Arhiva zilnicăSep 19, 2017

by -
0 313

E pe locul 1 cu CFR și se pregătește de vizita lui FCSB, joi, de la 21:30. Dan Petrescu vorbește deschis despre acest campionat și despre preferințele sale tactice.

“Orice zi cu Dan Petrescu se rezumă doar la fotbal. Trăiește la intensitate fotbalul și doar despre asta discută”, îl descriu apropiații pe antrenorul clujenilor.

“Bursucul” a vorbit pentru revista LPF și admite că nu se aștepta să aibă un început atât de bun de sezon.

“Eu cred că acum avem mult prea multe puncte, în comparaţie cu ce mă aşteptam şi asta este o surpriză, nu ştiu cât va ţine acest lucru, pentru că sunt foarte mulţi jucători noi. În mod normal îţi trebuie timp, dar în fotbalul de azi nimeni nu-ţi mai oferă timp. Dacă îmi voi duce contractul până la final, rezultatele vor veni, exact cum ne dorim şi jocul va fi cum ne dorim”, a spus el.

“Nu e cel mai valoros lot, pentru că e greu de spus asta, dar împreună cu Steaua, Dinamo şi Craiova sunt cele mai valoroase loturi. Eu cred că nici Astra nu are un lot rău, dacă ne uităm la numele jucătorilor. Chiar dacă au plecat jucători de valoare, au venit alţi jucători, care au jucat în campionate bune şi care au un nivel destul de bun”, a adăugat.

În privința FCSB-ului, Petresu crede că “ne putem impune doar cu muncă, sacrificiu, organizare, disciplină, puţin noroc şi inspiraţie. Tot timpul, când voi juca împotriva Stelei va fi un meci deosebit. Au 20 de jucători foarte buni. Chiar dacă nu joacă Alibec şi Budescu, joacă Gnohere şi Teixeira, sau joacă Tănase, Golofca…ce e acolo în atac la ei! Sunt 10 jucători de atac foarte buni. În opinia mea, Alibec este cel mai bun atacant român, chiar dacă lumea îl critică şi vorbeşte că dă din mâini este cel mai valoros”.

Antrenorii care i-au influențat cariera

“La seniori, cel mai mult am învăţat de la Anghel Iordănescu, antrenorul meu de la echipa naţională. Am avut foarte mulţi ani împreună şi m-a inspirat foarte mult. În străinătate au fost mai mulţi antrenori care m-au ajutat foarte mult. Primul a fost Glenn Hoddle, care, din păcate pentru el şi din fericire pentru mine, a pierdut meciul Anglia – România şi eu am marcat împotriva lui. Mi-a părut foarte rău, pentru că el a fost antrenorul care m-a ajutat foarte mult în Anglia. Mi-aduc aminte, când s-a suit în autocar după meci, mi-a dat mâna să mă felicite, iar mie îmi era ruşine, pentru că nu-mi plăcea că am bătut tocmai Anglia lui Hoddle chiar dacă eram fericit pentru echipa mea.”

“Antrenorul care poate m-a disciplinat cel mai mult a fost Zdenek Zeman. A făcut miracole prin Italia cu echipele pe care le-a antrenat. Un tip foarte dur, cu antrenamente fizice. Două ore pe zi era cel mai scurt antrenament şi totul era pe atac. Nu jucam pe apărare deloc. Jucam 4-3-3. Am învăţat foarte mult de la dânsul. După ce am plecat de la Zeman toată cariera mea a fost uşoară, pentru că antrenamentele mi se păreau uşoare, peste tot pe unde am fost, în comparaţie cu ce făceam acolo”, povesteşte Dan Petrescu.

“Cred că sunt un antrenor echilibrat. Când am fost la Dinamo Moscova jucam mai mult pe atac, pentru că aveam jucători foarte buni, când am fost la Kuban jucam pe contraatac, când am fost în China jucam la început pe contraatac, apoi mi-a cumpărat 3 brazilieni şi a trebuit să jucăm pe atac. Cel mai important pentru mine este echilibrul şi balanţa echipei. Nu-mi place o echipă dezechilibrată, adică să atacăm cu 7-8 jucători şi 2-3 să fie în apărare, să fie descoperiţi. Îmi place mereu să avem un echilibru în ce facem.”

