Arhiva zilnicăOct 15, 2017

by -
0 302
BATRA, Credit foto: Vlad Cupșa

Bienala de Arhitectură Transilvania a recompensat cele mai bune proiecte din ultimii doi ani din Transilvania, dar concluziile juriului internaţional nu aduc doar laude. “Judecătorii” au avut de ales dintr-un total de 67 panouri la cele 8 secțiuni propuse. Au fost lucrări de o “calitate în general bună”, potrivit aprecierilor specialiştilor, dar şi proiecte prezentate lacunar – în cazul locuinţelor publice, de exemplu, proiectanţii nu au considerat că şi contextul merită foarte mare atenţie. Un mare minus s-a punctat la secţiunea Arhitectura Spaţiului Public Public, unde s-a înscris un singur proiect.

Bienala de Arhitectură Transilvania-BATRA 2017, care a avut loc la Cluj-Napoca în perioada 7 – 15 octombrie 2017, și-a desemnat câștigătorii, anunţă organizatorii. Juriul a fost format din 5 specialiști din România şi din afara ţării: Borislav Ignatov – președinte, Georgeta Gabrea, Oana Simionescu, Pedro Ravara și Francesco Fresa. Ei au apreciat calitatea în general bună a lucrărilor și, tocmai de aceea, au decis să acorde trei categorii de ”distincții”, respectiv, în ordinea valorii: nominalizare, mențiune și premiu, precizează organizatorii.

”Prezentarea lacunară a multor proiecte a constituit o provocare pentru procesul de jurizare. Astfel, la una dintre secțiuni, Arhitectura Locuinței Colective, unde s-au înscris trei proiecte, am decis în unanimitate să nu acordăm niciun premiu, din cauza faptului că lipsesc informații mai clare despre context și despre spațiile interioare – comune sau private. De asemenea, la secțiunea Arhitectura Spațiului Public, singurul proiect înscris, cel al Pieței Unirii din Cluj-Napoca, Latura de Vest, realizat de arh. Eugen Pănescu, Tudor Pănescu și Adrian Borda de la Biroul de Arhitectură Planwerk, NU a primit premiu, pentru că nu ni s-a părut etic să facem acest lucru. Conform regulamentului, pentru ca o secțiune să poată beneficia de imparțialitate și să poată da un câștigător, trebuie să aibă minim trei proiecte înscrise. Totuși, considerând calitatea proiectului, precum și importanța susținerii acestei categorii, juriul a decis să-i acorde mențiune”,a declarat Borislav Ignatov, președintele Juriului BATRA2017.

Câştigătorii Concursului BATRA2017, anunţaţi de organizatori

1. Arhitectura Locuinței Individuale- 9 proiecte înscrise: 1 mențiune, 1 premiu
”Tema locuirii este poate cea care ne apropie cel mai mult de utilizatorii arhitecturii și cu siguranță cea mai frecventă temă de proiectare pentru mulți arhitecți. Este un vector important în generarea și regenerarea spațiului public, prin felul în care aceasta reușește să genereze legături între aceasta și comunitățile care îi dau viață”, a declarat arh. Oana Simionescu.

Premiu:
Casa cu Panoramă – Recuperarea memoriei unei case vechi, Brașov realizat de către arh. Attila Kim din Cluj împreună cu Chiș Gabriel și Alexandru Szuz-Pop.
Apreciere juriu: “proiectul este unul excepțional atât prin povestea sa, cât și prin complexitate și raportare la context. Juriul apreciază simplitatea materialelor ca și contrapondere la complexitatea volumetrică a casei în relație cu situl”.

2. Arhitectura dotărilor comunitare și de producție- 16 proiecte înscrise: 2 nominalizări, 1 mențiune, 1 premiu

Premiu:
Restaurant Werk, Hunedoara- realizat de către arh. Irina Filofi și arh. Cătălin Trandafir
Apreciere juriu: “prin calitatea spațiilor, materialitate, inserția în context și atmosfera obținută, a atras atenția juriului, care a apreciat coerența acestui proiect și abilitatea arhitecților de a lucra cu spații, materiale și lumină”.

3. Arhitectura patrimoniului cultural- 4 proiecte- 1 nominalizare, 2 mențiuni, 1 premiu

”Patrimoniul cultural și reabilitarea sa încă sunt, din păcate, subiecte sensibile în acest context european – România. În ciuda acestui fapt, proiectele înscrise la această categorie de concurs au fost apreciate de juriu pentru calitatea lor, astfel că au fost nominalizați sau menționați toți autorii lor, pentru a-i încuraja să-și continue munca”, a spus arh. Georgeta Gabrea.

