să reabiliteze podurile de pe traseul linie de tramvai și podul Traian.

Primarul Emil Boc anunța că, începând din 2017, primăria are în vedere un plan pentru descongestionarea traficului din Cluj-Napoca care cuprinde și modernizarea unor poduri din oraș sau execuția unora noi.

Citește și: “Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

Potrivit intenției primăriei, urmează să fie lărgit la două benzi podul Porțelanului actualul pod urmând să fie păstrat ca pasarelă pietonală ((lictația de execuție este în derulare, fiind deschise ofertele), reabilitarea podului Garibaldi și lărgirea lui la 4 benzi (Primaria a cerut teren de la Guvern pentru a putea să se apuce de amenajarea noului pod), modernizarea podului Fabricii (a fost lansată licitația de execuție) și realizarea unui pod nou în zona Oașului-Răsăritului.

by -
0 954

Cluj-Napoca a consemnat în ultimii ani cel mai alert ritm de scumpire a locuinţelor, pretenţiile vânzătorilor locali fiind, de ceva vreme, mai ridicate decât ale celor din Capitală, conform datelor Imobiliare.ro. În aceste condiţii, zonele de la periferia municipiului, din extensiile imobiliare ale Clujului sau din imediata vecinătate a oraşului devin opţiuni demne de luat în calcul pentru cei interesaţi de achiziţia unei locuinţe. Dacă în Cluj-Napoca preţul mediu pe mp depăşeşte 1.000 de euro în toate cartierele, în Floreşti acesta este de 836 de euro, potrivit portalului Compariimobiliare.ro, care centralizează preţurile din zonele limitrofe Clujului la început de noiembrie.

În primul rând, merită menţionat că în Cluj-Napoca aşteptările proprietarilor de apartamente, atât noi cât și vechi, au crescut cu 2% în septembrie, de la 1.426 la 1.455 de euro pe metru pătrat util, conform Imobiliare.ro. “Clujul este, de departe, oraşul în care locuinţele s-au scumpit cel mai mult faţă de pragul de jos al pieţei, valoarea actuală fiind cu aproape 78% mai mare decât punctul minim atins în ianuarie 2014, respectiv 818 euro pe metru pătrat util”, constată cei de la Imobiliare.ro.Mai multe date – AICI Pentru preţuri mai mici, deşi în condiţii de infrastructură mai dezavantajoase, investitorii s-au uitat prin jurul marelui oraş. În comuna Florești în ultimii zece ani au fost finalizate peste 16.300 de locuințe, comparativ cu 12.400 în Cluj – Napoca, arată datele centralizate de Coldwell Banker. Crescut în ritm alert, Floreştiul e şi el victimă a haosului imobiliar, iar locuitorii de aici au mari bătăi de cap cu traficul atunci când au de ajuns în oraş. Clujul nu e exemplu izolat – cea mai recentă analiză a companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker arată că peste jumătate (54%) din locuințele finalizate anul trecut în cele mai mari șapte piețe rezidențiale din România – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Sibiu și Brașov – au fost ridicate în localitățile limitrofe marilor orașe.

Citeşte mai multe pe această temă:

Coldwell Banker: comuna Florești din Cluj, 16.000 case noi în 10 ani

 

“Alte localităţi limitrofe, precum Baciu, Someşeni şi Apahida, au încercat să urmeze exemplul Floreştiului însă nu au cunoscut acelaşi succes. Acest lucru este pus pe seama distanţelor mai mari şi lipsei spaţiilor comerciale (pe drumul Cluj-Floreşti se află un mall). O nouă încercare de expansiune este Borhanci, zonă rezidenţială aflată în plină dezvoltare la capătul cartierului Gheorgheni. Trebuie menţionate şi zone ca Valea Chintăului sau Valea Fânaţelor, zone care însă figurează (majoritatea) în extravilan şi care întâmpină probleme la capitolul drumuri de acces introducerea de utilităţi (gaz, apă, electricitate)”, arată reprezentanţii Compariimobiliare.ro. Portalul prezintă media preţurilor din suburbiile Clujului, valabile pentru începutul lunii noiembrie 2017.