 

Farmec, cel mai important producător român de cosmetice, este singura companie prezentă cu 2 branduri în primele 5 poziţii ale Topului “100 cele mai puternice branduri românești”, realizat de Revista BIZ şi Unlock Market Research. În Topul prezentat în cadrul evenimentului BrandRo, Gerovital s-a clasat anul acesta pe locul doi, iar Farmec deţine poziţia a patra.
Studiul măsoară puterea mărcilor româneşti în baza a trei indicatori: importanţa mărcii, gradul de utilizare şi notorietatea sa. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ la nivel de repartiţie teritorială şi împărţire pe sex, format din 1.000 de respondenţi, cu o vârstă cuprinsă între 18 şi 55 de ani.
„Prezenţa constantă a brandurilor Farmec în Top “100 cele mai puternice branduri românești” este cea mai concludentă dovadă a valorii şi forţei întregului portofoliu multibrand al Farmec, care se conturează tot mai puternic, de la an la an. Suntem prezenţi în acest clasament în total cu 5 branduri, dintre care cele mai bune poziţii sunt obţinute de Gerovital şi Farmec. 2017 a fost un an important pentru ambele branduri. Astfel, Gerovital a aniversat 50 de ani de tradiţie şi inovaţie pe piaţa locală, a fost dezvoltat spre segmentul premium prin lansarea Gerovital H3 Derma+ Premium Care şi s-a bucurat de o extindere fulminantă a reţelei de magazine de brand. Farmec a fost, de asemenea, dezvoltat cu noi linii de produse şi a beneficiat de un rebranding al gamei. Sunt rezultate cu care ne mândrim şi care deschid seria realizărilor de succes ce vor avea loc în perioada următoare”, a declarat Ioana Borza, Director Marketing Farmec.
Farmec devine cel mai bine clasat producător de cosmetice din acest top, menţinându-se pentru al doilea an consecutiv cu două branduri în top 5 al clasamentului celor mai puternice branduri românești.
Deţinerea locului doi în topul celor mai puternice branduri româneşti este o nouă distincţie importantă pentru Gerovital, care în acest an a fost declarat Superbrand 2017, evidenţiindu-se faţă de alte peste 1.200 de branduri analizate prin calitate, încredere şi diferenţiere pe piaţă. De asemenea, brandul a obţinut titlul de “Produsul Anului 2017”, la categoria “Îngrijirea feței” pentru trei dintre cele mai recente produse antirid din gama Gerovital H3 Evolution.
Lista performanţelor Gerovital din acest an este continuată de lansarea mai multor game noi şi relansarea altor linii consacrate şi apreciate de români. Printre acestea se numără gamele Gerovital H3 Derma+ Premium Care, Gerovital Stop Acnee, Gerovital Geluri de duş, Gerovital Plant Deodorante.
La nivel naţional, Gerovital a fost declarat lider de piaţă pe segmentul produselor de îngrijire a tenului, cu o cotă de piaţă valorică de 23.3%* şi pe cel al tratamentelor cosmetice pentru păr, cu o cotă de piață valorică de 25,9%**. Mai mult decât atât, soluţiile pentru îngrijirea tenului din gamele Gerovital sunt cele mai vândute produse din întreg portofoliul companiei clujene.

Despre Farmec S.A. Cluj-Napoca

Farmec S.A. Cluj-Napoca – cel mai mare producător român de cosmetice – este un brand emblemă pentru România. Portofoliul companiei impresionează o lume întreagă prin produse moderne, concepute în laboratoare performante. Compania are certificare internaţională GMP și comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 țări.

În 2017, Farmec marchează 50 de ani de la prima industrializare a cremei cosmetice Gerovital. În ultimii ani, brandul Gerovital a deţinut în mod constant primele locuri în topuri importante, aducând în palmaresul companiei numeroase premii şi distincţii.

