Arhiva zilnicăSep 20, 2017

by -
0 677

Melania Ciot a fost numită secretar de stat în MAE în locul lui Bogdan Mănoiu

Premierul Mihai Tudose a numit-o pe Melania-Gabriela Ciot în postul de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, ea înlocuindu-l pe Bogdan Mănoiu, fost consilier prezidenţial pentru afaceri europene în perioada 2011-2014, transmite Mediafax.
Decizia de eliberare din funcţie a lui Mănoiu şi cea de numire a lui Ciot au fost publicate miercuri seara în Monitorul Oficial. Melania Ciot este doctor în relaţii internaţionale şi studii europene al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, iar în 2015 a fost consilier al ministrului pentru Fonduri Europene. E conferențiar la Facultatea de Studii Europene de la universitatea “Babeș-Bolyai”.

by -
0 1037

Dezastru în comuna clujeană Chinteni în această seară, foarte aproape de Cluj-Napoca – mai multe gospodării au rămas fără acoperiș după furtuna puternică. “Situația este gravă”, spune un parlamentar prezent la fața locului.
Nu mai puțin de 15 case din comuna clujeană Chinteni au fost grav afectate de furtună, azi. “Situația este gravă, autoritățile sunt prezente la datorie”, transmite parlamentarul clujean Horia Nasra, de la fața locului.

UPDATE Pompierii din Cluj au transmis pe twitter că cinci gospodării au rămas parțial fără acoperiș iar acoperișurile a două anexe gospodărești au fost duse de vânt la casa vecină. Nu sunt victime, și nici mașini avariate, precizează aceștia.

Amintim, județul Cluj a fost sub cod portocaliu de furtuni pentru câteva ore, în această după-masă, și se află încă sub cod galben până mâine seară.

Imaginile vorbesc de la sine:

No automatic alt text available.

Image may contain: sky, nature and outdoor

Image may contain: sky, outdoor and nature

Image may contain: people standing

by -
0 313

Într-un interviu, publicat în numărul de sămbătă, 16 septembrie, al ziarului The Guardian, Jeremy Lee, bucătarul șef al clubului și restaurantului Quo Vadis, din cartierul londonez Soho, a spus că în piața agroalimentară din centrul Turzii a întâlnit ”mese pline cu unele din cele mai bune și mai proaspete produse” pe care le-a văzut vreodată de vânzare într-o piață, relatează Actualitatea de Arieș.

”Am călătorit cu avionul la Cluj și apoi am fost condus la Turda, pe câmpiile din Transilvania, o regiune istorică din România renumită pentru frumusețea sa. Piața din Turda a avut mese pline cu unele dintre cele mai bune și mai proaspete produse pe care le-am văzut vreodată de vânzare într-o piață” a descris Jeremy Lee impresiile sale despre Turda, în interviul publicat de ziarul The Guardian, de sâmbătă, 16 septembrie.

Cu ocazia călătoriei în Transilvania, prilej cu care a vizitat și satul Copșa Mare, din județul Sibiu, unde prințul Charles al Marii Britanii deține proprietăți imobiliare, Jeremy Lee, supranumit, în Anglia și ”regele budincilor” a redescoperit o rețetă de plăcintă cu prune pe care a mai întâlnit-o în bucătăria franțuzească. ”Într-o zi, am călătorit câteva ore (n.r: de la Turda) până într-un sat vechi, numit Copșa Mare. Acolo am mâncat foarte bine la pensiunea Copșa Mare. Prânzul bun s-a încheiat cu o budincă frumoasă, care semăna foarte mult la formă și la gust cu o ”clafoutis” specifică bucătăriei franțuzești, ce poate fi umplută cu rubarbă” a mărturisit Jeremy Lee, citat în The Guardian.

by -
0 179

Centru pietonal în Dej – acesta este, fără doar și poate, cel mai îndrăzneț proiect al municipalității pentru următorii ani. Primul pas a fost făcut azi.