Astfel, apartamentele din Floreşti sunt mult mai accesibile decât în Cluj-Napoca, cu o medie a preţurilor de 836 euro/mp, în Baciu preţul mediu a ajuns la 894, iar în Apahida – 840; la periferia oraşului (dar administrativ în Cluj-Napoca) preţurile cresc simţitor: în Someşeni acestea ajung la 1.034 euro/mp şi Borhanciul împânzit de şantiere devine o zonă tot mai căutată, aşa că aici media a trecut de 1.200 euro/mp. Cu toate că în ultimii ani zona s-a “îmbogăţit” cu sute de apartamente, noul cartier al oraşului e deficitar în ceea ce priveşte oferta de servicii şi, mai ales, lipsesc parcurile şi spaţiile publice. O mare problemă devine traficul:

Borhanci, destinație de șantiere de locuințe – noul “Bună Ziua” al traficului de Cluj?

 

Există opţiuni la periferie şi pentru cei cu bugete mai generoase. Casele costă, în medie 766 euro/mp în Floreşti, în Baciu – 803, în Apahida – 801, în Borhanci – 1.172, iar în Someşeni – 1.203.

Potrivit Compariimobiliare.ro, cele mai ieftine terenuri se găsesc în Baciu – 34 euro/mp şi Apahida -45 euro/mp, în “satelitul” Floreşti, preţul mediu urcă la  57 de euro/mp şi în noua zonă preferată de dezvoltatori – Borhanci – ajung chiar la 137 euro/mp. La o căutare printre oferte, un potenţial cumpărător găseşte şi preţuri de sub 100 de euro, însă terenurile pentru care s-a întocmit deja câte un proiect şi poate are emisă chiar autorizaţie de construire pot costa peste 200 euro/mp.

“Romania is a modest innovator” (Romania este un inovator modest.). Aceasta e concluzia care rezultă din datele Comisiei Europene – în ciuda auto-proclamatelor “Silicon Valley”-uri locale şi a “smart city”-urilor care, uneori, se traduc doar în aplicaţii care îţi spun că (nu) sunt locuri de parcare în parking-uri. România a ajuns pe penultimul loc in Topul European al Inovarii, doar Ucraina având un scor mai rău decât ţara noastră, scrie Hotnews.ro.

Performanţa a scăzut cu 14,1% faţă de media Uniunii Europene din 2010 şi până acum, arată clasamentul din 2017 care compară datele din 2010 cu cele de anul trecut. Astfel, dacă in 2010 inovaţia era la 48% din media UE, acum a ajuns la 34 de procente. Ştirea integrală AICI

România are totuşi şi nişte puncte tari: mediul favorabil inovaţiilor şi resursa umană. Suntem însă foarte modeşti în ceea ce priveşte prezentţa inovatorilor, investiţiile firmelor şi finanţările. România stă slab în zona de investiţii în Cercetare – Dezvoltare. Pe primele locuri în clasament se situează Elveţia, Suedia, Danemarca, Finlanda şi Olanda.

Amintim că primarul Clujului a anunţat că municipiul vrea să candideze pentru titlul de Capitală a Inovării, iar asta s-ar putea întâmpla cândva în următorii 10 ani. Ţinta a fost reiterată de primarul municipiului în iunie, înainte de deschiderea Conferinței Open Innovation 2.0, organizată de Directoratul General al Comisiei Europene, DG Connect, Grupul pentru Strategie și Politici pentru Inovare Deschisă (OISPG).

 

Romania Topul Inovarii by on Scribd

 

by -
1 375

Între zece declarații sforăitoare și actualizat de hârtii în telenovela mirajului viitorului Spital Regional de Urgență de la Cluj, terenul pe care ar urma să fie construit acesta a fost predat azi Ministerului Sănătății.