Premiu:
Reabilitarea Palatului Cultural, Blaj– realizat de arh. Vlad Sebastian Rusu
Apreciere juriu: “Acest proiect a întrunit în unanimitate voturile apreciative, este de departe cea mai remarcabilă realizare, o viziune extraordinară, inovativă, cu atenție sporită la detalii care captează atenția din oricare punct de vedere ar fi abordat. Proiectul a fost apreciat drept excepțional nu numai în cadrul categoriei din care face parte, ci la nivelul întregului concurs”.

Citeşte şi:

Arhitectul premiat de arhitecți, despre oraș și oameni: “Ne plimbăm prin lume, vedem, observăm, ne place şi când ne întoarcem aici uităm totul şi ne întoarcem la aceleaşi vechi obiceiuri”

4. Arhitectura spațiului interior și scenografie- 16 proiecte, 2 nominalizări, 1 premiu

”Această categorie prezintă o serie de intervenții foarte diferite prin prisma spațiului amenajat. Dintre cele 16, patru proiecte au atras atenția juriului prin simplitatea și, în același timp, prin complexitatea cu care au abordat temele propuse și au impresionat prin importanța acordată amănuntului, punerii în valoare a obiectelor vechi, recondiționarea și reintegrarea acestora în proiectul final”, a precizat arh. Pedro Ravara.

Premiu:
Reframe, Castelul Bánffy, comuna Bonțida, jud. Cluj-realizat de către arh. Alexandru Fleșeriu și PéterEszter, de la Biroul de Arhitectură NORMA.
Apreciere juriu: “proiectul a fost remarcat pentru calitatea excepțională a atmosferei obținute. Recunoașterea calităților spațiale ale contextului și curatorierea atentă a elementelor de intervenție în raport cu acestea sunt atribute ce au stat la baza deciziei juriului”.

FOTO. Cum arată și cum a fost gândit noul Centru de Arte și Meşteşuguri din Castelul Bánffy de la Bonțida

5. Microarhitectura / Arhitectură Temporară / Design de Obiect- 10 proiecte: 1 nominalizare, 1 mențiune, 1 premiu

”Juriul a apreciat în mod deosebit calitatea proiectelor înscrise în această secțiune, precum și capacitatea acestora de a însufleți lucruri, oameni, locuri. Această categorie este, poate, cea mai diversă ca tip de proiecte. Dar tocmai această diversitate a făcut dificilă compararea proiectelor”, a subliniat arh. Francesco Fresa.

Premiu:
Microarhitectură și design de obiect în spațiul de intrare al Fabricii de Pensule, Cluj-Napoca- realizat de către arh. Klara Veer, de la Biroul de Arhitectură KVAD architecture & design.

Apreciere juriu: “Curatorierea atentă a obiectelor ce fac parte din acest spațiu, poziționarea lor, precum și proiectarea atentă în raport cu scara și materialitatea locului în care sunt inserate, buna gestionare a conținătorului, contribuie împreună la generarea unui model de punere în valoare a patrimoniului industrial neclasat”.

6. Proiecte culturale / Inițiative / Experimente- 7 proiecte: 1 nominalizare, 1 premiu

Premiu:
Regenerare prin cultură: 5 ani de lucru în cartier, inițiativa ”La Terenuri – Spațiu comun Mănăștur” – coordonat de către arh. Silviu Medeșan, antropolog Laura Panait

Apreciere juriu: datorită complexității temelor propuse, a fundamentării teoretice, a multidisciplinarității și a consecvenței cu care s-a intervenit în timp.

Surpriza acestei categorii a venit de la juriu, care, datorită complexității și temelor propuse,a decis să nominalizeze simbolic, pe lângă nominalizarea oficială a Dorna Art, Vatra Dornei – Festivalde artă și cultură urbană- coordonat de către arh. Ioana Alessei, și toate celelalte 5 proiecte înscrise, pentru a fi cunoscute de comunitate:

-Scena Urbană; Memorie – Conexiuni virtuale – Intervenție în Cimitirul Central Cluj; Școala Internațională de Vară: Resilient Places and Spaces- Design for Risk Reduction. Toate trei proiectele au fost coordonate de către arh. Daniela Maier, președintele BATRA și vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România, Filiala Transilvania- OART.
-Workshop Fabrica de Timp Liber– coordonat de către către arh. Dana Julean, arh. Ionuț Julean, Daniel Lucian Șerban
-Casa cu clăi – coordonat de către arh. Laura Zaharia

Apreciere juriu: “originalitatea și subtilitatea necesității obiectivelor unora dintre proiectele înscrise; își exprimă regretul de a nu fi apreciate în operă proiectele care ar putea avea un impact interesant asupra mediului construit din țara noastră”.

