Arhiva zilnicăSep 13, 2017

Proiect CTpark Ineu. Sursa foto: Produs in Ardeal

CTP, unul dintre cei mai mari dezvoltatori şi administratori de parcuri industriale şi logistice din România, dezvoltă un nou parc logistic în Floreşti, scrie ProdusinArdeal.ro. Investiţia anunţată: 15 milioane de euro.

Noul parc logistic va fi construit pe un teren cu o suprafaţă de 65.000 de me­­tri pătraţi, proiectul fiind în faza de auto­rizare, design şi licitaţie pentru sub­contractori. CTPark Cluj II va avea o suprafaţă totală închiriabilă de aproape 3 ha. ”Primim din ce în ce mai multe solicitări din zona Clujului, care atrage în ultimii ani investitori de calibru din domenii ca: IT, automotive, FMCG, industria textilă, tehnologie”, a spus Ana Dumitrache, Country Head al CTP România. Compania mai deţine în prezent un parc în judeţul Cluj, CTPark Cluj I, aflat în localitatea Apahida, cu o suprafaţă de 23.000 metri pătraţi, finalizat anul trecut.

Ştirea integrală AICI

by -
0 37
Sursa foto: Jazz in the Park

Festivalul care aduce jazz în parc, gratuit, în Cluj pune la bătaie bani pentru proiecte. Participanţii au putut dona pentru acest scop, chiar în timpul festivalului. Organizațiile neguvernamentale și persoanele care au idei de proiecte în care cultura intervine în spațiul public pot primi finanțare prin Fondul Jazz in the Park, anunţă organizatorii festivalului. Tocmai s-a dat start apelului de inițiative de intervenție culturală în Cluj, iar suma maximă pusă la dispoziția proiectului câștigător sau proiectelor câștigătoare pentru secțiunea publică este de 11.000 lei. Proiectele care vor implica în activități cea mai defavorizată comunitate a Clujului, Pata Rât, vor primi punctaj suplimentar.

Aplicațiile se depun online din 13 septembrie și până în 22 octombrie prin completarea fișei de înscriere, disponibilă AICI.

„Fondul Jazz in the Park reprezintă un efort comun care sudează și mai tare relația dintre noi, organizatorii festivalului, și publicul participant. E ceva ce rămâne după festivalul din vară și dă culoare orașului și comunității noastre. În fiecare an adaptăm și regândim direcția spre care direcționăm banii și ne gândim la domeniile care au nevoie mai mare. Anul acesta am dat multă atenție comunității din Pata Rât, de la scena pe care am amplasat-o aici și până la proiectele pe care deja le-am demarat alături de oamenii din zonă. În plus, rezultatele bune pe care le-au avut proiectele finanțate în ultimii doi ani ne-au determinat să păstrăm și în acest an o parte din buget pentru apelul public. Sperăm să primim proiecte multe și bune de intervenție culturală în spațiul public”, spune directorul festivalului Jazz in the Park, Alin Vaida.

Proiecte la Pata Rât

Anul acesta Fondul Jazz in the Park se implică și în integrarea comunității de la Pata Rât, unde vor fi finanțate câteva proiecte comunitare și sociale pentru copiii care locuiesc lângă groapa de gunoi a Clujului. Unele proiecte au început deja: e vorba despre workshopuri, activități educative și sportive pentru copiii din comunitate, abonamente la cluburi de sport și amenajarea unui loc de joacă pe care micuții să-l poată folosi.

Proiectele Fondului Jazz in the Park 2017:
1. Te Khelas Amen! – proiect de educație non-formală adresat copiilor și tinerilor din comunitatea Coastei – Pata Rât prin activități precum: vizite tematice, ateliere practice de pictură, cusut, meșteșuguri, activități și competiții sportive.
2. Burse sportive – oferirea a patru burse sportive pentru tinerii din Pata Rât pe parcursul unui an.
3. Realizarea unui teren de joacă și sport la Pata Rât.

Fondul Jazz in the Park a debutat în 2014 din dorința organizatorilor festivalului Jazz in the Park de a determina comunitatea să se implice în proiecte care să transforme în bine orașul. Până acum au fost acordate, din Fondul Jazz in the Park, burse pentru tineri muzicieni talentați, au fost susținute inițiative culturale și proiecte de artă experimentală.