Predarea a făcut-o Consiliul Județean Cluj și reprezintă, spune președintele instituției Alin Tișe, “ultimul pas procedural legal”. “Consiliul Județean Cluj își îndeplinește în acest fel toate obligațiile ce îi reveneau în ceea ce privește edificarea acestui obiectiv medical de importanță strategică pentru județul Cluj și pentru întreaga regiune de Nord-Vest a țării”, spune el. Ca să ajungă la acest protocol de predare-primire, mai arată Tișe, a fost nevoie de o procedură “extrem de complexă”: “Consiliul Județean a pus la dispoziția Ministerului Sănătății un teren cu o situație juridică pe deplin clarificată și fără niciun fel de probleme, nesupus nici unor cereri de revendicare, negrevat de sarcini și care nu face obiectul niciunui litigiu”.

Pentru a se putea ajunge în această etapă finală, Consiliul Județean a derulat o procedură laborioasă de mutat hârtii: a dezmembrat cadastral terenul, a evaluat suprafața pentru consturirea spitalului, în vară a aprobat o hotărâre de CJ de modificare a altei HCJ emisă în noiembrie anul trecut, prin care terenul a fost transferat din domeniul public al județului Cluj în domeniul public al Statului Român, după care a înscris în Cartea Funciară dreptul de proprietate asupra terenului în favoarea Statului Român. În final a casat și demolat construcțiile dezafectate.

Reamintim că proiectul ce viza construcția unor spitale regionale de urgență, în principalele mari orașe din țară – Cluj-Napoca, Iaşi, Prahova, Constanţa, Timișoara, Braşov, Craiova și  Bucureşti – a demarat înainte de 2007, pe când premier al României era Călin Popescu Tăriceanu. Niciodată, însă, nu au fost prevăzute fondurile necesare pentru demararea lucrărilor, deși scopul era extrem de bine definit: înlocuirea sistemului medical de tip pavilion, astfel încât să nu mai fie necesar ca bolnavii să fie plimbați de la o unitate medicală la alta. Un spital regional urma să asigure tratament multidisciplinar și asistență medicală pentru orice caz de urgență.

În ciuda faptului că nu s-au găsit soluții de finanțare pentru aceste spitale, Consiliul Județean Cluj nu a renunțat la proiect. Din 2009 s-au făcut demersuri pentru identificarea unui teren potrivit pentru un astfel de obiectiv. În 2011, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, reușea să preia din custodia Unității Militare din Florești, un teren de peste opt hectare. Planul administrației județene era acela de a demara construcția pe cont propriu. Între timp, Guvernul Victor Ponta s-a angajat să relanseze proiectul spitalelor regionale pentru trei mari orașe, Cluj, Iași și Craiova, în baza unor finanțări europene.

Citește aici toată telenovela spitalului regional de urgență din Florești

by -
0 171

Ți-e poftă de ceva dulce? Știm exact care este destinația perfectă pentru tine! La Iulius Mall Cluj s-a inaugurat Cremeria Emilia, un loc de răsfăț pentru toți iubitorii de deserturi delicioase. Combinații de arome, rețete autentice și texturi îmbietoare sunt elementele prin care Cremeria Emilia își cucerește clienții.

Pentru că nu este niciodată prea rece pentru o înghețată delicioasă, Cremeria Emilia, inaugurată în zona Cinema City, te va surprinde cu o varietate de propuneri. Dacă îți place îngheţata, atunci o vei adora pe cea preparată la Cremeria Emilia. Și asta pentru că noua gelaterie-cofetărie din Iulius Mall Cluj folosește doar ingrediente naturale de cea mai bună calitate: lapte ecologic şi fructe proaspete, zahăr brun, fructoză şi materii prime din regiunile italiene. Îngheţata se produce în fiecare zi, fără grăsimi hidrogenate sau coloranţi artificiali.

Vrei să știi cu ce te poți răsfăța? Ai de ales din peste 20 de sortimente, de la înghețată cremoasă cu bomboane, biscuiţi cu fursecuri, fistic, alune, nuci, ciocolată în diverse combinaţii, cafea, mascarpone, până la cea cu fructe de pădure, lămâi, mandarine, portocale, fructul pasiunii, pepene galben, căpşuni, iaurt sau cheesecake. Pentru un gust cu adevărat ispititor, Cremeria Emilia folosește vafe crocante, dar și variante fără gluten sau vegane.