Pe lângă cele 8 categorii de concurs, și la ediția aceasta, ca și la ediția precedentă, a fost premiat și cel mai bun articol cu și despre arhitecți/arhitectură. S-au înscris 11 articole, iar jurizarea a fost făcută de către arhitecții Georgeta Gabrea, Oana Simionescu și Constantin Gorcea.
Premiul i-a revenit unui arhitect: Șerban Țigănaș, pentru o serie de articole publicate în Arena Construcțiilor 2016-2017.

În cazul câștigătorilor celor 8 secțiuni, premiul, pe lângă trofeu și diplomă, a fost în valoare de 5.000 lei, iar la această secțiune specială- Articole, suma primită a fost de 2.000 lei.

Ultimul premiu al serii a fost cel ”de onoare”, Opera Omnia, acordat, post-mortem, pentru întreaga activitate de excepție arhitectului George Cristinel, cel care a proiectat Catedrala Ortodoxă din Piaţa Avram Iancu și Colegiul Academic de pe strada Kogălniceanu. La această din urmă clădire s-a desfășurat momentul de încheiere al Galei: dezvelirea unei plăcuțe de monument de arhitectură în memoria arhitectului George Cristinel.

Citeşte şi:

FOTO Patru dintre arhitecţii care au dat repere pentru Clujul de ieri, de azi şi de mâine

Organizatorii au explicat şi care a fost modalitatea de jurizare pentru cele 8 secțiuni: jurații au vizionat online proiectele, începând de luna trecută, și au corespondat între ei, reușind astfel să contureze o ideea despre fiecare proiect în parte și să acorde un punctaj propriu fiecărei planșe. Apoi, au vizionat lucrările ”live”, în curtea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, pe 12 și 13 octombrie, iar fiecare dintre ei a selectat cele mai bune proiecte de la fiecare categorie, conform propriei experiențe profesionale. Acestea toate au fost analizate din nou de jurați, iar proiectele câștigătoare sunt cele care au obținut aprecierea și votul tuturor.

Promotia 2017 UMF Cluj - sursa foto Facebook

Despre cât de strălucit e Clujul auzim în fiecare zi, de la liderii din administrația locală, de pe la diverși analiști, specialiști, de la localnici, mari patrioți locali, etc. Prea puțin este evidențiată, însă, percepția celor care vin din afară, a celor care ajung în Cluj – prin diferite circumstanțe – și care reușesc, sau nu, să se integreze și să participe la viața orașului. Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) numără cei mai mulți studenți străini, care cheltuiesc la Cluj bani grei pentru a deveni medici. Peste 1400 de studenți din țări europene dar și din țări precum Tunisia, Algeria și nu numai, achită o taxă școlară  anuală de 5.000 de euro (la care se adaugă alte taxe pentru eventuale examene restante). Acești tineri mai cheltuiesc lunar la Cluj sute de euro pentru a se întreține. Sigur, pentru majoritatea dintre ei perioada școlară deloc scurtă – șase ani durează facultatea, plus alți patru, cinci – după caz – rezidențiatul, reprezintă doar o etapă de tranzit. Există însă și tineri absolvenți care se văd profesând în România, la Cluj Napoca, precum sunt Mehdi Bergaoui (Tunisia) și Rafik Derridj (Franța).

Mehdi Bergaoui (Tunisia)

Rafik Derridj (Franța)

De ce ar rămâne la Cluj Napoca?

Mulți dintre străinii care aleg să studieze la UMF Cluj nu reușesc să se adapteze, să stăpânească limba română sau să-și încheie studiile cu succes. Cu atât mai puțin se întâmplă ca ei să devină interesați de posibilitatea de a profesa medicina în România, iar motivul se subînțelege, dacă ne raportăm la condițiile precare din sistemul medical românesc care-i îndepărtează chiar și pe români. Mai sunt însă și excepții, o confirmă pentru Actual de Cluj Mehdi Bergaoui și Rafik Derridj, absolvenți ai UMF Cluj, promoția 2017, primul la Medicină Internă, iar cel de-al doilea la Stomatologie.