Înscrierea proiectelor pentru obținerea de finanțare prin Fondul Jazz in the Park 2017 se face online în perioada 13 septembrie-22 octombrie prin completarea formularului de înscriere disponibil online.

Conducerea Spitalului de Recuperare din Cluj a demarat o anchetă după ce un clujean, Vlad Manases, acuză o intervenție chirurgicală nereușită.

În mijlocul operaţiei în care trebuia să i se refacă tendonul de la degetul mic de la mână, tânărul a simţit că ceva nu este în regulă. El a fost operat greșit de medicul Alexandru Georgescu, unul dintre cei mai cunoscuți medici din domeniu, anunță adevărul.ro. Vlad şi-a făcut toate analizele, a făcut radiografii şi rezultatul era clar: tendonul de la degetul mic al uneia dintre mâini era rupt.

După ce a fost anesteziat şi pregătit, în sala de operaţii a ajuns şi medicul. „Vine profesorul şi începe să taie. După o jumatate de oră încep să-mi pun întrebări. Braţul începe să mă doară groaznic şi mă gândesc în momentul acela că degetul meu mic e cam ferit de băieţii aceştia care se distrează de minune. Îi spun doctorului că anestezia şi-a făcut bine efectul în sensul în care nu simt că lucrează la degetul mic. Profesorul se opreşte, beleşte ochii şi-i face mari, şi mă întreabă: <<Dar nu la degetul mijlociu ai probleme? >> <>, a povestit tânărul pe Facebook.
Continuarea pe adevarul.ro.

by -
0 154

Universitatea a depășit-o pe ACS Comuna Recea după ce oaspeții au deschis scorul.

Golgheterul Cumunei Recea, Viorel Chinde, a marcat primul, după ce l-a învins pe Iulian Dinu din interiorul careului.

Recea a rezistat aproape o jumătate de oră fără să primească gol. Micaș a restabilit egalitatea, dar U Cluj s-a desprins abia în repriza secundă. Octavian Ursu (63), Iuliu Hațiegan (68), Brian Lemac (78) și Dorin Goga (88) au fost marcatorii “studenților”.

Câştigătoarele acestor jocuri se vor califica în turul 4, acolo de unde FRF urmează să premieze participantele începând cu această nouă ediţie. O victorie în turul 4 va aduce în cont 3.000 de euro, în timp ce pierzătoarea va încasa doar 1.000 de euro.

Faza a 4-a a Cupei României, la care vor participa cele 18 echipe calificate din faza a treia plus restul de 18 echipe din Liga 2, este programată să aibă loc pe 3-4 octombrie 2017.

foto: fcuniversitateacluj.ro / Cristian Cosma

 

by -
0 3190
Simulare spital Regina Maria

Reţeaua privată Regina Maria deschide la Cluj un nou spital în primul trimestru al anului viitor, anunţă reprezentanţii companiei. Proiectul, realizat în parteneriat cu bancherul clujean Horia Ciorcilă, necesită investiţii de 15 milioane de euro, susţin dezvoltatorii. Spitalul va avea în jur de 300 de posturi, dintre care aproximativ jumătate pentru medici. Aceştia vor fi recrutaţi inclusiv din spitalele de stat din Cluj, iar o parte dintre ei vor lucra exclusiv pentru reţeaua privată, spun reprezentanţii companiei.

În 2017, reţeaua a făcut şi două achiziții la Cluj: Prompt URG – serviciul de ambulanță privată și îngrijire la domiciliu și laboratorul Santomar OncoDiagnostic, pe zona de anatomie patologică și citologie.
În primul trimestru al anului viitor, reţeaua deschide un spital privat cu servicii integrate, inclusiv cu activităţi de chirurgie minim-invazivă. Clădirea spitalului e în construcţie în zona străzii Dorobanţilor, va fi dezvoltată pe şapte niveluri (două niveluri de subsol, parter, patru etaje) și va avea o suprafață de 7000 de mp. Acesta va dispune, printre altele, de maternitate, cameră de gardă pentru adulți și copii, ambulatoriu multidisciplinar și de o serie de specialități medicale și chirurgicale pentru adulți și copii. Proiectul este realizat în parteneriat cu omul de afaceri Horia Ciorcilă. Mai precis, preşedintele BT realizează clădirea în care Regina Maria devine chiriaş, explică CEO-ul reţelei.