Nu doar înghețata te va surprinde cu savoarea desertului cremos, ci și alte delicii. Meniul apetisant continuă cu Chocup: un waffle delicios din care pot fi servite diverse produse pe bază de cafea. Chocup este un produs care a cucerit deja pofticioșii la nivel mondial, iar clienții Cremeria Emilia din țară îl pot savura pentru prima dată în locația din Iulius Mall Cluj. Iar dacă vrei să împarți bucuria unui desert delicos cu cei dragi, torturile Cremeria Emilia sunt realizate după rețete tradiționale din Italia, cu ingrediente fine și gusturi intense. Sau poți opta pentru minuetti, bicchierini, tazze, brioșe cu înghețată, o multitudine de variante de semifreddo, dar şi pentru alte deserturi care au la bază delicioasa cremă.

Gelateria din Iulius Mall Cluj este ce-a dea doua locație deschisă de Cremeria Emilia în afara Capitalei, fiind prezentă și în Iulius Mall Timișoara.

by -
0 709

Cea mai mare comună din țară, Florești de lângă Cluj-Napoca, a crescut în zece ani cu echivalentul unui orășel de talia Huedinului: 16.000 de case au fost construite aici în ultimul deceniu, considerabil mai multe decât, de exemplu, în cea mai fierbinte piață imobiliară din țară, Cluj-Napoca.

Cifrele vin dintr-un raport publicat ieri de compania de consultanță imobiliară Coldwell Banker România, care arată că peste jumătate (54%) din locuințele finalizate anul trecut în cele mai mari șapte piețe rezidențiale din România – București, Cluj – Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Sibiu și Brașov – au fost ridicate în localitățile limitrofe marilor orașe. Astfel, din cele 27.273 de locuințe finalizate anul trecut în cele mai mari șapte piețe rezidențiale locale, doar 12.417, sau 46%, au fost amplasate în interiorul orașelor, în vreme ce 14.856, adică 54%, au fost amplasate în localitățile limitrofe. Cifrele vin de la Institutul Național de Statistică.

Cele mai disproporționate raporturi se întâlnesc în București, Timișoara și Sibiu, piețe rezidențiale unde numărul locuințelor livrate în localitățile limitrofe este dublu comparativ cu cel al locuințelor predate în interiorul orașelor.
“Existența unor parcele mari de teren, la prețuri semnificativ mai reduse față de cele din interiorul orașelor, a permis dezvoltatorilor să construiască locuințe pretabile acestei cereri. Reverimentul economic din ultimii ani s-a concretizat și în dezvoltarea segmentului middle – market, caracterizat prin amplasament în interiorul orașelor și de regulă suprafețe mai mari comparativ cu cele ale locuințelor vechi. Deși unii dezvoltatori au construit adevărate mini-orașe în localitățile limitrofe, probleme generale de infrastructura continuă să reprezinte principală provocare a dezvoltării limitrofe din România”, explică directorul diviziei New Homes, Gabriel Voicu.  Acesta dă exemplul comunei Florești, unde în ultimii zece ani au fost finalizate peste 16.300 de locuințe în Florești, comparativ cu 12.400 în Cluj – Napoca.

În Constanța au fost finalizate anul trecut 1445 de locuințe, cu puțin peste 100 comparativ cu numărul locuințelor livrate în localitățile amplasate în imediată apropiere a orașului, Năvodari fiind din acest punct de vedere cea mai dezvoltată localitate.

Și în cazul Iasiului, localitățile limitrofe au atras un număr similar de livrări cu cel din interiorul orașului, cea mai dezvoltată localitate limitrofa fiind Miroslava, cu 960 de locuințe finalizate în 2016, comparativ cu aproximativ 1500 în interiorul orașului.

Brașovul este singurul oraș din cele mai mari șapte piețe rezidențiale din România unde numărul de locuințe finalizate în oraș este net mai ridicat comparativ cu cel din localitățile limitrofe: aproximativ 1300 comparativ cu 163 în imprejurimi.

sursa foto: Szakáts István

Lacul de levigat toxic de la Pata Rât aproape și-a dublat volumul în ultima lună, semnalează activiști din societatea civilă clujeană. Aceștia spun, după ce au inventariat din aer situația, că suprafața inundată cu levigat provenit de la groapa de gunoi de la Pata Rât a ajuns de la 3 la 8 hectare. Între timp, autoritățile din Cluj se arată depășite de situație și duc încă bătălii politice pe gunoiul Clujului.

