Arhiva zilnicăOct 5, 2017

Piaţa de spectacole, concerte şi logistică de eveniment din România creşte de la an la an cu cifre spectaculoase, astfel încât afacerile firmelor din domeniu ar putea depăşi în acest an nivelul de 500 de milioane de lei, performanţă dublă faţă de anul 2009, creştere datorată apetitului românilor pentru entertainment de calitate, arată un studiu realizat de KeysFin.

”Concerte, spectacole, festivaluri, petreceri mondene. Românii sunt tot mai interesaţi de astfel de evenimente şi sunt dispuşi să plătească pentru entertainment, dovadă succesul de casă de care se bucură Festivalul Enescu”, arată studiul citat.

Potrivit studiului realizat de KeysFin, numărul firmelor din acest domeniu s-a dublat faţă de acum şapte ani, de la 1.090 în 2009 la 2.132 în 2016.

”Pe fondul creşterii spectaculoase a numărului de evenimente, de la spectacole de film şi teatru, la concerte şi festivaluri dintre care cel mai relevant exemplu îl constituie Untold, afacerile din entertainment-ul românesc au înregistrat încasări de peste 472 milioane de lei, în condiţiile în care în 2009 abia treceau de graniţa de 200 milioane lei (213,8 milioane lei)”, arată autorii studiului.

Mai mult de jumătate activează în sectorul de activităţi de interpretare artistică (spectacole), urmate de cele care asigură suportul logistic, peste 800.

„Un business care devine tot mai profitabil, pe fondul maturizării pieţei. De la concertele gratuite din anii 90-2000, piaţa a evoluat semnificativ, investiţiile mai ales în logistică şi promovare determinând o schimbare semnificativă în comportamentul de consum al românilor. Festivaluri precum Untold din Cluj, Enescu, Neversea au demonstrat că business-ul în acest domeniu poate fi profitabil, în condiţiile dezvoltării unor servicii la standarde occidentale”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Cea mai importantă companie din domeniul organizării de spectacole, concerte şi logistică de eveniment, în funcţie de cifra de afaceri, a devenit, în ultimii ani, Untold SRL din Cluj.

Organizatorul festivalurilor Untold şi NeverSea a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 34,2 milioane de lei şi un profit de 3,47 milioane de lei, ajungând la o cotă de 6,6% din piaţa de entertainment.

Continuarea AICI

by -
1 1199

Vă mai aduceți aminte de Robert, bucureșteanul care s-a îndrăgostit de Universitatea Cluj? Este autorul celebrei cântări de peluză “Ce m-aș face eu/ce te-ai face tu/dacă n-ar fi U”. (DETALII)

E un cântec drag fanilor, o scandare ce răsună în fiecare etapă, cu fiecare ocazie în care suporterii se strâng pentru echipă.  Recent,  aceste versuri au fost acompaniate și de orchestra Operei Române în fața Universității Babeș-Bolyai. Un spectacol emoționant la care au participat peste 1500 de suporteri ai “șepcilor”.

Robert a revenit.

La pauza meciului cu Olimpia Satu Mare, din peluza Universității se intonează ceva nou, nemaiauzit.

“Regrete / Nu vom avea niciodată/ După un secol de viață / U Cluj e încă aici.” Scandarea are sens, iar când e cântată la comun, nu poate decât să emoționeze. 

În spatele versurilor e tot Robert. Și spune că: “a fost adaptată. Am făcut-o pentru brigada din care fac parte și am cântat-o inițial în grupuri mici. Povestea e lungă. Versurile le-am făcut acum vreo trei ani de zile pentru prima dată. La început suna așa:  “Regrete? Nu vom avea niciodată. Prin deplasări – întâmplări/ Nopți nedormite prin gări.” Apoi am mai modificat-o puțin, iar varianta finală e cea care s-a auzit la meciul cu Olimpia Satu Mare”, spune Robert.

“Între noi am mai exersat-o, am cântat asta, dar pe stadion, până acum, niciodată. Dacă prinde la lume? Foarte bine,  eu sunt cel mai fericit atunci când toți cântă pentru U Cluj, această echipă de care m-am îndrăgostit iremediabil în urmă cu mulți ani. Eu, bucureșteanul care o iubește pe Universitatea. U este ceva unic, e ceva care se simte, se trăiește, se iubește. De asta nici un suporter al Universității nu-ți va putea răspunde concret la întrebarea <<de ce iubești Universitatea?”. Nu se poate explica.”