Medici atraşi de la Stat la privat. Noul spital va avea 300 de angajaţi

“Clujul este un oraş extrem de performant în ceea ce înseamnă medicina românească. Sunt multe competenţe la Cluj care sunt chiar mai puternice decât în Bucureşti. Spitalul e construit de clujeni, expertiza medicală e la Cluj, specialiştii de aici, noi venim cu acreditări internaţionale. Avem deja două spitale acreditate de organisme internaționale – americane și europene, fiind singurul furnizor din România cu o experiență atât de vastă în domeniu. Procesul e unul foarte costisitor, constă în verificări, inspecţii inopinate, auditări, reacreditări. Dacă nu menţii un nivel de calitate, îţi pierzi certificarea”, a menţionat Fady Chreih, CEO-ul rețelei de sănătate Regina Maria, care s-a aflat azi la Cluj pentru a anunţa planurile companiei. Pentru noul spital, reţeaua are nevoie de aproximativ 300 de angajaţi, dintre care jumătate ar trebui să fie medici. Unde se găsesc specialişti, când din România medicii emigrează de ani de zile, spre destinaţii unde consideră că pot să îşi exercite decent meseria? “Îi avem pe primii trei angajaţi. Mă aştept să avem în principal angajaţi clujeni sau “importaţi” de Cluj, vom recruta de aici, şi din spitale de stat. Avem primii 10 chirurgi confirmaţi, dar nu pot da numele lor până nu îşi depun demisiile”, a mai spus CEO-ul. Asta deoarece în noul spital va exista o echipă principală de medici care vor lucra exclusiv pentru Regina Maria. “Avem un “core” care va fi compus din personal care va lucra exclusiv pentru Regina Maria, iar acestora li se vor adăuga şi colaboratori”, a explicat Chreih. În jur de 60% dintre medici ar lucra exclusiv pentru reţeaua privată.

Întrebat dacă tergiversările pentru construirea mult aşteptatului Spital Regional public de la Cluj ajută sau nu afacerile private, CEO-ul a dat un răspuns nuanţat. “Şi da şi nu. Eu cred în complementaritatea stat-privat. Dacă amânarea e avantajoasă… în ceea ce priveşte posibilitatea de a găsi personal medical, da. Suntem conştienţi că nu e simplu, ştim că Spitalul Judeţean are posturi neocupate. Dar, pe de altă parte, un oraş medical puternic va ajuta piaţa. Ca locuitor în România, îmi doresc ca aceste spitale să se construiască. Noi nu vom putea acoperi toate nevoile. Mi-aş dori ca românii să nu mai plece în afară”, a spus Chreih.

Afaceri de la Cluj

Compania este prezentă pe piața serviciilor medicale din Cluj-Napoca din 2008 – în prezent, Regina Maria are la Cluj două policlinici, două laboratoare, un punct de recoltare, un centru de medicina muncii și un centru de expertiză în diabet, nutriție și boli metabolice. La nivel local, furnizorul medical are peste 300 de angajați, dintre care peste 150 sunt medici ce acoperă 32 de specialități medicale. Potrivit datelor companiei, în 2016, 150.000 de pacienți au trecut pragul policlinicilor din oraș. Tot anul trecut, medicii Regina Maria Cluj au acordat peste 210.000 consultații și au efectuat peste 420.000 de analize de laborator. Pe zona corporate, reţeaua are în portofoliu 30.000 de abonamente medicale oferite angajaților din zonă. Deocamdată, Clujul aduce aproxiamtiv 12% din afacerile reţelei în România, dar noul spital ar trebui să ducă la triplarea activităţii de la Cluj, estimează conducerea companiei. Menţionăm că cifra de afaceri estimată pentru 2017 a reţelei din România este de 120 de milioane de euro. Clujul este considerat un pol al României. “Nu am fi luat decizia unei investiţii de asemenea anvergură dacă nu aveam experienţa de nouă ani de la Cluj”, spune CEO-ul. “Clujul s-a dezvoltat foarte bine pe IT, dar asta nu e suficient. Mai e nevoie de un domeniu puternic. Pentru centrele de servicii, Clujul şi România vor deveni prea scumpe. Trebuie producţie, e nevoie de dezvoltarea platformelor industriale”, crede Chreih.