 

“Suprafața inundată de levigat acum e mult mai mare decât Parcul Feroviarilor (5.3 hectare).
Și mai e o veste proastă, Muntele de gunoi alunecă spre centură. Lacul toxic are o adâncime de un metru jumate în câteva locuri, în general e pe la 40cm, și la margini merge către câțiva centimetri”, atrag atenția aceștia. 

 

Autoritățile din Cluj tot fac ședințe și întâlniri cu iz de răfuieli politice și avansează date care contrazic realitatea, după cum spun activiștii. În timp ce Consiliul Județean susține că trebuie neutralizată o cantitate de 600 mc de levigat, în teren situația este alta. “8 hectare înseamnă vreo 25.000 mc. Ce tot se bate câmpii cu 600mc. La o medie de 50 cm adâncime rezultă 40.000 mc. Fără cantitatea care s-a infiltrat deja s-a infiltrat in sol. Și la o adâncime medie de 25 cm, tot vorbim de 20.000 mc”, au atras atenția aceștia.

sursa foto: Szakáts István

Încă nu s-a făcut nimic. În plus, închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât – prin acoperirea cu pământ – aflată deja în lucru (CJ a contractat o firmă di grupul ACI Cluj) ar putea avea consecințe dezastruoase. Muntele de gonoi ar putea pica pe centura Vâlcele – Apahida care trece prin zonă, iar infiltrațiile de levigat ar putea genera destabilizarea drumului ocolitor (și așa foarte scump, poreclit centura de diamant a Clujului deoarece a avut la final costuri exorbitante, fiind afectat de alunecări de teren în foarte multe sectoare).

Deja din luna iulie, gunoiul din vechea rampă a Clujului a început să o ia la vale.

Ultimul comunicat de presă pe tema închiderii gropii de gunoi de la Pata Rât și neutralizării lacului de levigat emis de cel care gestionează închiderea gropii – Consiliul Județean Cluj – atară că săptămâna aceasta va fi gata experiza care să spună de ce alunecă groapa și ce măsuri se impun. De asemenea, instituția spune că a semnat deja un contract pentru închiriere unei stații de osmoză inversă care să neutrarlizeze lacu lde levigat. În plus, instituția mai cheamă toate celelelate instituții să se implice (de la Apele Române, la Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului) pentru a gestiona situația invocând faptul că toate se fac responsabile pentru situația de la Pata Rât, nu doar Consiliul Județean. Cert este că acestea instituții sunt depășite de situație, cel puțin asta au arătat discuțiile, comunicatele și întâlnirile purtate în ultimele luni. 

Așa după cum se cunoaște, în cadrul procesului de închidere și ecologizare a rampei de la Pata Rât, în data de 22 iulie a.c., a avut loc o alunecare de teren, respectiv a corpului deșeurilor, și o poluare cu levigat a zonei adiacente. Inițial, prin hotărârea nr. 9 din 08.09.2017, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și toate celelalte instituții cu atribuții în domeniu au apreciat situația ca fiind una de urgență și că pentru remedierea acesteia se impun a fi luate de Consiliul Județean o serie de măsuri în regim de maximă urgență.

Ulterior, prin hotărârea nr. 15 din 19.10.2017, același Comitet pentru Situații de Urgență s-a răzgândit și a decis nu numai că nu se impune declararea stării de alertă ci, mai mult, că nici măcar nu s-a dovedit existența unei situații de urgență?!? Întrebarea ar fi: de ce oare s-a mai constituit CJSU, dacă nu era o situație de urgență, câtă vreme, potrivit legii, acesta se constituie doar în astfel de cazuri?! În plus, Consiliul Județean Cluj semnase deja în data de 16.10.2017 contractul de închiriere a unei stații de osmoză inversă menită să rezolve problema poluării.

  Până la sfârșitul acestei săptămâni va fi finalizată expertiza care va indica cu exactitate cauzele alunecării și va stabili măsurile care se impun.