Mai compui și alte versuri?

“Încerc, mă gândesc mereu la ceva nou. Apoi mă consult cu alți prieteni din peluză și vedem ce e bine și ce nu. A fost surprinsă lumea? Foarte bine, U Cluj e mereu surprinzătoare”.

SPECIAL Povestea unui cântec celebru din peluza Universității Cluj. Cum a apărut “Ce m-aș face eu, ce te-ai face tu, dacă n-ar fi U?”

Criza Pata Rât nu mai poate fi amânată nicio zi, arată liderul Consiliului Județean, Alin Tișe, care i-a solicitat din nou prefectului, în această dimineață, să convoace Comitetul pentru Situații de Urgență, în vederea declanșării stării de alertă. Starea de alertă – care poate conduce la declanșarea stării de urgență – este acea procedura administrativă care ar permite autorităților locale să beneficieze de intervenții din partea tuturor instituțiilor abilitate, inclusiv de sprijin financiar din partea Guvernului.  „Dacă doamna ministră a Mediului și toți reprezentanții PSD sunt preocupați că punem în pericol sănătatea publică,  ar fi bine să și demonstreze lucrul acesta și să ne ofere cadrul legal pentru a putea interveni în regim de urgență. Este foarte simplu să vii să te plimbi până la Cluj și să dai din gură, fără să încerci să faci nimic pentru soluționarea acestei situații. Noi i-am trimis informare și i-am cerut sprijin doamnei ministru încă de la începutul lunii septembrie. Înțeleg că ea nici măcar nu era la curent cu asta”, a comentat Tișe pentru Actual de Cluj.

Președintele Consiliului Județean a explicat că s-a deplasat la incendiul izbucnit noaptea trecută la rampa temporară de la Pata Rât – aflată în custodia Primăriei – manifestându-și îngrijorarea că toată cantitatea de apă utilizată de pompieri se va infiltra în rampa Consiliului Județean, care deja stă pe un lac de levigat, existând permanent riscul unor noi alunecări care vor duce gunoiul până în centura Vâlcele – Apahida și inclusiv în râul Someș. „Avem nevoie de pârghii legale pentru a interveni în regim de urgență. Experții din instituțiile abilitate ale statului să poată să vinsă să ne sprijine cu soluții concrete. Să vedem dacă trebuie să facem un zid de apărare, dacă e necesar să punem niște piloni, sau să cărăm pământ. Sunt soluții tehnice care pot fi puse în aplicare în regim de urgență, iar ministerele și instituțiile statului au obligația să ne sprijine în sensul acesta. Altfel, sigur, Consiliul Județean a urmat recomandările comisiei care a verificat situația în teren, astăzi semnăm pentru a aduce stația de osomoză inversă care să colecteze și să trateze levigatul. Dar nu este suficient. Nu putem să ne mișcăm decât în conformitate cu normativele în vigoare. Nu ne permitem să cheltuim decât ceea ce s-a dispus prin buget. Toată situația trenează mai mult decât este permis. Starea de urgență ne-ar ajuta să aplicăm soluții imediate, pentru a stopa un eventual dezastru ecologic”, a comentat Tișe.

Liderul administrației județene nu s-a sfiit să spună că incendiul de la rampa temporară a Primăriei ar fi fost provocat în mod intenționat, tocmai pentru a îngreuna sarcina Consiliului Județean privind închiderea vechii gropi de gunoi. „Proiectul privind închiderea vechii gropi de la Pata Rât este finalizat în proporție de 90%. Acolo nu mai este gunoi care să ia foc, pentru că groapa, în proporție de 90% a fost acoperită cu pământ. Dacă nu apărea problema cu alunecarea provocată de acest levigat, am fi reușit să finalizăm lucrarea. Chiar am senzația că ceea ce se întâmplă este o treabă concertată. Toată vara au fost incendii la rampa temporară, iar apa care s-a folosit pentru stingeri s-a infiltrat în rampa noastră, mărind cantitatea de levigat. Așa a apărut acea alunecare, în luna iulie. Incendiul de noaptea trecută a fost mult mai mare, nici nu vreau să îmi imaginez câtă apă s-a folosit, câtă a ajuns în rampa noastră, cât de mare este pericolul ca levigatul să meargă în terenul de la Centura Vâlcele Apahida. Este evident că e nevoie să intervenim în regim de urgență, iar pentru asta avem nevoie de sprijin. De aceea am cerut declanșarea stării de alertă. Sper ca de data acesta prefectul să fie mai prompt, să înețeleagă că nu e joacă ceea ce se petrece. Să lase propaganda politica, dacă îi pasă de Cluj”, a spus Tișe.