Potenţialul viitorului spital de la Cluj este de a ajunge la 500 de locuri de muncă, mai spune conducerea reţelei. Aproximativ 60% dintre pacienţii acestui spital ar veni din Cluj, restul din afară. Există şi medici care vin din străinătate în echipa care se formează: din Germania, Franţa, Italia. Fady Chreih spune însă că nu se poate vorbi de vreun trend de întoarcere masivă a medicilor plecaţi. “Sunt trei categorii de oameni care se întorc în România: cei care şi-au lăsat familiile aici şi vin pentru familii, cei care nu s-au integrat dincolo şi cei care nu au reuşit să ajungă la un anumit standard. Avem poate 12 oameni din totalul de 4500 care sunt profesionişti întorşi în ţară după ce au lucrat în afară. Nu aş miza pe ideea asta: medicii care se întorc în România, nu îmi pun mari speranţe în asta. Mă aştept însă ca măcar să nu mai plece”, spune CEO-ul.

Despre dr Burnei, fost colaborator: “E un caz extrem de dificil”

Într-un moment în care ies la iveală o serie de cazuri care arată disfuncţii grave în sistemul medical românesc (Hexi Pharma, infecţii nosocomiale, cazul Burnei, criza citostaticelor, demisiile forţate ale neurochirurgilor de la Colentina), pacienţii par să aibă tot mai multe motive de îngrijorare. Şi nu doar spitalele publice, ci şi clinicile private mai au de demonstrat pentru a câştiga încredere. După luni de dezvăluiri despre infecţii în spitale şi cazuri de management dezastruos în sistemul public de sănătate din România, cazul unui renumit chirurg a cutremurat opinia publică, caz încă în desfăşurare. În decembrie anul trecut, un articol publicat de Casa Jurnalistului arăta cum unul dintre cei mai renumiţi ortopezi din România a experimentat cu un implant neomologat pe o fetiță care șchiopăta. După 11 operații şi câţiva ani mai târziu, tânăra abia se mai poate ridica din pat. Ulterior, au ieşit în spaţiul public şi alte cazuri în care părinţii arătau cum le-au fost mutilaţi copiii. Burnei a fost şef al clinicii de ortopedie de la spitalul Marie Curie, dar a lucrat şi în mediul privat, inclusiv la Regina Maria. Gheorghe Burnei a fost reţinut în decembrie 2016 de către procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti, care au cerut instanţei arestarea preventivă a acestuia pentru mai multe fapte de luare de mită. Ancheta referitoare la practicile experimentale ale doctorului e încă în desfășurare. În paralel, au început mai multe procese în care părinții îl acuză pe doctor de malpraxis. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis definitiv la final de august că medicul ortoped – acuzat de mai multe fapte de luare de mită – nu poate profesa în spitalele de stat, relata prese centrală. Cum văd cei de la Regina Maria “cazul Burnei”, un doctor care le-a fost colaborator? “Dr. Burnei a avut consultaţii la Regina Maria. Pacienţii operaţi la noi sunt bine. (După izbucnirea scandalului) părinţii copiilor ne-au contactat, să verifice ce s-a întâmplat, am făcut verificări, protezele trebuie să fie la standarde; la noi nu au fost probleme cu operaţii. Dr Burnei dădea consultaţii şi la noi şi avea liste de aşteptare de luni de zile. În plin scandal încă ne sunau oameni să se programeze la el. Nu era clar la un moment dat dacă el poate să profeseze sau nu. Dar decizia noastră a fost de a întrerupe colaborarea până se clarifică lucrurile din punct de vedere legal. E un caz extrem de dificil. Orice caz de genul acesta afectează şi industria medicală. Şi problemele cu infecţiile din spitale. Oamenii sunt mult mai neîncrezători, pun mai multe întrebări”, spune CEO-ul de la Regina Maria. Acesta mai precizează că reţeaua verifică şi certifică diplome şi îşi verifică medicii sau viitorii colaboratori. “Primul filtru este spitalul: ca cazuistică a avut, ce poate face, ce poate face în spitalul nostru. Mai există şi o reţea informală foarte puternică, construită în timp. Acum mi-e mult mai uşor să dau şase telefoane şi să verific informaţii despre un anumit medic. Ne-am făcut temele pentru şefii de secţii de la Cluj, în ceea ce priveşte calitatea umană şi profesională”, spune Chreih.

