Arhiva zilnicăSep 24, 2017

by -
0 507

Un tren a deraiat în această seară la ieșirea din gara din Dej, cu 200 de oameni în vagoane.
Cauza – o supralărgire a șinelor, spune unul dintre călători, Sorin Istrate, după ce a vorbit cu mecanicul de locomotivă și conductorul de tren. Peste 200 de călători așteaptă de mai bine de o oră pe peronul gării din Dej, adaugă acesta.

CFR Călători confirmă că trenul InterRegio Iași – Timișoara a deraiat în Dej, la trecerea peste macazele de ieșire din gară, în jurul orei 23.15. Călătorii sunt preluați de un alt tren care va circula pe celălat fir de cale ferată, după verificarea gabaritului de liberă trecere iar între timp echipe de intervenție se deplasează la fața locului pentru repunerea vagoanelor pe șine și pentru reluarea circulației în condiții de siguranță.

by -
1 1850

Primarul din Oradea Ilie Bolojan îi recomandă omologului său din Cluj-Napoca Emil Boc ca dacă există probleme cu proprietarii de imobile monumente istorice din centrul Clujului în ce privește reabilitarea fațadelor, un exemplu de forță ar fi o soluție.

Primarul Bolojan e azi la Cluj și prezintă ce a făcut în centrul istoric al Oradei în ultimii șapte ani în ce privește reabilitarea fațadelor istorice. A fost un demers uriaș și în multe cazuri s-a lovit de refuzul proprietarilor. Soluția sa – a pus cu forța schelele pe case și a ipotecat apartamentele.

“Avem un prim caz în care într-un palat costurile reabilitării costă 550.000 euro. Acolo am trecut la reabilitarea cu forța, demonstrativ, pentru că e o clădire emblematică”, spune el. “Când au văzut că am pus schelele pe casă și că le vom ipoteca apartamentele și le vom scoate la vânzare au acceptat să semneze contracte de împrumut”.

Deocamdată astfel de cazuri de forță nu s-au întâlnit la Cluj – dar rezistență din partea proprietarilor a existat, și nu ocazional: “la Oradea spiritul de conformare civic e mai bun; la noi la Cluj proprietarii și-au angajat firme de avocatură, care de multe ori costă mai mult decât reabilitarea fațadelor. Ca să aibă dreptul să se opună, într-o cădire cu 16 apartamente au refuzat să se constituie în asociație de locatari, am obținut acordul de la 14, dar nu și de la doi și nu putem începe, am mers în instanță să obținem acordul, durează vreo doi ani procesul”. Boc se referă la autorizațiile de construcție, unde e nevoie de acordul tuturor proprietarilor, în cazul în care nu există  asociație de locatari unde acordul să și-l dea președintele. Bolojan vine cu soluția: “Recomandarea e: luați o clădire emblematică, una care e praf și pulbere, și o reabilitați cu forța. Când văd schelele, că se pun ipoteci pe case”, se vor răzgândi, propune el.

Să mai spunem că, în Oradea, proprietarii de imobile degradate din centrul istoric al orașului pot cere Primăriei să facă proiectul tehnic pe bani publici, ceea ce reprezintă o economie de mii de euro.

 

Citește și:

Operațiunea fațada: 500 de proprietari din centrul istoric arși la buzunar cu impozite de 5 ori mai mari

Cum se pregătește primăria de marea refațadizare. Cumpără schele, plase și tunele de protecție

Marea refațadizare debutează “ca-n Meșterul Manole” în Cluj

Arhitectul cetății Alba Iulia și firma care a prezis viitorul pentru “casa” primăriei clujene vor să lucreze pe clădirile degradate ale Clujului istoric

“Cosmetica” de urgență pe patrimoniu: intervenții după rețeta corectă a ministrului și licitație pentru angajarea unui expert atestat de Ministerul Culturii

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: “Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

by -
7 1607

Primarul din Cluj-Napoca, oraș sufocat de mașini în special în zilele ploioase, spune că soluția pentru descongestionarea traficului în oraș sunt soluțiile alternative, pe modelul altor orașe europene, dar și descurajarea cumpărării de mașini.

“Toți am fost în Europa și am văzut modelele de mari orașe – Copenhaga, Barcelona, considerate în topul orașelor inteligente din Europa. Ce am văzut cu toții acolo? Un paradox: dacă până în secolul XX aceste orașe s-au dezvoltat treptat și asigurând un nivel de trai decent, secolul XX a dus la creșterea exponențială a mașinilor în aceste orașe. În timp ce industria auto a dus la construcția de mașini care merg cu 280 km/h, în oraș circulăm cu viteză sub nivelul trăsurilor din secolul XIX”, spune primarul Emil Boc.

În Copenhaga de exemplu, arată Boc, între 2004 și 2016 numărul de mașini care intră în oraș s-a redus cu zeci de mii prin încurajarea bicicletelor și a spațiilor pietonale. “Dar ai mai multe soluții alternative, și nu mașina: transport public, metrou sau ce există în diferite contexte, autobuz, tramvai, bicicletă, spații pietonale, car sharing, mașini electrice”. Boc spune că în Vestul Europei tinerii sub 30 de ani preferă să nu-și mai cumpere mașini. “Am observat o tendință abruptă în jos, tinerii nu mai cumpără mașini ca proprietate. Noua generație merge într-o altă direcție, tânăra generație nu mai preferă ownership-ul ci sharing-ul. În țările dezvoltate acesta e trendul, de a diminua mașinilor cumpărate de tânăra generație, în vreme ce în țările în curs de dezvoltare direcția e fiecare om cu o mașină, dacă se poate chiar două în proprietate, două în familie chiar trei. Noi urmăm aceleași greșeli și așteptăm încă 30 de ani ca să le reparăm”.

Amintim, orașul Cluj-Napoca bifează cel mai aglomerat sector de drum din întreaga țară, bruma de kilometri de drum european ce leagă cea mai mare comună din țară, Florești, de unul dintre cele mai mari cartiere din România, Mănăștur; pe acest sector înaintează cu greu dimineața și după-masa zeci de mii de mașini, majoritatea aparținând clujenilor ce locuiesc în Florești dar lucrează în Cluj-Napoca. Boc concluzionează: “e greu să le explici oamenilor că nu mai poți merge cu mașina până în fața birtului”.

La Cluj se află azi reprezentanții mai multor municipalități din țară – între altele primărița din Sibiu Astrid Fodor, primarul din Oradea Ilie Bolojan, dar și coordonatorul programelor Centrului Cultural ARCUB București, Raluca Ganea.