            Având în vedere că instituțiile competente, membre ale CJSU, inclusiv Garda de Mediu, Agenția de Mediu, Apele Române ș.a.m.d. apreciază că nu s-a dovedit situația de urgență, Consiliul Județean va continua, conform contractului de finanțare cu fonduri europene, respectiv a contractului de lucrări încheiat cu antreprenorul, procesul de închidere și ecologizare a rampelor neconforme de deșeuri din județ, inclusiv a celei de la Pata Rât.

            În contextul în care Apele Române susțin că nu e vorba de o poluare accidentală ci de una continuă și istorică ce datează încă din anii 2000, se pune întrebarea de ce Apele Române nu au luat măsuri concrete în tot acest interval? În același timp, care sunt măsurile pe care le-au impus fostului administrator al rampei pentru a se stopa această poluare, respectiv pentru a se înlătura efectele ei? Asta, întrucât Consiliul Județean a preluat rampa de la Pata Rât, în vederea închiderii, la jumătatea anului 2015. Mai mult, în pozițiile publice exprimate, Apele Române afirmă că autorul poluării e Consiliul Județean deși nu există nicio expertiză care să stabilească poluatorul, cauzele și responsabilii.

Având în vedere situația existentă, Consiliul Județean va solicita implicarea tuturor autorităților centrale cu atribuții în domeniu, respectiv Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Administrația Națională Apele Române. ș.a.m.d“, arată Consiliul Județean.

by -
0 727

Fostul ministru Monica Iacob Ridzi a fost eliberat anticipat din închisoare pentru că a muncit mult și a fost un deținut exemplar, reține instanța Judecătoriei Gherla care a dispus aprobarea eliberării sale anticipate.

”Instanţa reţine că din procesul verbal întocmit de comisia de liberare condiţionată din Penitenciarul Gherla, reiese că Monica Iacob Ridzi execută o pedeapsă de 5 ani (adică 1.826 de zile). A executat până în 24 octombrie 2017 un număr de 1.367 zile închisoare. Pentru a putea beneficia de liberare condiţionată, ea trebuie să execute 2/ 3 din pedeapsă, adică 1.217 zile închisoare. Deţinuta nu a fost sancţionată disciplinar, a muncit şi s-a achitat de sarcinile primite, astfel că a câştigat 237 de zile prin muncă, a avut o comportare regulamentară şi a dat dovezi de îndreptare. A elaborat lucrarea <Securitate şi sănătate în muncă. O perspectivă legislativă evolutivă>, care are caracter ştiinţific, iar în timpul detenţiei a absolvit un curs de calificare pentru ocupaţia de <lucrător în gospodărie agroturistică> cu media 10. Pentru rezultate bune a fost recompensată de 25 de ori”, se arată în motivarea instanței.

Avocatul Monicăi Iacob Ridzi, cunoscutul Tiberiu Ban, a precizat în fața instanței că aceasta a urmat mai multe cursuri de formare profesională și a participat la 13 programe educaționale, a elaborat o lucrare științifică ce are girul și aprecierea unei autorități didactice de renume și, în plus starea de sănătate a deținutei e una precară. “Petiționara suferă de afecțiuni care necesită tratament adecvat și care s-a agravat în condițiile de menținere în regim de detenție”, a mai arătat acesta.
De cealaltă parte procuroarea DNA a cerut respingerea cererii ca nefondată și fidxarea unui termen pentru reînnoirea cererii. “Îndeplinirea formală a condițiilor de eliberare condiționată de către condamnată nu creează pentru aceasta un drept, ci doar o vocație, adică o posibilitate lăsată la aprecierea instanței de judecată care trebuie să-și formeze convingerea că reeducarea condamnatei se realizează și fără executarea restuliu de pedeapsă”.

Actualdecluj.ro a cerut Judecătoriei Gherla motivarea instanței și vom face un update acestei știri cu documentul integral. UPDATE – mai jos motivarea integrală

Audierile pentru eliberarea sa anticipată au avut loc în 27 octombrie.