Lacul de levigat în 23 august sursa foto: Facebook
Un video aerian cu balta de levigat toxic din zona gropii de gunoi a Clujului de la Pata Rât a fost postat astăzi pe rețelele de socializate. Despre acest “lac” civicii din Cluj spun că s-a dublat în ultimele zile.
“De la 300 metri înălțime mirosul este insuportabil. Se vede mocirla și canalele prin care levigatul se infiltrează în sol. Mărimea lacului s-a dublat în câteva zile”, adaugă Szakáts István, una dintre vocile din societatea civilă clujeană. Video-ul a fost realizat în 13 septembrie.

Acesta pune la îndoială soluții avansate de Consiliul Județean Cluj, în cotextul în care, de sus, situația lacului toxic de levigat este îngrijorătoare.
“Consiliul Județean anunța așa: “una dintre soluțiile propuse pe care încercăm să o implementăm în cel mai scurt timp este achiziționarea unei stații de epurare, care să permită epurarea acelui levigat, să nu ajungă în râul Zăpodie și implicit în Someș. Capacitatea stației o calculează în acest moment experții, iar în momentul când avem tipul de stație pe care trebuie să îl achiziționăm. În termen de costuri încă nu pot să spun nimic pentru că nu avem capacitatea exactă a stației. Costurile vor fi aferente stației. Va fi o stație fixă, inclusiv alimentare cu energie electrică și alte lucrări de construcție. Consiliul Județean Cluj va suporta costurile de achiziție.” Ceea ce se vede din comentariu:
1. Expertiza nu e finalizată.
2. Stația nu e aleasă.
3. Stația nu e cumpărată.
4. Stația nu e adusă.
5. Construcțiile necesare pentru instalarea stației nu sunt efectuate.
6. Stația nu e instalată.
7. Stația nu e pusă în funcțiune.
Pompierii au folosit 300.000 metri cubi de apă pentru stingerea incendiilor. 300.000mc de apă e mai mult decât cade pe suprafața aia în 10 ani cumulat. De atunci apa aia șiroaie încet afară, spălând otrava. Sunt mai mult decât curios ce capacitate de stație de epurare o să judece Consiliul Județean că îi și ne trebuie”, a completat Szakats.
Despre noua problema a Clujului legată de gestionarea gunoiului, mai jos:

sursa foto: colaj Facebook

Doar 36 din cele peste 40 de platforme subterane dedicate colectării selective a gunoiului anunțate de Primăria Cluj vor fi gata până la finalul acestui an. Restul, până la 100, urmează să fie amenajate cel mai târziu până în noiembrie 2018. De altfel, în toamna lui 2018 expiră și contractele prin care Brantner și Rosal au fost desemnate să se ocupe de  salubritatea menajeră din Cluj-Napoca (ridicat gunoiul).

Primăria a scos la licitație un contract (acord cadru pe un și jumătate) pentru proiectarea și execuția a aproximativ 100 de platforme subterane dedicate colectării selective a gunoiului,  estimat la peste 4,8 milioane lei. Contractul a revenit firmei Euriteh Oradea – unic ofertant – despre care media scrie că ia lucrări la suprapreț prin atribuire directă sau că a fost acuzată de furtul tehnologiei privind platformele subterane de către o firmă spaniolă.

Potrivit managerului public al Clujului, Gheorghe Șurubaru, în baza acordului cadru, valabil 18 luni (pana în noiembrie 2018) și in baza contractelor subsecvente, Euriteh urmează să realizeze anul acesta circa 36 de astfel de platforme subterane. Mai precis, 18 bucăți până în luna noiembrie și alte 18 bucăți până în luna decembrie.

Restul de 64 de platforme îngropate pentru gunoi urmează să fie gata până în noiembrie 2018. Adică 27 de platforme au ca termen luna februarie 2018 iar alte 37 de bucăți urmează să fie livrate Primăriei până cel târziu în luna noiembrie anul viitor. “Între acestea se vor regăsi și 20 de platforme subterane în curtea unor licee și școli aflate în administrarea Primăriei. În cadrul acestui prim contract se va dota o platformă cu un sistem electronic pe bază de card și monitorizare la umplere, ceea ce va face posibilă accesarea punctului gospodăresc doar de către persoanele arondate la acesta. Acest sistem va fi implementat la următoarele loturi care vor fi scoase la licitație”, a mai anunțat Șurubaru.