În România există și avantaje, printre multele neajunsuri pe care le știm cu toții, spun la unison Mehdi și Rafik. Posibilitățile de dezvoltare pe plan profesional reprezintă cel mai important argument pentru Mehdi de a răspunde răspicat că s-a decis să rămână medic reumatolog în România, în Cluj, mai exact, orașul care l-a găzduit în ultimii șase ani, și care o va face și în următorii 4, cât va dura rezidențiatul. România mi-a dat această șansă, să devin ceea ce mi-am propus de la bun început, medic reumatolog. Îmi doresc să continuu să mă dezvolt și să profesez aici. Nu a fost deloc ușor să ajung în acest punct, dar să fiți siguri că sistemul din România nu este nici pe departe la fel de complicat și de prost precum e cel din Franța, de exemplu, sau de la mine de acasă, din Tunisia”, și-a motivat, Mehdi, opțiunea de a rămâne în România. Și Rafik e convins că trebuie să facă rezidențiatul în cadrul UMF Cluj, dar se arată destul de sceptic în privința a ceea ce va urma după ce-l va încheia: “Piața Clujului e deja sufocată de cabinete de stomatologie. Nu cred că ar mai fi nevoie să mai vin și eu. Dar îmi place enorm Clujul, sunt ani importanți din viața mea pe care i-am petrecut aici, m-am atașat mult de oraș și nu prea știu cum o să procedez. Am hotărât să continuu cu rezidențiatul aici, mă specializez ca medic ortodont, apoi o să văd dacă mă întorc în Franța”. Pentru că pare indecis, Mehdi îl ironizează pe amicul său: “Chiar sunt curios să te văd cum o să poți să te rupi chiar tu de Cluj..”. Tot el îl descire pe Rafik ca fiind unul dintre puținii studenți străini care s-au integrat profund  în viața socială a orașului: “Rafik este peste tot, implicat în dezbateri, acțiuni de voluntariat, petreceri, nimic nu i-a scăpat până în prezent”.

Cum s-au adaptat?

Celor doi tineri străini nu le-a fost greu să se adapteze în Cluj dar recunosc că majoritatea conaționalilor lor nu au aceeași părere. ”Prima barieră este limba. Chiar dacă programa impune să învățăm la facultate limba română, de regulă sunt memorați doar termenii de specialitate. Prin urmare, pentru un student străin care nu se descurcă foarte bine cu limba română, care nu a interacționat prea mult în afara facultății, e cam imposibil să-și dorească să rămână la Cluj”, explică Mehdi. Sunt două secții străine la Medicină Internă: franceza (care-i include pe francezi, tunisieni, algerieni, marocani) și engleza (ocupată de studenții europenei: britanici, suedezi, nemți etc). Cei care învață aici obișnuiesc să socializeze mai mult între ei, evitând grupurile de studenți români. ”Ies împreună, locuiesc împreună, foarte puțini au contact cu studenții români, cu orașul, de aceea nici nu apucă să învețe limba, și oricum, cred că nici nu sunt interesați să o facă, pentru că nu au în plan să rămână în România”, relatează Mehdi. El se numără printre puținii absolvenți ai promoției 2017 care vorbesc frumos și cursiv limba română, recunoscând că un merit în această direcție l-a avut o fostă iubită româncă. „O perioadă am locuit cu iubita mea și știți cum e, când relaționezi la nivelul acesta, e mai simplu să înveți”. În afară de asta, Mehdi și-a dorit foarte mult să profeseze ca medic reumatolog în România, și n-a precupețit niciun efort pentru a stăpâni cât mai bine limba română. De cealaltă parte, francezul Rafik – și el un bun vorbitor de limba română – arată că stomatolgia le oferă condiții mai practice conaționalilor săi, în primul rând pentru că se poate profesa și fără un rezidențiat. „Dacă după facultate poți să pleci acasă în Franța sau oriunde să profesezi ca medic stomatolog, normal că nimeni nu mai vrea să rămână la rezidențiat în România. Eu mi-am propus, totuși, să rămân, chiar dacă e foarte mare concurența. Iar dacă nu intrăm pe locurile disponibile la buget, trebuie să plătim în continuare 5000 de euro pe an”, explică Rafik. La Stomatologie, studenții străini sunt amestecați cu românii, au în orar curs de limba română, 4 ore pe săptămână, motiv pentru care lui Rafik nu i-a fost foarte greu să învețe să vorbească românește. El rămâne, totuși, unul dintre studenții străini atipici, pentru că s-a integrat foarte bine în atmosfera Clujului, participnd la diferite acțiuni de voluntariat,  la evenimente culturale, sociale, e un consumator înrăit de presă și e la curent cu toate problemele din oraș și din țară.