„…se întâmplă un caz unic în România. Sunt executată atât de ANAF cât și de executorul judecătoresc pentru aceeași sumă, prejudiciu. Practic sunt executată de două ori…Am participat la peste o sută de programe în penitenciar, mi-am dus crucea cu decență în ultimii trei ani. Am fost declarată inițial „inapt pentru munca” pentru că aveam șapte afecțiuni medicale. Acum am 15 afecțiuni, 14 dintre ele constatate la Spitalul Penitenciar Jilava, unde am fost internată. Am insistat să lucrez, am făcut nenumărate cereri până mi-au fost aprobate…Totul pentru a câștiga zile de libertate, să pot fi alături de cei doi copii ai mei…Am lucrat cinci luni la curățenie, de un an lucrez la servirea mesei, lucrez 10 ore pe zi, muncă fizică, numai Dumnezeu știe ce este în sufletul meu…Îmi e greu să va descriu în cuvinte ce simt cei doi copii. Mă roagă în fiecare zi să merg acasă. Refuză să meargă la grădiniță în lipsa mea. Băiețelul a început clasa 1, are dificultăți mari de adaptare în lipsa mea…Lăsarea mea în detenție și fiecare zi departe de copii, nu face decât să ne afecteze și mai mult situația medicală, atât a mea cât și a copiilor. Conform noii legi, eu am primit 150 de zile de libertate și eu am obținut altele prin muncă. Practic, patru ani din cinci sunt considerați executați. Vă rog respectuos să îmi permiteți să ajung acasă lângă cei doi copii, pentru că această cruce mă apasă tot mai greu. Sunt momente în care simt că mă prăbușesc psihic”, i-a declarat printre lacrimi Monica Iacob Ridzi judecătorului.

DNA a atacat decizia cu recurs.

Ridzi a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu privind fapte ce au avut loc în 2009, e vorba de manifestările organizate de Ziua Tineretului în mai 2009. Fosta sa consilieră, Ioana Vârsta, a fost condamnată și ea la cinci ani de închisoare.

 

Motivare Eliberare Monica Iacob Ridzi by actualdecluj on Scribd

by -
0 151
foto arhivă

O stație electrică de transformare de pe Bulevardul Muncii va fi dată în folosință în următoarele săptămâni după investiții de aproape 14 milioane de lei.

E vorba de stația de transformare Cluj Est a Transelectrica, a cărei modernizare va fi gata în câteva săptămâni, în decembrie spun reprezentanții companiei pentru actualdecluj.ro, după investiții de 13,78 milioane de lei. Banii sunt semnificativ mai mici decât calculele inițiale ale companiei, care scosese la licitație lucrările pentru o valoare estimată a contractului aproape 24 milioane de lei.

Pe lângă lucrările la aceasta, Transelectrica anunță că va termina și lucrările de retehnologizare de la stația de transformare din Câmpia Turzii au fost finalizate de câteva zile. ”Lucrările de retehnologizare pentru staţia Câmpia Turzii au fost demarate în cursul anului 2014. Staţia Câmpia Turzii asigură conexiunile şi tranzitul de putere din zonele cu excedent de energie electrică către zonele deficitare din Transilvania şi Maramureş”, precizează compania.

by -
2 1311

După ani de zile de chin fotbalistic asezonat cu datorii și procese, trupa clujeană pare că a dat peste un nabab ce aruncă cu bani în stânga și dreapta, iar aciuații din club își potolesc setea cumplită de la robinetul cu fișicuri de euro.

Așa a apărut Bogdan Mara, impresarul, la CFR. Nu se știe prin ce împrejurări și cum reușește, dar el are lipici la un anume neamț. Care neamț? Nu se știe, e secret, “e discret, nu vrea să apară”.  Neamțu’ virează câte 700.000 de euro lunar în conturile clubului. CFR are și echipa a doua, o altă risipă pe banii neamțului. O echipă care există pentru nimic. Acolo s-au adăpostit și alții, iar lider al proiectului e Marius Bilașco, fost coleg cu Mara la Urziceni.