Primele zece puncte gospodăreşti îngropate vor fi construite, potrivit unor anunțuri făcute primăvara aceasta de oficialii Primăriei, în zona străzilor Mehedinţi – Vidraru din cartierul Mănăştur şi pe strada Borşa, din Gheorgheni. Aceste locaţii au o situaţie juridică clară a terenului, iar municipalitatea a emis deja autorizaţiile de urbanism.

Încă din 2016 Primăria Cluj a anunțat un proiect pilot pentru aruncarea selectivă a gunoiului în subteran. În cadrul acestuia s-a pus în funcțiune o primă platformă îngropată de colectare selectivă a deșeurilor în cartierul Zorilor (în care locuiește primarul), pe strada Luceafărului nr. 10, cu doar două zile înainte de alegerile locale din iunie 2016. Pe un proiect pilot, pus la punct de municipalitate împreună cu unul dintre operatorii care ridică gunoiul în Cluj-Napoca, compania Rosal. Atunci s-a spus că este vorba despre un sistem modern care permite menținerea curățeniei la punctele gospodărești, platforma având 3 containere pentru fracție uscată – sticlă, PET, plastic, hârtie, carton – și 1 container pentru fracție umedă – deșeuri menajere. Despre costurile sistemului, nici o vorbă, deși în filmulețul inaugural postat de primarul Emil Boc pe Facebook acesta apare alături de directorul Rosal Cluj, iar cei doi oficiali erau în măsură să ofere lămuriri cu privire la cine a suportat investiția de realizare a respectivei platforme. Anul trecut se spunea că alte două platforme după modelul celei din Zorilor vor fi amenajate în cartierele Mănășturi și Grigorescu. Acestea n-au mai fost amenajate.

DETALII:

Primăria “legalizează” îngroparea gunoiului menajer în oraș. Cu ce costuri?

Prima “ghenă” subterană pentru gunoi inaugurată în Zorilor. Se pregătește un monopol Rosal?

Anul acesta, municipalitatea a menționat că va merge pe un proiect integrat și a prevăzut și fonduri în acest sens în bugetul local. Așa s-a organizat licitația pentru amenajarea celor circa 100 de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor în tot orașul, contract câștigat de Euriteh.

AICI DETALII despre firma Euriteh și contractele sale controversate din țară: UPDATE Firmă controversată câștigă licitația de peste 1 milion de euro pentru îngroparea selectivă a gunoiului în Cluj-Napoca

 

sursa foto: colaj Facebook

Două noi sensuri giratorii în cel mai mare cartier din Cluj și trei bretele noi prin care a fost lărgit carosabilul în alte trei cartiere din oraș au fost terminate după lucrări demarate în această vară de Primârie. Este vorba despre o serie de proiecte mici ale administrației locale pentru descongestionarea circulației din Cluj care au presupus lucrări de peste 1,2 milioane lei.

 

Viceprimarul Dan Tarcea s-a tras într-un video pe modelul Facebook pentru a explica internauților cum este cu investițiile mici pe care Primăria le-a făcut pentru fluidizarea circulației din Cluj. Potrivit lui Tarcea, după lucrări demarate vara aceasta de către Regia Autonomă a Domeniului Public (deținută de Primărie), s-au finalizat cinci obiective. Este vorba despre două sensuri giratorii în Mănăștur, cel mai mare cartier din Cluj și o serie de noi bretele prin care s-a lărgit carosabilul în cartierele Mănăști, Zorilor și Gheorgheni.

Respectivele proiecte fac parte din lista de corecții mici  anunțată anul trecut de primarul Emil Boc pe arterele din Cluj pentru a încerca să aducă soluții la principala problemă a Clujului – traficul infernal. Viceprimarul Tarcea a fost desemnat de Boc să se ocupe de gestionarea problemelor legate de străzile din orași, dar și de trafic. Așa că Tarcea a adoptat modelul FaceBOC (deocamdată off line, nu în direct cum obișnuia primarul Boc să cuminica înainte de campania pentru locale și puțin după) și a început să se adreseze internauților pentru a le explica cum e cu binele adus de Primărie traficului din Cluj. Tarcea le-a promis utilizatorilor de pe rețeaua de socializare că le va răspunde pe pagina de Facebook la orice întrebări și nelămuri au despre proiectele municipalității.