Cum trăiește și cât cheltuiește un student străin la Cluj

Tânărul tunisian Mehdi Bergaoui vine dintr-o familie de medici, tatăl reumatolog, frații de asemenea au terminat Medicina în Tunisia, iar în opinia sa, singura problemă pe care o are România este nivelul scăzut de trai: „Chiar și în Tunisia, salariile sunt cu 30% mai mari decât în România, iar produsele de bază sunt mult mai iefine la noi în țară”. Mehdi se bucură de noile majorări salariale aprobate de Guvernul României, apreciind că dacă va intra la rezidențiat, ar putea începe cu un salariu acceptabil. „Altă problemă decât salariul – care mă aștept să crească de acum înainte – nu găsesc la sistemul medical din România, cel puțin aceasta e părere mea”, spune Mehdi. Francezul Rafik Derridj vine și el dintr-o familie de medici și arată că deși și-a permis să cheltuiască atât cât a avut nevoie, a constatat totuși că inflația în Cluj a crescut de la an la an: „Noi, studenții străini, venim cu bani, cheltuim mult la Cluj, prin urmare prețurile sunt într-o continuă creștere, doar veniturile oamenilor au rămas la fel, iar asta nu este bine. Nu este bine nici chiar pentru noi, pentru că e aiurea să aruncăm cu banii în mod nejustificat,  plus că nu toți colegii mei își permit cheltuieli atât de mari”. Atât Mehdi cât și Rafik și-au permis luxul de a locui singuri în câte un apartament, în zone bune din Cluj Napoca, în ciuda chiriilor piperate. Povestesc că au avut și colegi mai puțin norocoși, care au fost nevoiți să locuiască în Florești, sau în zone mai periferice ale Clujului. „Unii colegi cu bani mai puțini s-au mutat și prin Florești, alții s-au unit mai mulți într-un apartament, au făcut diverse compromisuri pentru a se putea întreține. În ce mă privește, am preferat să locuiesc singur, pentru că mi-am dorit să învăț și să am liniște. Am preferat să plătesc o chirie de 500 de euro și să economisesc la capitolul mâncare. Nu prea obișnuiesc să mănânc în oraș. Îmi place să-mi gătesc singur și o fac destul de des, așa că nu mai trebuie să cheltuiesc foarte mult în oraș”, a arătat Mehdi. Un student străin obișnuit cheltuiește la Cluj în medie cam 700-800 de euro pe lună (costurile pentru chirie și întreținere, la care se adaugă alte cheltuieli de zi cu zi) – spune Rafik.

De ce vin străinii să studieze la Cluj ?