 

 

by -
0 188

Ajunsă la 30 de ani, gimnasta Cătălina Ponor se retrage din activitate, nu înainte însă de a declara că la Cluj a trăit “momente unice”.
“Sunt mândră de tot ce am realizat și tot ce am sacrificat pentru acest sport, pe care l-am iubit și îl iubesc în continuare, cu bune, cu rele, cu suișuri și coborâșuri. Îmi este greu să mă despart de ceva ce am făcut cu pasiune, dăruire, devotament, dar la un moment dat toate se opresc”, a scris Ponor în mesajul în care își anunță retragerea din activitate. Motivele retragerii – sănătatea, “care se cam joacă cu mine”, și vârsta. “Am decis să spun Stop! Îmi voi termina anul cu concursurile mici care au mai rămas și demonstrațiile deja planificate, după care din decembrie voi urma alt curs al vieții, tot pe lângă sport, dar altfel, în ideea de a ajuta în continuare gimnastica”.

Palmaresul Cătălinei Ponor numără 23 de medalii europene, mondiale și olimpice; cariera sa numără 26 de ani și, spune ea, a avut două momente de neuitat în acest sfert de secol de carieră: “1 — Olimpiada de la Atena, unde am realizat mai mult decât am visat, 2 — Campionatele Europene de la Cluj, unde am trăit niște momente unice atât frumoase în fața propriului public, cât și mai puțin plăcute, cu doar o zi înaintea finalei de la bârnă”. Amintim, Cătălina Ponor a fost una dintre cele patru gimnaste românce ajunse în campionatul european de gimnastică de la Cluj. Momentul “mai puțin plăcut” de care spune gimnasta că s-a întâmplat la Cluj se referă la finala la sol, unde pentru o jumătate de punct scăzut de juriul de apel din nota prestației sale de la sol, Cătălina Ponor a ieșit din primele opt sportive ale competiției și deci din finală. Cele frumoase sunt palmaresul de la competiție: Cătălina Ponor a încheiat concursul cu medalia de aur la bârnă.

 

Citește și:

Campionatul Național de gimnastică, după 36 de ani la Cluj. Multipla campioană Cătălina Ponor poate fi urmărită în Sala Polivalentă. Programul complet al competiției

by -
2 646

Autoritățile așteaptă puhoaie de mușterii la cel mai mare și mai vechi târg din țară, ce are loc în weekend într-o localitate din Cluj.

Vorbim de cunoscutul “târg de la Fechetău”, organizat în fiecare an în al doilea weekend din luna octombrie în comuna clujeană Negreni; acesta e cel mai vechi, dar și cel mai mare târg de profil din țară, atestat de aproape 200 de ani. Jandarmii, care anunță că vor patrula în zonă, estimează nu mai puțin de 20.000 de vizitatori la târg în weekend, de azi până în 8 octombrie. Jandarmii le recomandă vizitatorilor să fie atenți la genți și poșete, dar și la lucrurile de valoare, și să evite conflictele cu persoanele aflate sub influența băuturilor alcoolice.

Târgul de la Negreni, ce adună mii de curioși și mușterii în fiecare an în a doua sâmbătă din octombrie, e unul dintre cele mai vechi din țară: primele sale ediții au fost organizate acum patru secole iar prima atestare documentară datează de acum fix 202 de ani. “Târgul de la Fechetău” își asigură mare parte din afluxul de curioși prin pitorescul său: aici vin colecționari ori vânzători de antichități ori artizani, pe păturile întinse pe jos poți găsi la vânzare de la haine până la aparate defecte, poți mânca un mic și bea o bere și, la final de zi, poți merge acasă fără să fi cumpărat nimic.