În video, viceprimarul clujean a anunțat că s-au terminat sensurile giratorii de pe Calea Mănăștur și Izlazului în care s-a investit peste 600.000 lei. De asemenea, s-au finalizat și breteau nouă din sensul giratoriu Mărăști-Fabricii, cea din sensul giratoriu Observatorului-Viilor și breteau nouă din Piața Cipariu. Pentru realizarea lor, Primăria a plătit în total alți peste 600.000 lei.

Tot vara aceasta, Primăria a amenajat o bandă dedicată pe un traseu de 1,6 kilomatri pentru mijloacele de transport în comun sau a finalizat amenajarea unui pod nou în locul vechiului pod Traian din centrul orașului.

Vezi și:

Ce sensuri unice propune Primăria pentru fluidizarea traficului din cel mai verde cartier al Clujului

Cât s-a plătit pe girațiile terminate 

– sensul giratoriu Calea Manastur – Campului, valoare 276.000 lei +TVA
– sensul giratoriu, strada Izlazului, valoare 325.000 lei + TVA
– bretea sens giratoriu Marasti – strada Fabricii, 372.000 LEI + TVA
– bretea sens giratoriu Observatorului- str. Viilor, valoare 108.000 + TVA
– bretea Piata Cipariu, valoare 180.000 lei + TVA

 

marcaje în giratorii, reglajul fin

continuăm

108/45

15 pierdutee

by -
0 42

Început de stagiune și la teatrul de păpuși „Puck” din Cluj: programează două festivaluri, spectacole și turnee până vara viitoare.

Teatrul de Păpuși „Puck” inaugurează în acest an un nou festival, Festivalul Stradal WonderPuck, în aer liber și conceput pentru întreaga familie, ce reunește teatrul, muzica, dansul, arta vizuală și artizanală. De vineri, 15 si până duminică, 17 septembrie, vor avea loc în Piața Unirii spectacole, concerte, activități interactive, ba chiar și o tombolă.

Peste o lună, între 16 și 20 octombrie, are loc și cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional al Teatrelor de Păpuși și Marionete „Puck”, cu arti;ti din toată țara, dar și din Italia, Ungaria și Marea Britanie, unde intră în competiția pentru trofeul ediției un număr de 14 spectacole.
Teatrul de Păpuşi „Puck” a fost înfiinţat 1950 și se află în subordinea Consiliului Județean Cluj. Palmaresul instituției cuprinde 300 de premiere, atât la secţia română, cât şi la cea maghiară, precum și importante premii şi nominalizări. Repertoriul actual al Teatrului de Păpuşi „Puck” este alcătuit din aproximativ 25 de titluri de spectacole pentru copii. De asemenea, din 2006 a fost lansat programul Nocturne cu spectacole adresate adulţilor. Începând cu anul 2002, instituţia clujeană este gazda Festivalului Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck”, unul din evenimentele importante ale Clujului.

by -
0 429

Finanțele din Cluj execută clujenii pe capete: zeci de mii se aflau în executare silită la sfârșitul lunii trecute, conform unei evidențe a Direcției Finanțelor Publice.
Mai exact e vorba de peste 45.900 de clujeni executați silit de DGFP Cluj pentru că nu și-au plătit taxele: acestea din urmă se ridică la suma de aproape 33 milioane de lei. Acestora li se adaugă și nu mai puțin de 14.900 persoane juridice executate silit pentru uriașa sumă de 250 milioane de lei, adică 55,5 milioane de euro.
Ca să recupereze banii, DGFP a emis somații, a înființat popriri și sechestre, fără însă ca sumele colectate să fie mari. De exemplu a emis 16.000 de somații pentru 54,7 milioane de lei dar a încasat 16,8 milioane și a înființat 5.800 popriri pentru 102 milioane de lei dar a încasat doar 17,7 milioane.

Numar

Suma

PF in executare silita la 31.08.2017

45.932

32.946.973

PJ in executare silita la 31.08.2017

14.972

249.581.102