Taxa de școlarizare de 5000 de euro se adaugă la toate costurile de întreținere, pentru fiecare student străin în parte. Numai că, ceea ce încasează UMF Cluj e foarte puțin, în comparație cu tarifele de la universități similare din Franța sau din Anglia. Acesta ar fi primul argument care-i determină pe tineri să aleagă să studieze medicina în România. Al doilea argument, la fel de important, este sistemul de învățământ. ”În Tunisia, de exemplu, cel mai important examen din viața unui om este examenul de bacalaureat. Dacă nu ieși cu o anumită medie din acest examen, nu poți intra la Medicină. Iar partea proastă e că nu ai voie să repeți examenul. Deci trebuie să te mulțumești cu nota pe care ai luat-o și să accepți că nu poți să mergi la facultatea pe care ai ales-o, ceea ce e absurd. Eu am avut 16,26 la bacalaureat, iar la medicină se putea intra cu 16.30. Am fost foarte, forte aproape și mi s-a părut total incorect să accept situația” – spune  Mehdi. Tot el mai arată că cei care reușesc să intre la medicină în Tunisia au parte de o programă draconică, căreia cu greu o persoană îi poate face față. Cireașa de pe tort, după finalizarea studiilor, absolvenții sunt plimbați prin toate secțiile medicale timp de doi, trei ani, și de abia apoi, în urma unui examen, pot opta pentru o specializare. „În România, ăn schimb, se intră în contact cu pacientul încă din anul trei de facultate, un avantaj pe care nu îl au nici studenții din Tunisia, nici cei din Franța. Acolo totul se bazează pe teorie, pe tot parcursul facultății. E foarte complicat. Am un frate și o soră, amândoi au terminat medicină în Tunisia și chiar pot să spun că ei nu au avut viață personală pe toată durata facultății. Apoi, la final de studii nu poți urma o specializare, cum se întâmpla aici. Trebuie să rămâi medic intern, doi, trei ani. Practic te plimbi prin toate secțiile medicale ca medic intern”.  Nici la UMF Cluj nu este ușor să termini studiile – spune și Rafik – mai ales că a avut destui colegi care au abandonat pe parcurs. El este sigur însă că nimic din sistemul nostru nu poate fi comparat cu ceea ce se întâmplă în Franța, unde un număr extrem de mic de absolvenți ajung în pragul unei specializări, mai ales din pricina nivelului teoretic extrem de ridicat, dar și al taxelor.

Sursa foto: Garda de Mediu

Chiar dacă sunt ținuți în loc de proceduri birocratice, reprezentanții Consiliului Județean semnează, luni, contractul cu firma Process Engineering SRL, care s-a angajat să aducă o stație de osmoză inversă, pentru tratarea levigatului de la baza vechii gropi de deșeuri de la Pata Rât. Liderul administrației județene, Alin Tișe, a transmis că a fost identificat proprietarul terenului din zona în care va fi amplasată stația de epurare. ”Trebuie să negociem cu acest proprietar, apoi semnăm ordinul de începere a lucrărilor”, a spus el.  Reamintim încă o dată, că instituirea stării de alertă le-ar fi permis reprezentanților Consiliului Județean să acționeze mult mai repede, fără a mai fi necesar să țină seama de tote aceste etape procedurale, având în vedere pericolul de poluare masivă.

Și contractul cu firma Proces Engineering (în valoare de 3 mil de lei), riscă un blocaj, în cazul în care firma Exxro SRL Genova se va adresa Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Potrivit informațiilor obținute de Actual de Cluj, reprezentanții acestei firme s-ar fi declarat nemulțumiți de decizia de atribuire a contractului, firmei Process Engineernig, motivând că nu ar avea suficiente competențe în domeniu. Consiliul Județen a derulat o procedură de negociere directă, cu firmele interesate să furnizeze stația de osmoză inversă, iar firma Process Engineering s-a clasat pe locul al doilea, contractul fiind adjudecat de firma Process Engineering SRL.

Deși toate instituțiile de specialitate au semnat pentru instiutirea stării de alertă, Prefectura Cluj a decis să mențină doar o Hotărâre pentru situație de urgență, apreciind că administrația județeană se poare descurca pe cont propriu în hățișul birocratic, pentru a soluționa poluarea din zona Pata Rât. În baza acestei Hotărâri ar urma să se poarte negocieri cu proprietarul de teren din zonă, în vederea amplasării stației de osmoză, au transmis reprezentanții Consiliului Județean.

Citiți și:

Studiu de mediu din 2009 la rampa de gunoi a Clujului: cancerul, bolile de plămâni și cerebrovasculare apar pe trend “abrupt crescător” în aval de groapa de deșeuri

Deputatul clujean Steluța Cătăniciu – vicepreșeinte ALDE – îl acuză pe președintele României, Klaus Iohannis, că a încălcat grav Consituția când a declarat că prezumția de nevinovăție nu funcționează în politică la fel ca în justiție – consemnează Hotnews.
Șeful statului declarase joi că “persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând al funcțiilor statului (…) În politică nu funcționează prezumția de nevinovăție așa cum funcționează în justiție. Prezumția de nevinovăție funcționează pentru o persoană care merge în fața justiției, pentru un politician care merge în fața poporului contează integritatea, adică să nu fie suspectat de nimic”.