Consilierii locali din Dej s-au întrunit în această după-amiază, cu începere de la ora 15, într-o ședință de îndată pentru a dezbate mai multe proiecte pe fonduri europene. Unul dintre ele, deși nu neapărat cel mai important, prevede o transformare totală pentru zona centrală a municipiului nostru. Scopul său ar fi reducerea emisiilor de carbon din zona centrală, încurajarea mișcării pe bicicletă și alegerea transportului în comun, cu autobuze electrice, în defavoarea autoturismelor, informează Dej24.ro.

Primarul Morar Costan a explicat proiectul – cum se va modifica circulația, ce se întâmplă cu locurile de parcare din centru, unde va fi mutată statuia din Parcul Mic, de ce se va construi o stație de autobuz lângă părculeț și unde vor fi alei pietonale – în fața consilierilor locali prezenți la ședință și a declarat că își dorește să depună proiectul chiar mâine, având în vedere că azi s-a ”dat startul” finanțării de acest gen.

Proiectul ar urma să fie finanțat în mare parte cu fonduri europene și are un buget total de 7,1 milioane euro.

 

by -
0 199

Meteorologii au emis în urmă cu puțină vreme o avertizare Cod Portocaliu de furtună pentru județul Cluj, valabilă până la oră 16.45.

Vizate sunt zona de munte a județului, în special orașul Huedin și comunele Călățele, Căpușu Mare, Chinteni, Gârbău, Gilău, Izvoru Crișului, Mănăstireni, Poieni, Mărgău, Sâncraiu, Sânpaul și Săvădisla. Aici meteorologii spun că se vor semnala frecvențe descărcări electrice, intensificări ale vântului, care trecător vor lua aspect de vijelie și grindină de dimensiuni medii și mari. În plus vor fi înregistrate averse de până la 35 litri pe metrul pătrat.

Codurile portocalii sunt instituite când în zonă sunt prognozate fenomene meteolorig ce periculoase de intensitate mare – vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină sau caniculă, cu risc de viituri pe râurile mici.

by -
0 468
Sursa foto: Pro Infrastructura

Alături de resursa umană şi costurile accesibile, infrastructura e unul dintre elementele esenţiale luate în calcul de investitorii care îşi decid destinaţiile de business – o spun chiar ei, la orice inaugurare de sediu nou. Aşa că, deloc suprinzător, lipsa marilor proiecte din domeniu afectează economia. Infrastructura de transport din România s-a dezvoltat foarte lent în ultimele decenii, iar ţara noastră “se apropie cu pași rapizi, dacă nu cumva a ajuns deja, în punctul în care actuala infrastructură va acționa ca o piedică pentru creșterea economică”. O spun oamenii de afaceri reuniţi în Consiliul Investitorilor Străini.

“Pentru a atinge nivelul standardului de viață din țările vestice, România are nevoie de cel puțin două decenii de creștere economică puternică peste media europeană. Fără realizarea imediată a unor investiții solide în infrastructură, va fi imposibil de susținut actuala creștere economică pe termen mediu și lung”, subliniază reprezentanţii CIS, care vin şi cu nişte cifre de “top”. Astfel, conform Raportului de Competitivitate Globală 2016-2017, România se află pe locul 88 din 139 de țări în ceea ce privește calitatea infrastructurii, coborând două poziții față de clasamentul din 2015-2016. De asemenea, Raportul de țară al României din 2017, elaborat de Comisia Europeană evidențiază faptul că în ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai mare rată a investițiilor publice din UE și per ansamblu s-au înregistrat îmbunătățiri. În ciuda acestui aspect, România se situează în continuare pe ultimul loc în UE în ceea ce privește percepția despre calitatea infrastructurii.

