Arhiva zilnicăSep 10, 2017

by -
0 240

E ultima zi de vacanţă şi platoul Sălii Sporturilor s-a transformat în zonă de petrecere “câmpenească”.
Zona de bâlci cu roata cea mare, baloane pe apă şi alte instalaţii de-o parte, dincolo – mese şi bănci de prânz câmpenesc. S-a format o coadă mare la standul “Moldovan” pentru costiţe, mici, ciolan afumat şi altele asemenea; alte opţiuni de grătare şi fripturi nu prea sunt, oricum, dar poate alegi altă “linie” de alimentaţie: pizza, clătite, kurtos kalacs, langos, pentru care trebuie să stai, de asemenea, la coadă. Mai e, desigur, şi viţelul la proţap, atracţia zonei de “food court”. Vinul şi mustul sunt, de asemenea, la mare căutare. S-a anunţat şi târg de produse tradiţionale şi hand made şi standurile vin cu ceva oferte de cumpărături, inclusiv haine de blană, linguri de lemn şi baloane. Lumea, de toate vârstele, s-a adunat la chemarea de septembrie, atmosfera e veselă şi învăluită în fum de grătare.

Imagini de Septemberfest:

Alături, pe malul Someşului, e animaţie şi atmosferă de duminică. În grupuri mai mari sau mai mici, lumea s-a adunat la câte un picnic improvizat – se bea bere şi se împart biscuiţi săraţi şi popcorn, se plimbă căţei şi se stă la poveşti, cu muzică de lounge în fundal. Clujenii ar sta să se bucure de malul Someşului, ceea ce şi încearcă să facă. Dar numai parţial. Căci Someşul nu oferă tocmai o privelişte îmbietoarea. Raţele se încăpăţânează să reziste, dar fac slalom printre plante şi gunoaie. Autorităţile au mai iniţiat ceva demersuri de curăţare: s-a instalat acum câteva luni un sistem pentru colectarea plutitorilor (un stăvilar montat la intrarea râului în cartierul clujean Grigorescu), care a strâns cantități mari de PET-uri și gunoaie. Dar Someşul oferă în continuare o privelişte destul de tristă. “Sunt mai mult alge şi gunoaie decât apă. Păcat, că ar fi tare frumos aici”, opinează un privitor

Atmosfera de duminică e, totuşi, bună, iar instalaţiile montate de organizatori cu prilejul ediţiei din acest an a Someş Delivery (locuri de şezut, gradene, podul Hopa) sunt luate în primire de clujeni, în aşteptarea rezultatelor concursului care ar urma să deseneze reamenajare Someşului. Câştigătorii concursului lansat de primărie în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România pentru masterplan Someş urmează să fie anunţaţi la începutul lunii viitoare. Un micuţ blond, cu paşi şovăielnici se apropie de mal şi face ochii mari. “Uoou! A-pă!”

Se anunță licitația pentru atribuirea unui nou contract extrem de generos: lucrări pentru consolidarea versantului nordic al Dealului Hoia, în valoare de 11, 6 milioane de euro. Consilierii județeni s-au tot codit din pricina acestei sume estimative, considerând-o mult prea mare, însă, în final s-au văzut nevoiți s-o accepte și să aprobe proiectul tehnic realizat de Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. Reamintim că aceste lucrări condiționează finalizarea unei alte investiții majore, de extindere a parcului industrial Tetarom, situat la baza versantului Hoia. Reprezentanții Consiliului Județean au explicat că noua hală care s-a realizat nu va putea fi pusă în funcțiune fără un drum de acces, iar acest drum nu poate fi construit în acest moment, din pricina alunecărilor versantului de Nord a dealului Hoia. De altfel, alunecările din zonă au blocat complet proiectul de extindere a parcului Tetarom, iar în prezent nu e foarte clar dacă lucrările care se vor licita vor putea asigura stabilitate versantului Hoia pe termen lung.  Săptămâna viitoare, anunțul de licitație va fi publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), urmând ca administrația județeană să atribuie contractul în termenii prevăzuți de lege. Firma care va câștiga acest contract, va avea la dispoziție 12 luni pentru a stabiliza versantul.