Scrisoarea Stelutei Cataniciu:

“Domnule presedinte Klaus Werner Iohannis

Am urmarit cu ingrijorare declaratia dumneavoastra referitoare la prezumtia de nevinovatie care, asa cum ati afirmat ‘functioneaza pentru o persoana care merge in fata justitiei, pentru politicieni care merg in fata poporului, conteaza integritatea, adica sa nu fie suspectati de nimic, este cat se poate de simplu. Aceasta declaratie a dumneavoastra scoate in evidenta o gandire care se situeaza in afara democratiei si a statului de drept si care ne aduce aminte de o alta declaratie, la fel de periculoasa, facuta de un fost ministru tehnocrat al justitiei, care considera drepturile romanilor un lux. Este o declaratie extrema, surprinzatoare chiar, care ar trebui sa oblige Parlamentul Romaniei la o reactie.

Din dorinta de a distruge cu orice pret coalitia de guvernare PSD-ALDE, ati uitat de indatorirea pricipala a dumneavoastra, aceea de garant al Constitutiei, obligatie consfintita prin dispozitiile art. 80 alin. (2) care statueaza ca ‘Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei’. Conform acestui text, aveti obligatia de a respecta principiul fundamental ridicat la rang constitutional, acela al prezumtiei de nevinovatie.  In acest sens, articolul 23 prevede ca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata. Daca pana acum nu ati inteles, cred ca ar trebui sa stiti ca acesta este si motivul pentru care drepturile fundamentale si libertatile cetatenilor reprezinta esenta statului de drept.
In lumina acestor obligatii, va aduc la cunostinta un fapt care , in mod cert nu va este strain, pentru ca l-ati facut cu premeditare: declaratia dumneavoastra echivaleaza cu incalcarea grava a Constitutiei Romaniei!
Domnule presedinte, va aduc aminte ca ati jurat cu mana pe Constitutie ca veti apara drepturile si libertatile romanilor, insa declaratia dumneavoastra reprezinta un atac grav la adresa acestora, la adresa principiilor fundamentale ale statului de drept. Prezumtia de nevinovatie nu este un moft, asa cum considerati dumneavoastra, ci este un drept fundamental al oricarui cetatean, un drept pe care, prin declaratia dumneavoastra, cat si prin intreaga atitudine , il calcati in picioare.  Aceasta nu reprezinta o favoare pe care dumneavoastra o acordati cui doriti, ci constituie unul din principiile fundamentale ale dreptului penal, o garantie a statului de drept (pe care il clamati in fiecare zi) si o valoare fundamentala a spatiului juridic european.
De altfel, nu cred ca va sunt straine deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului prin care se statueaza ca ‘o incalcare a prezumtiei de nevinovatie poate sa provina nu numai din partea unor judecatori sau a unui tribunal, ci si din partea altor autoritati publice. Domnule presedinte, constat cu tristete ca ati mostenit de la Traian Basescu apetitul pentru lupta impotriva Parlamentului Romaniei, precum si impotriva oricarui politician care nu este ‘al dumneavoastra’.  Desi v-ati obisnuit aidoma lui, sa impartiti oamenii politici din Romania in buni si rai -‘penali’-,  in acceptiunea dumneavoastra, doriti sa dati uitarii faptul  ca ati avut calitatea de  suspect si invinuit, adica ‘penal’, aproape in intreaga dumneavoastra activitate politica incepand cu dosarul penal nr. 66/P/2001.
In aceasta calitate v-ati dus la bun sfarsit toate cele trei mandate de primar al Sibiului, incepandu-l nestingherit pe al patrulea. In aceasta calitate de invinuit – ‘penal’- , in acceptiunea dumneavoastra, in dosarele nr. 270/P/2006 si 5/P/2007, in toamna anului 2009 ati acceptat propunerea majoritatii parlamentare PSD-PNL-UDMR-PC de a fi nominalizat pentru functia de prim-ministru al Romaniei. In calitatea de om cu probleme penale si de integritate ati candidat la cea mai inalta functie in stat, iar romanii v-au acordat prezumtia de nevinovatie si v-au ales presedintele acestei tari.
Niciun alt om politic din aceasta tara nu a beneficiat de atatea privilegii din partea justitiei! Evident, dupa ce ati castigat, ati avut grija sa-i recompensati pe cei care v-au netezit drumul. Curtea Constitutionala a Romaniei avea nevoie de o judecatoare care a dovedit de-a lungul carierei ca respectul pentru drepturile omului a fost o prioritate pentru dansa. Acesta a fost motivul, in mod cert, pentru care din partea dumneavoastra, Livia Stanciu a fost desemnata judecator constitutional. Iar Parchetul General a avut nevoie de Augustin Lazar!
Domnule presedinte, cand mai iesiti public si vorbiti de legalitate, moralitate si integritate, va rog sa rememorati aceste lucruri, precum si promisiunea pe care, la Cluj, in campania pentru alegerile prezidentiale, ati facut-o romanilor: ati declarat ca primul lucru pe care il veti face, dupa ce veti ajunge presedintele Romaniei, va fi sa renuntati la imunitate. Va aduc aminte ca in ‘Romania lucrului bine facut’ sunteti singurul cetatean din aceasta tara care nu poate fi tras la raspundere pentru nicio fapta, mai ales penala.”