Potrivit CIS, autoritățile ar trebui să țină cont de o serie de aspecte cheie pentru dezvoltarea infrastructurii.
Redăm mai jos elementele punctate de oamenii de afaceri:

” Trasarea unor obiective bine definite. În prezent nu sunt clare prioritățile pentru următorii 3-5 ani, nici forma de finanțare și nici modul de implementare a proiectelor de infrastructură;
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) are nevoie de un cadru adecvat de guvernanță corporativă pentru a asigura un management de calitate; totodată, această entitate ar trebui să intre sub incidența Legii nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă. În același timp, sunt importante clarificări cu privire la scopul și obiectivele CNIR, dar și desemnarea unității care se va ocupa de managementul proiectelor, mai ales că lipsa managementului profesionist și a expertizei au condus de multe ori la întârzierea proiectelor fără motive întemeiate;
Extrem de importante și pertinente pentru proiectele de infrastructură sunt claritatea, ierarhizarea și schemele de finanțare, nu numai pentru facilitarea dezvoltării unei infrastructuri puternice, ci și pentru depășirea blocajelor existente în prezent, care determină întârzieri în desfășurarea proiectelor. Este necesar un efort comun interinstituțional pentru realizarea acestui lucru;
Definirea clară a criteriilor și priorităților investiționale ale Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții pe care Guvernul îl înființează;
Crearea unui cadru coerent pentru noua lege a parteneriatului public-privat, aspect pe care formele anterioare ale legii nu l-au avut;
Accelerarea absorbției fondurilor UE, întrucât aceasta continuă să fie foarte lentă. Fără fondurile UE, va fi aproape imposibil ca proiecte mari de infrastructură să se dezvolte în România”.

Infrastructura este esențială pentru dezvoltarea economică a țării, “unul dintre cei trei piloni pe care România trebuie să se concentreze dacă vrea să devină una dintre primele zece economii ale Uniunii Europene”, punctează reprezentanţii asociaţiei.

by -
0 132

O alunecare serioasă de teren a avut loc recent pe traseul Lotului 4 din autostradă A10 Sebeș-Turda, afectând și corpul autostrăzii aflate în construcție. Alunecarea pune sub semnul întrebării finalizarea tronsonului și deshiderea traficului până în luna decembrie 2017, în ciudă promisiunilor date de autorități cum că Lotul 4 împreună cu Lotul 3 vor fi inaugurați până la final de an.

“Lotul 4 din Autostrada A10 Sebes-Turda, intre nod Turda si nod Decea, construit de Porr, este aproape de finalizare. Din pacate, pe lot a aparut o alunecare urata care a angrenat nu doar taluzul unui debleu, ci si aliniamentul autostrazii, asa cum se poate observa din fotografii”, scria in urma cu cateva zile Asociatia Pro Infrastructura.

“In ciuda acestei alunecari serioase si a volumului mare de munca ramas de executat in zona Lacului Stejeris, constructorul isi asuma in continuare, conform surselor noastre, data de 30 noiembrie 2017 pentru finalizarea lucrarilor cel putin la un nivel care sa permita deschiderea traficului fara restrictii, in deplina siguranta. In zona alunecarii trebuie executat un zid de sprijin care sa stabilizeze versantul. Forezele vor fi mutate de la Stejeris in acest punct si se va lucra probabil in acelasi ritm accelerat: 3 coloane forate pe zi pentru fiecare foreza, deci 9 coloane pe zi”, mai scria API.

Intre timp, API a realizat si un video filmat din drona cu zona afectata de aluencarea de teren.

Zona afectata de miscarea pamantului apare si in ultima actualizare cu imagini din satelit facuta de Google pentru programul Google Earth.


Sursa foto: Google Earth / Forumul Peundemerg.ro – user: perfidus

by -
0 66
Sursa foto: CFAC, Targ 2016

Clubul Francofon de Afaceri din Cluj organizează târg de meserii: companiile au nevoie de absolvenți ai învățământului profesional, tehnic și vocațional. Evenimentul are loc joi, 28 septembrie, între orele 10:00 și 18:00, în incinta Cluj Arena, la etajul 1.