La finalul lunii august 2017, reţeaua de spaţii comerciale deţinute de Farmec este formată din 8 magazine Farmec, amplasate la Cluj-Napoca, Arad, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara şi 11 magazine Gerovital ce se găsesc la București (3 magazine), Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Ploiești, Suceava, Iași și Piatra Neamț.
Pentru a fi la curent cu noutăţi legate de brandurile din portofoliul Farmec, sfaturi utile din partea specialiştilor, surprize şi concursuri, puteţi urmări conturile de social media:

Twitter: https://twitter.com/farmec

Facebook: facebook.com/farmec.romania

Site şi magazin online: www.farmec.ro

* – “Calcul realizat pe baza datelor Nielsen din serviciul de retail audit realizat pentru categoriile produselor pentru îngrijirea feţei, segmentul CARE pe piaţa din România, valoare vânzări pentru ultimele 12 luni (perioade cumulate Ianuarie- Decembrie 2016). Copyright © 2017, The Nielsen Company.”
** – “Calcul realizat pe baza datelor Nielsen din serviciul de retail audit realizat pentru tratamente cosmetice de păr pe piaţa din România, valoare vânzări pentru ultimele 12 luni (perioade cumulate Ianuarie – Decembrie 2016). Copyright © 2017, The Nielsen Company.”

 

by -
0 111

 

Știm că îți place să ai natura aproape indiferent de anotimp, așa că am amenajat un spațiu în culorile toamnei, chiar în Iulius Mall. Te așteptăm în „Secret Garden” să te relaxezi între pauzele dintre sesiunile de shopping, să îți savurezi cafeaua sau să realizezi cele mai artistice selfie-uri.

Iulius Mall îți divulgă un secret! La etajul îndrăgitei destinații de recreere și cumpărături am amenajat un loc special dedicat deconectării, care să recreeze un peisaj natural chiar în mijlocul forfotei cotidiene. „Secret Garden” este o prelungire a Iulius Parc în interiorul mall-ului, fiind amenajată pe pasarela ce leagă zona cafenelei Quartz de cea a salonului Gett’s Color Bar. Pentru că a început toamna, spațiul surprinde elementele specifice acestui anotimp, generos din punct de vedere cromatic. Frunze ruginii, coronițe din flori și fructe, coșuri cu recolta de sezon, ghirlande luminoase și băncuțe care invită la odihnă sunt elementele ce contribuie la crearea unei atmosfere relaxante și romantice.

De ce „Secret Garden”? Pentru că este un loc retras, în care cafeaua poate fi savurată pe îndelete, poți stabili itinerariul prin magazine sau să iei binemeritata pauză de la shopping, poți împărtăși povești prietenilor tăi sau pur și simplu să visezi cu ochii deschiși. Ne-am gândit și la pasiunea ta pentru fotografii, așa că spațiul este și un „photo corner” tematic, în care îți poți face selfie-uri reușite sau îi poți surprinde în imagini pe cei dragi ție.

Vino să descoperi toamna în „Secret Garden”, la Iulius Mall Cluj!

 

O clădire importantă care trebuia finalizată încă din 2015 e abandonată la stadiul de șantier, pentru că proprietarul, Inspectoratul Județean Școlar (IȘJ), nu a mai reușit să angajeze un alt constructor.  Primul constructor, firma Construdava, a intrat în faliment de anul trecut, din noiembrie, iar de atunci și până în prezent, proiectul a rămas blocat.  “De opt luni suntem în această situație, din păcate. Stăm cu banii în cont pentru că nu am reușit să semnăm un contract cu un nou constructor. Fiecare procedură de licitație s-a terminat prost”, a mărturisit șeful IȘJ Cluj, Valentin Cuibus.

Clădirea de pe strada Argeș (foto sus) ar trebui să adăpostească noul sediu al IȘJ, fiind finanțată în totalitate de Ministerul Educației. În afara clădirii de birouri, proiectul implică și o sală de sport multifuncțională. Chiar dacă lucrările au început încă din 2012, Construdava n-a apucat până anul trecut să realizeze decât 65% din clădirea de birouri și 7% din sala de sport. Cuibus a precizat că noul contract pentru finalizarea acestui proiect se ridică la peste 18 milioane de lei. Ultima licitație pentru atribuirea contractului a rămas blocată la nivelul Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, astfel că șansele ca lucrările să mai poată fi demarate anul acesta sunt infime. Cuibus se numără printre mulți alți lideri de instituții publice care au criticat, în ultima perioadă, procedurile stufoase privind achizțiile publice, apreciind că în România a devenit aproape imposibil să mai reușești să realizezi vreun proiect, chiar dacă dispui de fonduri.