Localitatea Negreni e la granița cu județul Bihor, pe cel mai aglomerat, dar și cel mai periculos drum al Clujului, DN1E60. Localitatea se întinde de cele două părți ale râului Crișul Repede, iar târgul se află pe unul dintre malurile acestuia. În urmă cu doi ani târgul a crescut cu două hectare și, de acum încolo, asta e suprafața maximă la care poate ajunge, deși numărul de mușterii crește anual.
Cea mai veche însemnare despre “târgul de la Fechetău” datează din 1815 – în acest an sunt, deci, fix două secole de la această notare. Totuși, târgul funcționa dinainte de această dată, conform unor surse acesta datează de 400 de ani. Era vizitat în special de munteni, care coborau din Apuseni pentru a vinde lemn și cherestea și a-și cumpăra haine și căciuli de iarnă. Acum, aici vin colecționari ori turiști din toată Europa de Est.
Târgul de la Negreni o fi vechi, dar nu e deloc unic: astfel de talciocuri sau bâlciuri erau organizate în multe alte localități în decursul istoriei Ardealului – totuși, acesta e singurul care nu doar că și-a păstrat tradiția, dar crește anual, și aceasta într-un secol în care nu mai există fostele bariere istorice între regiuni. L-am întrebat pe istoricul Tudor Sălăgean de ce vechiul târg medieval de la Negreni își păstrează tradiția și chiar prosperă. Râde, “chiar nu știu dacă am un răspuns”, dar încearcă o explicație: “este situat la întâlnirea a trei zone geografice și istorice distincte, și probabil asta explică și sccesul lui: Transilvania istorică, zona Bihorului și părțile vestice, și zona munților Apuseni. Granița Transilvaniei era la Izvorul Crișului până în secolul XVI, când s-a mutat la Vadul Crișului. Târgul e un loc de întâlnire pentru mărfuri și bunuri ce vin din trei zone diferite. O fi o zonă de interferență, de regulă au succes târgurile situate în zone de confluență, de întâlnire, pe care atât publicul cât și comercianții îl aleg ca fiind locul în care trebuie să se întâmple așa ceva. Alte târguri probabil nu atrăgeau populație din zone complet diferite cum e cazul aici, trebuie să fie și diferență, un târg situat într-o zonă în care toată lumea se ocupă cu aceleași lucruri nu e la fel de interesant ca unul unde vin oameni cu ocupații cu totul diferite”.

Cum ajungeți la târg
Târgul e străbătut pe la mijloc de calea ferată ce leagă Cluj-Napoca de Oradea: trenul e deci cea mai facilă variantă de a ajunge în Negreni. Trenurile companiei private care leagă Clujul de Oradea opresc chiar în mijlocul târgului, dimineața spre Oradea, și se întorc spre Cluj-Napoca după-masa. În acest mod nu trebuie să vă faceți griji nici pentru locul de parcare pentru mașină, căci acestea dau bătăi de cap în fiecare an: dacă alegeți să veniți la târg cu mașina trebuie știut că la fiecare ediție ambele margini ale drumului DN1E60 sunt ocupate de mașini pe kilometri întregi și, de câțiva ani încoace, sătenii s-au învățat întreprinzători și își oferă curtea ori livezile ca locuri de parcare, în schimbul unei taxe de 10 lei. Dacă alegeți trenul, trebuie să știți că prima cursă înapoi e doar după ora 16.

Citește și:

Secretul celui mai vechi târg din Transilvania, vechi de 400 de ani

Citește un reportaj:

FOTO Cafeneaua cu nimicuri, “construită” de la Negreni

Pompierii clujeni au lucrat toată noaptea pentru a stinge rampa de gunoi a orașului care a luat fost marți seara. Flăcările deschise au fost stinse, însă deșeurile încă ard mocnit.

PROMISIUNI și ROMÂNIA se mai vedeau din opera artistului Dan Perjovschi de la Pata Rât printre flăcări și fum. Artistul a desenat în aprile pe zidul care ține deșeurile Clujului pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la romii care locuiesc și muncesc la groapa temporară de gunoi a orașului.

Azi-noapte, rampa a luat din nou foc.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență, focarele de incendiu cu flăcări deschise de la suprafața deșeurilor au fost lichidate pe parcursul nopții, însă este necesară eliminarea focarelor ce ard mocnit în masa deșeurilor pe suprafața afectată. “Operațiunile de stigere și supraveghere a focarelor continuă cu patru autospeciale de stingere și 18 pompieri militari, sprijiniți de patru autocisterne și trei utilaje ale Regiei Autonome a Domeniului Public”, a mai informat ISU Cluj.

Imaginile din timpul operaíunilor derulate de ISU la rampa de gunoi a Clujului sunt infiorătoare.

sursa fotografii: ISU Cluj