Este vorba despre un eveniment anual care promovează învățământul profesional și tehnic din regiunea Clujului. Evenimentul este adresat elevilor de gimnaziu și liceu, părinților acestora, unităților de învățământ profesional și tehnic, precum și firmelor și companiilor private interesate de personal calificat, deci de absolvenții acestor școli.
Potrivit organizatorilor, tinerii își pot alege meseria potrivită după ce ”testează” mai multe pe loc, în cadrul unor ateliere experimentale, sau pot discuta direct cu angajatorii care ofera locuri de muncă în domenii tehnice, prezenți și ei la Târg, în contextul în care cluburile de afaceri organizatoare și partenere ale acestei manifestări au 275 de firme membre. Participanţii pot discuta cu experții în HR prezenți la standul de consiliere în carieră.

Organizatorii spun că ar avea mai multe obiective: mediatizarea învățământului profesional și tehnic în rândul publicului larg, indentificarea nevoilor pieței și facilitarea accesului la forţă de muncă pentru companii, dar și invers – acces la internship-uri și job-uri pentru absolvenții învățământului profesional, tehnic și vocațional. Obiectivele pe termen lung sunt revitalizarea învățământului profesional, tehnic și vocațional din România, adaptarea curriculei școlare la nevoile reale ale pieței și schimbarea mentalității, a percepției negative asociate cu învăţământul profesional – inferioritatea studiilor vocaționale, în raport cu studiile universitare).
„Pe lângă ce ne-am propus pe termen lung cu acest eveniment, schimbarea de mentalități și sisteme – ceea ce știm că va dura – avem și niște așteptări mai concrete, realizabile la nivel local, pentru început: crearea unei rețele regionale de unități de învățământ profesional și tehnic și conectarea ei la rețeaua oamenilor de afaceri din clubul nostru francez și din cele partenere – german și belgian. Din start, ar fi vorba de peste 275 de companii care ar ști de unde să își ia cu prioritate forța de muncă, calificată și cunoscută deja – firmele au ocazia să organizeze stagii de practică pe domeniile în care au lipsă de personal, apoi să cheme în internship uri elevii pe care „pun ochii”. Astfel, și procesul de recrutare se ușurează considerabil, iar „siguranța unui loc de muncă” devine o expresie cu sens atât pentru angajat, cât și pentru angajator – care îl poate oferta pe licean imediat ce termină studiile sau chiar în timpul lor, dacă este cazul, pentru un part-time job”, a declarat Bogdan Herea, preşedinte al Clubului Francofon de Afaceri din Cluj.

Clubul Francofon de Afaceri din Cluj este o rețea de peste 60 de firme și persoane francofone cu funcții de decizie în întreprinderi, instituții și organisme administrative din Cluj.

by -
0 125

Furtuna fără precedent care a cuprins întreg Vestul țării duminică seara închide muzeul din Ciucea, puternic afectat de furtună: acesta rămâne închis toată luna, cât durează reparațiile.

Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” Ciucea va fi închis până în 26 septembrie. “Această măsură a fost luată ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme de la sfârșitul săpămânii trecute, ce au afectat și localitatea Ciucea, când foarte mulți arbori de dimensiuni mari au fost doborâți parțial sau total de vânt, în prezent constituind un real pericol pentru vizitatori”, explică reprezentanții Consiliului Județean, instituție în subordinea căreia funcționează muzeul.

Până în 26 septembrie întregul personal al muzeului trebuie să degajeze aleile de acces și să îndepărteze copacii căzuți, ca să elimine riscul pentru vizitatori și clădirile muzeului.