Odiseea clădirii de pe strada Argeș

Lucrările la viitorul sediu al IȘJ Cluj au fost antamate chiat din 2011, urmând să se finalizeze în 2013. Când s-au efectuat primele săpături, s-au descoperit niște vestigii, astfel că pe amplasament a fost instituit un șantier arheologic  (s-au descoperit un zid roman şi mai multe obiecte de ceramică din perioada romană). Apoi a apărut o cerere de revendicare de amplasament, din partea Parohiei Reformate din Cluj, care a susţinut că terenul de aproape 5000 de metri pătraţi, pe care în trecut exista un teren de sport şi un patinoar, i-ar fi aparținut. Parohia a pierdut procesul de revendicare, iar IȘJ a demarat contrucția. În noiembrie, 2016, firma Construdava a intrat în faliment, iar de atunci șantierul stă părăsit.

by -
0 164
Sursa foto: Exploratoriu

Clujenii au ocazia să vadă replici în mărime naturală ale unor dinozauri carnivori şi ierbivori care au vieţuit în urmă cu 65 de milioane de ani pe teritoriul Transilvaniei. După un tur prin mai multe orașe din țară, expoziția “Ultimii dinozauri din Transilvania” revine la Cluj, mai precis în Apahida, la Exploratoriu-Muzeul Copiilor, între 15 septembrie şi 29 octombrie.

Expoziţia e organizată de Direcţia Patrimoniu Cultural a Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, în parteneriat cu Exploratoriu-Muzeul Copiilor şi prezintă vizitatorilor patru replici în mărime naturală ale unor dinozauri carnivori şi ierbivori, din speciile Ornithocheirus, Elopteryx, Struthiosaurus trasilvanicus şi Magyarosaurus dacus.

Exploratoriu-Muzeul Copiilor este localizat pe DN1C, înte Apahida și Jucu, în continuarea centurii Apahida-Vâlcele. Este un loc de joacă, dedicat copiilor cu vârste între 1 an-10 ani și familiilor lor, unde vizitatorii pot învăța într-un mod interactiv despre fenomene științifice. Tariful pentru cei care vor să vadă exclusiv expoziţia este de 10 lei/ persoană.

by -
0 104

Un program de accelerare dezvoltat într-un centru de afaceri pe o fostă platformă industială a Clujului şi un startup care îşi propune să rezolve problema apei potabile în comunităţi sărace se numără printre câştigătorii finalei din România a unei competiţii internaţionale.

Zece ţări din Europa Centrală concurează la 12 categorii în cadrul Central European Startup Awards, o competiție care face parte din Global Startup Awards – unde sunt premiate cele mai bune startup-uri din 25 de țări din întreaga lume. Nominalizările s-au deschis în 31 martie şi s-au închis în 20 iunie, iar în 28 iulie organizatorii au publicat listele finaliştilor din fiecare ţară. În 3 august s-a deschis votul public, iar din 18 septembrie a început seria de evenimente naţionale – finala din România a avut loc la Cluj, chiar ieri. Câștigătorii au fost aleși în urma unei jurizări realizate de oameni din mediul de business, dar și de către publicul larg, iar startup-urile premiate în etapa națională sunt calificate pentru competiția regională Central European Startup Awards. Marea finală a competiției Central European Startup Awards va avea loc pe 23 noiembrie, la Sofia.

În finala de la Cluj de ieri s-au anunţat câştigătorii din România, selectaţi de comunităţile locale din domeniul startupurilor. UiPath câştigă trei premii la CESAwards: StartUp-ul anului, Cel mai bun startup în domeniul Inteligenţei Artificiale şi “Fondatorul anului” pentru Daniel Dines. Startup-ul anului e categoria care urmăreşte cea mai bună dezvoltare, bazată pe creştere, inovare şi impact al produsului/serviciului pus pe piaţă de companie, iar compania românească desemnată câştigătoare – UiPath – a creat o platformă de calcul RPA (Robotic Process Automation), dedicată automatizării proceselor de business.