Bilașco, omul favorit al antrenorului Dan Petrescu din perioada de aur a defunctei Unirea Urziceni. Bilașco e omul cu “lungă și pe a doua”, metoda brevetată de Petrescu, cu care-a luat titlul în urmă cu mulți ani. În club mai e un anume Marian Copilu, zis și Minune. Și prezența lui e o ciudățenie pentru că, nu se știe cum, și el e prieten cu Petrescu și în acest fel e prieten cu Mara și cu neamțu’. Alături de ei sunt alți câțiva băgători de seamă, toți apăruți din neant la ciolan.

Jucătorii au început să semneze odată cu venirea neprețuitului “neamț”. Propuși de Mara. Impresar cu acte. Ce comisioane s-au plătit pe ei și cui?

Iuliu Mureșan a ajuns, după ani de zile de condus și de schimbat antrenori sau jucători, o marionetă. Fără nici o putere, a sfârșit într-o postură derizorie. El face cum i se spune. Înainte-l avea șef pe Paszkany, acum îi servește pe Mara și pe alții.  El iese pe tv când producătorii emisiunilor nu dau de Mara.

Să aprofundăm puțin și jocul echipei.

Fotbalul CFR-ului e obositor, e chinuitor și-a devenit previzibil pentru adversari. CFR-ul n-a jucat fotbal de la începutul campionatului, dar a reușit să păcălească după o serie de victorii obținute din cornere, goluri cu capul sau alte faze fixe. Acum, oricine joacă împotriva formației din Gruia, știe ce are de făcut.

Cum era cu fotbalul jucat pentru public?

Petrescu e specialist în lungă și pe a doua, așa cum sublim a descris Hagi jocul echipelor din România. Mingea pleacă de la fundași pe Urko Vera, el deviază cu capul și dacă e să fie cu noroc, apare Hoban și înscrie. Sau Deac. Sau altul. Cornere, o lovitură liberă sau centrări de la 40 de metri, din lateral, spre careu. Petrescu ar reuși să transforme și cea mai creativă echipă a Braziliei într-un bloc defensiv care bubuie mingea către poarta adversă.

Oamenii merg pentru rezultate pe stadion la CFR. Echipa n-are galerie, dar avea public, unul deloc pretențios, dar obișnuit să se bucure pentru un fotbal de sâmbătă sau duminică.

Cu lungă și pe a doua și ei, cei care veneau să vadă CFR-ul, așa cum erau ei, au depus armele. Când bubui mingea, dar câștigi, se mai trece cu vederea. Când bubui mingea și nu câștigi patru meciuri la rând, ți se cere demisia.

“Poate sunt plătiți”, a strigat fostul fundaș de la Chelsea. Platitudine din epoca spurcată a fotbalului românesc a anilor 2000, cu care Petrescu, desigur, e obișnuit. Și când era la Urziceni, se acuza cu Dinamo, Steaua, Rapid, CFR sau Vaslui. Fiecare plătea pe fiecare. Arbitrii primeau bani, jucătorii și, evident, suporterii.   Asta după ce, cu câteva săptămâni înainte, Petrescu le mai trăgea o palmă fanilor. “Parcă a fost meci de liga a III-a, nu ne-a susținut nimeni”, a spus el după 0-0 cu Botoșani. Ce, nu știa unde vine?  Antrenorul completează: În China m-am simțit antrenor. Minunat.

Invariabil, Petrescu le cere jucătorilor să nu primească gol.

Autoritar și arogant în relația cu vestiarul, Bursucului îi scapă un detaliu important. Fotbaliștii cu experiență  care-au mai trecut prin alte școli de antrenorat, nu doar prin cea românească, nu mai pot fi seduși. Iar când pierzi vestiarul, pierzi tot.

La ultimul meci al CFR-ului, stau lângă doi spectatori ajunși la masa presei. Unul mesteca gumă precum mănâncă un flămând cucuruz crud dintr-o covată lăsată pentru vreme de război. După 30 de minute din meci, cei doi stau pe smartphoenuri, pe facebook. Unu’ râde-n hohote:

– Mirciulică, știi cum arată un Dragon de Komodo?

– Nu.

– Ia să vez’ un filmuleț.

Atât de interesant e jocul CFR-ului.

Citiși și:

De ce nu mai merg oamenii pe stadioane