Iată istoria conacului din Ciucea, așa cum e ea prezentată de Consiliul Județean:

Domeniul de la Ciucea este cumpărat de către Octavian Goga în anul 1920 de la Boncza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Odată cu semnarea  actului de vânzare-cumpărare, Octavian Goga devine proprietarul complexului de la Ciucea, care, în acel moment cuprindea următoarele bunuri imobile:
-castelul, într-o altă arhitectură, de dimensiuni mai reduse;
-corpurile de clădire văruite, de culoare albă, clădiri care vor fi  doar reparate, păstrându-li-se atât arhitectura, cât şi funcţionalitatea.
Între anii 1921 -1926, Octavian Goga modifică esenţial castelul: îl măreşte, îl etajează, îi schimbă arhitectura, conferindu-i un stil nou brâncovenesc, cu verande largi şi vedere spre Criş.
Tot în această perioadă, se ridică un gard de piatră zidită al întregii incinte, se construieşte cunoscuta ,,casă de pe stâncă” şi se repară celelalte clădiri (,,Casa Albă”, ,,Casa Ady Endre” şi clădirea ,,Mănăstire”). În 1923, familia Goga se mută în casă nouă.
Din păcate, la 7mai 1938, Octavian Goga decedează la Ciucea, în urma unui atac cerebral suferit cu trei zile înainte. În 1939, după moartea poetului, Veturia Goga aduce la Ciucea un monument de arhitectură românească, biserica din lemn din comuna sălăjeană Gălpâia, înfiinţează o mănăstire de maici care funcţionează până în 1947 şi îşi reia activitatea în 1994. Între anii 1938-1958, prin stădaniile extraordinare ale Veturiei Goga   s-a realizat ,,Mausoleul”, monument funerar ridicat după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino şi decoraţiile proiectate de artista plastică Nora Steriade.
Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” s-a înfiinţat prin Dispoziţiei Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă cu nr. 6694/1966 ca urmare al actului de donaţie nr.863/1966 către statul român, făcut de Veturia Goga, văduva poetului. Muzeul este proprietatea  Consiliului Judeţean Cluj, proprietar care subvenţionează şi coordonează activitatea muzeului, iar din punct de vedere ştiinţific este coordonat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional reprezentat în teritoriu prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj.
Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” deţine un patrimoniu imobil format dintr-un teren de patru hectare pe care sunt amplasate 9 clădiri si un patrimoniu mobil ce cuprinde 14 310 piese organizate pe colecţii, expuse sau depozitate în sălile complexului muzeal.

 

by -
0 75

Regizorul clujean Tudor Giurgiu începe filmările la producția „Apropierea” în Spania, anunță azi casa de producție Libra FIlm. Producția are un buget de 1,4 milioane de euro.

Filmările încep în 19 octombrie în Cordoba, Sevilla și Candas, iar producția se bazează pe cunoscutul roman cu același nume al scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Filmul, cu Mihai Smarandache, Belén Cuesta, Ariadna Gil și Luis Bermejo în distribuție, va fi filmat și în România, la Sângeorz-Băi. „Este un film foarte diferit de ce am făcut până acum”, spune Giurgiu, care e și directorul celui mai cunoscut festival de film din țară, TIFF, din Cluj. “M-a fascinat povestea de viață a scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari și am încercat amândoi să redăm deopotrivă contextul anilor 2000, când mulți români au plecat din țară, trăind la limita subzistenței, dar și o poveste de dragoste care recuperează multe teme din proza și poezia autorului: nostalgia față de locurile tinereții, călătoria, capacitatea puternică a unor oameni de închipuire, de visare, de a-și dori lucruri mai mult sau mai puțin tangibile”.

Filmul spune povestea lui Adrian (Mihai Smarandache), un poet care emigrează ilegal în Spania în 2002 și care se angajează paznic de noapte într-un parc auto condus de Rafael (Luis Bermejo). Viața lui Adrian se schimbă în timpul nopții de San Juan (Noaptea de Sânziene), când o întâlnește pe Maria (Belén Cuesta), chitaristă într-o trupă de jazz.

Acesta e al patrulea lungmetraj din cariera regizorului Tudor Giurgiu după “De ce eu?”, unde protagonist a fost același Mihai Smarandache, “Legături bolnăvicioase” și “Despre oameni și melci”.

Filmul va avea premiera în cinematografele din România în octombrie 2018.