Cel mai bun program de accelerare e unul care operează la Cluj, s-a mai decis în urma competiţiei. Este vorba despre Spherik Accelerator, un proiect dezvoltat în centrul de afaceri Liberty (ridicat în locul fostei fabrici de mobilă Libertatea). Spherik a lansat în aprilie noul program de accelerare pentru cei care vor să dezvolte startup-uri în domeniul Tehnologiei, “cu impact la nivel global”, după cum ar vrea fondatorii. Ajuns la a patra ediție, programul de accelerare a venit în acest an cu o noutatea: anunţa că pune la bătaie 1 milion de euro pentru startup-urile care au în plan dezvoltarea globală la finalul programului. Nouă startup-uri au intrat în actuala etapă a programului, iar săptămâna viitoare, în 26 septembrie, echipele înscrise în program îşi prezintă ideile şi progresul pe care l-au realizat în 12 săptămâni de lucru, au anunţat reprezentanţii Spherik. Fondatorii noilor afaceri vin din România, Moldova şi Ucraina. Mai multe informaţii AICI

Legături cu piaţa clujeană a startup-urilor are şi câştigătorul de la categoria “Best Social Impact Startup”, concepută pentru startup-urile care vin cu soluţii la probleme sociale, de mediu sau din domeniul cultural: SOWAT. Khaled Al Mezayen, CEO şi co-fondator Khar & Partners, a conceput și fabrică la Cluj (pe paltforma Energom) sisteme transportabile de purificare a apei, gândite pentru comunităţi mici, de 500-5000 persoane. Mai multe AICI

Citeşte şi:

Ce idei de afaceri pun în luptă tinerii antreprenori din Cluj, în competiţie cu startup-urile vecinilor europeni

“Best New Comer” (cel mai bun nou-intrat pe piaţă) e TypingDNA, o companie din Oradea care oferă soluții biometrice de securitate, bazate pe scris, iar la categoria Best Fintech Startup – categoria unde s-au înscris startup-urile care vin cu servicii financiare – câştigătorul e Moneymailme. La secţiunea “Best IoT Startup”, câştigător e URADMonitor, care a câştigat şi la categoria Cea mai bună soluţie de Smart City. Este vorba despre o reţea de monitorizare a mediului, care îşi propune să ajute la reducerea poluării. Cel mai bun Startup în domeniul Bio Tehnologiei e Colorimetrix. Investitorul anului a fost desemnat Catalyst Romania, iar cel mai bun spaţiu de co-working: Nod makerspace din Bucureşti.

by -
1 112

Percheziții la Cluj, unde mascații descind la grupare infracțională care punea în circulație bani falși.

Procurorii DIICOT și ofițerii de poliție judiciară au descins în cinci case din Maramureș și Cluj, în această dimineață, într-o acțiune ce ar trebui să destructureze un grup infracțional organizat acuzat de înșelăciune și punere în circulație de bani falși. “În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada octombrie — noiembrie 2017, cu activități ilicite identificate inclusiv în cursul lunii martie 2017, membrii grupului infracțional s-au implicat în mod repetat în comiterea unor acte infracționale vizând procurarea, deținerea și punerea în circulație de valută contrafăcută (bancnote de dolari americani în cupiură de 100 unități), atât pe raza județului Maramureș în mai multe localități, dar și pe raza județelor Satu Mare și Cluj”, explică procurorii.  Aceștia adaugă că din cercetări a rezultat că grupul a plasat dolari contrafăcuțila case de schimb valutar și persoane fizice din clee trei județe, dar și în Ungaria, aproape de frontiera cu România, în luna noiembrie anul trecut – în total 8.400 de dolari. Până acum grupul a plasat peste 12.000 de dolari contrafăcuți.

by -
0 80

Comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Crețu spune la Cluj că birocrația excesivă pentru obținerea de finanțări europene e specifică României: “România e una dintre țările care suprareglementează foarte mult”, spune ea și exemplifică – “pe lângă că avem 600 pagini ca regulament, am primit în ultimii ani întrebări privind modul în care se interpretează aceste regulamente și avem încă 2.000 de pagini de ghiduri”.