Foto: ziarul Unirea

Un teren de golf privat, inaugurat ieri în județul Alba, în localitatea Teleac, a fost promovat de însuși președintele României, Klaus Iohannis. Proprietarul resortului de la Teleac este Ioan Popa, patronul Transavia, considerat un apropiat al omului de afaceri Ioan Rus, unul dintre liderii cu greutate ai PSD, capul arhicunoscutului „Grup de la Cluj”. Presa centrală relatează că Iohannis s-ar fi întâlnit în privat și Ioan Rus, cu Vasile Dâncu, cu fostul șef al serviciului secret din MAI, Virgil Ardelean, și cu jurnalistul de la Realitatea TV, Rareș Bogdan (flux24.ro, știripesurse.ro)

Jurnalista Sorina Matei arată că Ioan Popa – proprietarul terenului de golf inaugurat de Klaus Iohannis – a fost asociat cu Ioan Rus și cu unul dintre interpușii acestuia, controversatul afacerist clujean Ioan Bene, în societatea comercială sportivă Handbal Club Transilvania. Din asociere mai făceau parte și alți social democrați clujeni cu vechime, după cum se poate vedea în documentele de la Registrul Comerțului (foto jos/pagina de facebook Sorina Matei): 

Sorina Matei mai arată că:  „Ioan Bene a fost acuzat şi condamnat pe fond pentru luare de mită, spălare de bani şi fals în înscrisuri, iar în septembrie 2017 în instanţa de apel s-a cerut sesizarea CJUE, solicitare respinsă. Foarte probabil, Curtea de Apel Cluj va pronunţa în curând o decizie definitivă în acest dosar de corupţie. Ioan Popa a declarat astăzi, că preşedintele Iohannis a fost Aperolul lui în afacere/afaceri, că are deprinderi de golf şi că poate mai vine în resortul de lux: Şeful statului a fost la mine în curte. E foarte important când, de la vârful statului, cea mai înaltă autoritate vine, îţi dă girul că ai făcut un lucru ca lumea“. „Ioan Popa este proprietarul concernului Transavia/procesare carne pui, avea în 2010 o avere de 90 milioane de euro/estimare Forbes, este votant al lui Klaus Iohannis, este considerat cel mai bogat/unul dintre cei mai bogaţi oameni din Alba şi are/a avut participări în firmele:TRANSAVIA SA, AVICOLA BRAŞOV, NUTRIVA COOPERATIVA AGRICOLA, SOCIETATEA COMERCIALA SPORTIVA HANDBAL CLUB TRANSILVANIA – S.A, TRANSAVIA INTERNATIONAL FOODS – S.R. L, S.C. TRANSAVIA GRUP – S.R.L, ALBA MANAGEMENT, SC FOTBAL CLUB MUNICIPAL APULUM SA, ALBA MEDIA SRL, ALCOMB SA, CEREALCOM SA”.

În opinia lui Iohannis, omul de afaceri Ioan Popa a investit într-o „facilitate publică”

”Aţi reuşit să realizaţi o investiţie unică în România. Este unică din cel puţin două puncte de vedere. Sunteţi un om de afaceri, domnule Popa, de succes, aţi construit o afacere românească de succes şi aţi făcut investiţia din fonduri proprii. Este un model pentru felul în care un om de afaceri din România, cu o afacere românească, poate să investeaască într-o facilitate publică, ce nu este destinată profitului. Este un teren de golf, zonă de cazare, zonă de relaxare, un resort” – a spus președintele României la evenimentul de lansare a terenului privat de golf de la Teleac. Foto jos: flux24.ro

Foto prim plan: Ioan Rus

Foto prim plan: Vasile Dâncu, Virgil Ardelean

Foto: Klaus Iohannis, Rares Bogdan