Și nu doar aceasta – la depunerea proiectelor sutele sau miile de pagini trebuie, toate, semnate, parafate și scanate. “Îndemnăm statele membre să se abțină să mai adauge pe lângă aceste reglementări alte elemente birocratice. Am discutat acest lucru și ieri, în Sălaj au avut proiecte de 15.000 de pagini, fiecare pagină a trebuit parafată și semnată”, explică aceasta.

by -
5 1279

Toată lumea se plânge de absorbția deficitară a banilor europeni de către România, dar birocrația rămâne o problemă majoră iar legislația stufoasă pune piedici serioase: avertismentul vine de la primarul Emil Boc, care, spune el, a încercat să simplifice procedurile cât timp a fost premierul României, fără succes însă.

În ce privește relația cu UE, semnalează Boc, România e total favorabilă: “în Parlament nu veți găsi partide eurosceptice sau antieuropene”, le-a spus el mai multor europarlamentari veniți azi în vizită la Cluj. Totuși, chiar dacă banii europeni sunt un ajutor considerabil pentru dezvoltarea țării, accesarea acestor fonduri rămâne o problemă din cauza birocrației nerușinate: “accenturez importanța debirocratizării legislației românești. Vă dau două exemple mărunte, banale, dar care creează probleme zilnice: e nevoie de autorizație de construcție, extras CF și Hotărâre de Guvern de atestare a domeniului public și privat. Durează luni de zile datorită specificului României de restituire a proprietăților. De ce nu se poate ca această solicitare să se dea la sfârșit, cînd iei în folosință obiectivul, și nu la început? Până atunci stăm blocați. Cred că oamenii care creează aceste structuri nu au fost în teren și nu cunosc realitățile, stau în birouri, nu știu ce înseamnă o cadastrare și o hotărâre de guvern, câți pași trebuie făcuți. Altă chestiune la fel de măruntă dar cu impact pentru noi – spațiul verde să nu fi fost vreodată încadrat în categoria spații verzi. Noi în România am avut 50 de ani de comunism, spații verzi abandonate din motive de proprietate distrusă, retrocedări. Parcul Feroviarilor de exemplu a fost întotdeauna verde dar abandonat 27 ani. Acum trebuie în proprietate de la Guvern dar nu putem investi bani europeni pentru că în trecut a fost spațiu verde”.

În ce privește birocrația proiectelor europene, Boc are și soluții: “la Cluj am aplicat procedura depunerii electronice. De ce nu la fel ca alte state europene să putem depune electronic, cu cerințe minimale și pur și simplu dacă nu completezi căsuța să nu poți merge mai departe, dar nu să mergi la funcționari 500 km la București pentru că nu ai completat o rubrică sau alta. Suntem singura țară din fostul bloc comunist care funcționează încă în sistemul administrativ comunist. Cât am fost premier am încercat să comasez județele dar nu am avut majoritate parlamentară. România are nevoie ca de aer de finalizarea procesului de regionalizare. Acum facem ping-pong cu proiectele de la regiune la Guvern și de la Guvern la Bruxelles”.

by -
0 429

Situație aberantă în Cluj-Napoca, unde un centru de cercetare construit și dotat cu aparate de ultimă generație cu finanțare europeană nu are bani să funcționeze.

E vorba de centru medical Imogen, ce aparține de Spitalul Județean de Urgență, care la rândul său aparține de Ministerul Sănătății. Imogen e un institut de cercetare medicală, finanțat cu bani europeni într-un proiect cu valoare de 48 milioane de lei, adică peste zece milioane de euro, bani din care covârșitoarea majoritate – 39 milioane – au venit de la UE. Institutul ar urma să crească eficiența spitalului județean din Cluj “prin construcţia unui centru de studii avansate, interdisciplinare, fundamentale şi clinico-imagistice pentru corelarea pe termen lung a parametrilor de dezvoltare intrauterină cu statusul neuro-psiho-motor, pe parcursul dezvoltării până la vârsta adultă şi dotarea acestuia cu cele mai moderne echipamente şi instrumente software”.

Situația a fost semnalată azi de europarlamentarul Lambert van Nistelrooij: “am vizitat un proiect în care ați băgat milioane de euro, cu mașini de top, dar nu sunt bani pentru exploatare și contracte viitoare”.

L-am sunat pe directorul centrului, Florin Stamatian, care spune că problema e una foarte complexă – de fapt sunt mai multe probleme mici, ce împiedică funcționarea. “E o problemă care se rezolvă foarte greu, încă n-am găsit soluția. Ministerul Sănătății nu aplică legea cercetării, că nu e sub incidența ei. Organigramele nu corespund, cea de spital cu cea de cercetare. Atunci în momentul de față noi nu funcționăm pe o organigramă de cercetare. E un fel de struțocămilă. Avem posturi, dar sunt lucruri cum ar fi de exemplu postul de statistician medical, sau nucleul de scriere de proiecte, oamenii care urmăresc și scriu proiectul, e o specialitate deja, nu poate fi oricine. Partea cea mai grea e că potrivit proiectului ar fi fost o etapă a doua după construirea clădirii în care trebuia să fiu susținut financiar de Ministerul Sănătății sau de ministerul Cercetării ca să poți intra în construcția ideii, formarea de cercetători, că nu se găsesc pe toate străzile. În plus e foarte complicat să faci contabilitatea pe proiecte, de exemplu. E greu ca un salariat al spitalului să facă contabilitate. Dar dacă merg la minister și zic să angajez zice că are spitalul. Sau pentru achiziții: nu am serviciu propriu de achiziții și nu pot aștepta până la sfârșitul anului ca spitalul să facă achiziție globală. Finanțarea  nu a venit niciodată și bănuiesc că nici nu va veni până nu încheiem perioada de supraveghere”, explică Stamatian. Totuși, adaugă el, chiar dacă pe hârtie apare probabilitatea ca banii europeni să trebuiască să fie rambursați dacă indicatorii asumați în proiect nu sunt atinși, posibilitatea aceasta e “zero, cât trăiesc eu”. Stamatian sintetizează: “e ca și cum ai cumpăra o mașină, dar trebuie să aloci bani o vreme și pentru funcționare”.

Am solicitat un punct de vedere din partea Spitalului Județean, al cărui purtător de cuvânt Monica Costin spune că-l va avea într-o oră.

UPDATE – Costin spune că Imogen are acum trei surse de finanțare – Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate pentru spitalizarea de o zi și respectiv proiectele de cercetare. “În ce privește veniturile și cheltuielile de pe luna iulie, de exemplu, sunt pe plus”, spune ea. Dar aceasta, cu o organigramă mult sub cea avansată în proiectul de finanțare, 9 posturi față de 50. “În momentul în care dânșii pot să își atragă surse de finanțare din cercetare, așa cum le este practic obiectul acestui proiect, atunci ar putea să-și țină o organigramă cu foarte multe posturi ocupate. Dar din altă parte, adică de la spital, să ia din banii pe care-i fac secțiile clinice prin contractul cu casa nu e posibil și legal”, spune Costin.

Situația de la Imogen nu e singulară – dar reprezintă, în orice caz, finalizarea unui proiect de cerere de finanțare europeană, proiecte ce au ajuns să fie extrem de stufoase, fapt ce pune probleme majore în absorbția de bani europeni. Van Nistelrooj spune că un motiv e și fragmentarea administrării țării în zeci de județe, situație nemaiîntâlnită cel puțin în această zonă a Europei, ca o țară să funcționeze după o împărțire administrativ-teritorială din timpul regimului comunist și veche de o jumătate de secol. “Sunt 42 de județe prea mici, prea multe și prea puțin puternice”, spune el și adaugă, ținând în mână un pahar de plastic în care s-ar putea ghici puțină apă: “ar trebui să vă gândiți la descentralizarea țării, nu e treaba mea dar încerc să fac ca paharul să fie măcar pe jumătate plin”.