Stabilizarea versantului costă mai mult decât proiectul de extindere a parcului Tetarom  

Nedumerirea consilierilor județeni legat de costul estimativ din studiul efectuat de UTCN a pornit de la o comparație cu valorile din proiectul de extindere a parcului Tetarom. Pentru lucrări de  extindere a parcului – care au cuprins viabilizarea amplasamentului și construcția unor hale, costurile s-au ridicat la aproximativ 10,5 milioane de euro. Consiliul Județean acoperă doar jumătate din această sumă (în jur de 6 milioane de euro), restul fiind suportată din fonduri europene. Alunecările de teren care s-au produs în zonă, odată cu demararea acestui proiect de investiție, dau complet peste cap bugetul Consiliului Județean. Se dovedește că pe lângă cei 6 milioane de euro investiți în extinderea parcului industrial, sunt necesari încă 11,6 milioane de euro pentru consolidarea versantului Hoia, la baza căruia se află parcul. Interesant este că alunecările de teren au început încă din 2015 (vezi foto jos), și că s-au mai făcut două încercări pentru stabilizarea acestui deal, fără vreun rezultat. Mai concret, s-au cheltuit 437.000 euro (ACI S.A, Nord Conforest, Electromontaj) și încă 604.000 euro (Hidroconstrucția) – pentru lucrări de terasamente dren, taluze, betoane, rigole,  etc., dar dealul a continuat să o ia la vale. A fost necesar, prin urmare, să fie comandate studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, apelându-se, în sensul acesta, la specialiștii din cadrul UTCN. Aceștia au apreciat că pentru stabilizarea versantului sunt necesare lucrări mult mai complexe: piloți forati, grinda de coronament, ancoraje, înclinometre, rigolă aval, șaibă drenantă, coloane drenante etc. Nu au putut, însă, să confirme că realizarea acestor lucrări vor garanta o stabilitate de durată pentru versantul în cauză, chiar dacă în joc sunt costuri de peste 11 milioane de euro.

by -
0 37
Sursa foto: FICT

Scriitorul Petr Borkovec (Republica Cehă) este invitat de onoare la Festivalul Internațional de Carte Transilvania, anunţă organizatrii. Acesta va susține la Cluj o lectură publică și un dialog cu cititorii moderat de traducătorul său în limba română, Mircea Dan Duță. Cea de-a cincea ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania se va desfășura în perioada 3-8 octombrie 2017 în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

Petr Borkovec (17 aprilie 1970, Louňovice pod Blaníkem, Republica Cehă) este poet, traducător şi jurnalist. A studiat limba şi literatura cehă la Facultatea de Ştiinţe Umaniste a Universităţii Caroline din Praga. Poemele sale au fost traduse în aproape toate limbile europene, iar volume din creaţia sa au apărut, printre altele, în Austria şi Italia. Petr Borkovec a tradus în principal poezie rusă din secolul al XX-lea, inclusiv din creaţia poeţilor ruşi din emigraţie. Este laureat al premiilor Jiří Orten (1994 – pentru volumul „Ochoz”/„Galerie”), Hubert-Burda-Preis și Norbert-C.-Kaser-Preis (2001 – pentru traducerea în germană a volumului „Polní práce”/„Muncile câmpului”), Tomáš Hrách (2002 – pentru traducerea Eschil, „Orestia”, împreună cu Matyáš Havrda) şi al prestigiosului premiu Josef Jungmann pentru traducerea unei părţi din creaţia lui Vladislav Hodasevici.

Adapost antiaerian. Sursa foto: radiocluj.ro

Ce se întâmplă în România, în cazul unei calamităţi? În Suceava, buncărele sunt inundate, iar instalaţiile electrice, sanitare şi cele de filtrare a aerului nu mai există, iar spitalul din Bistriţa, ales ca punct strategic NATO de tratare a militarilor, e pregătit să intervină la accidente colective pentru maxim 50 de persoane, arată datele Mediafax.

La nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt înregistrate peste 100 de adăposturi de protecţie civilă, majoritatea situate în subsolurile unor blocuri, cu o capacitate de aproximativ 20.000 de persoane, 5% din populaţia oraşului, construite pentru cazuri de bombardamente, nu şi pentru incidente de natură nucleară. Potrivit reprezentanţilor primăriei, câteva adăposturi sunt folosite în prezent ca locuinţe temporare, cu caracter social, pentru familii defavorizate din Cluj-Napoca.

La nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca (SCJU), cel mai mare din judeţ, în caz de dezastre sau calamităţi naturale se aplică un plan de măsuri medicale şi de acţiune bazat pe infrastructura existentă, denumit Planul Alb. Reprezentanţii spitalului au declarat că în cazul declanşării acestui plan, printre alte măsuri, va exista un expert CBRN (Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear) care va coordona activitatea de decontaminare, se amână internarea bolnavilor cronici iar în funcţie de necesităţi se trece la solicitarea de la domiciliu a personalului medical.

În ceea ce priveşte exerciţiile de alarmare a populaţiei, acestea au loc lunar la Cluj-Napoca, în urma unei iniţiative a IGSU care se desfăşoară la nivel naţional.

Ştirea integrală AICI

by -
6 1117

“Nu prea circul cu maşina, fiindcă lucrez în centru şi nu am unde parca”, spune un clujean care locuieşte în zona de extensie a Clujului şi apelează la transport în comun / mers pe jos pentru a ajunge la biroul din zona centrală a oraşului. Iar, pe viitor, s-ar putea să fim tot mai mult încurajaţi să renunţăm la maşini pentru a ajunge într-un centru tot mai mult pietonal. În acest sens ar putea lucra şi o propunere lansată în şedinţa comisiei de urbanism a muncipiului, în această săptămână. Un ansamblu imobiliar propus în centrul istoric al oraşului ar putea fi realizat fără locuri de parcare. Mai ales că parcarea poate fi asigurată de un parking din apropiere, în acest caz parkingul primăriei. Soluţia de arhitectură lasă de dorit, iar proiectul trebuie ajustat, au considerat membrii comisiei, dar propunerea a dat şi ocazia lansării unei discuţii de principiu privind parcările din centru.

Proiectul din zona străzilor Gh. Şincai – S. Micu are beneficiar privat, Mircea Mădăian, care doreşte aici birouri cu funcţiunea conexă de restaurant, la parter, cu păstrarea corpului dinspre strada S. Micu, încadrat ca monument istoric. Conform propunerii afișate pe site-ul primăriei,  proiectul nu e modest deloc: ar avea subsol, parter, două etaje şi încă două retrase.

Perspective de pe str. S. Micu, proiect Arh Consult
Propunere proiect, Arh Consult

Au fost discuţii în ceea ce priveşte soluţia de arhitectură, aşa că proiectul urmează să revină în comisie, dar partea cu parcarea a primit ok-ul, potrivit arhitectului Claudiu Salanţă,  membru al CTATU. “Partea cu parcarea” în sensul de… fără parcare.

“Propunerea a fost ca pentru acest proiect să nu se facă locuri de parcare şi s-a acceptat. Acolo nu e funcţional aşa ceva; cu un acces auto s-ar bloca strada. Există parkingul primăriei la 250 metri. Aş propune chiar ca din centrul istoric să se scoată locurile de parcare, să rămână doar cele publice”, susţine arhitectul Vlad Negru, membru în Comisia de Urbanism. “Este singura şansă pentru a degaja zona. Degeaba tot aglomerezi cu parcări, fiindcă în felul acesta atragi şi mai multe maşini; investitorii fac într-adevăr profit din locul de parcare, dar trebuie să ne gândim şi la alt aspetc: pe unde circulă toate aceste maşini? Eu m-am lovit de un exemplu extrem de bun la Grenoble, unde, după ce m-am plimbat o oră jumate încercând să parchez, mi-am dat seama că nu se poate – era peste tot un stâlpişor, ceva discret care te împiedica. Nu doar că rişti amenzi, dar pur şi simplu nu ai cum, fizic, să parchezi în locuri unde e interzis să parchezi. Asta e varianta cea mai sănătoasă”, e exemplificat Negru. În felul acesta, s-ar încuraja venitul pe jos în centru, ceea ce ar avea efecte pozitive şi asupra atmosferei, şi asupra afacerilor din zonă. “Gândiţi-vă cum arăta Piaţa Muzeului, când acolo se parca. Câţi oameni se opreau acolo? Câte business-uri funcţionau?”, aminteşte arhitectul.

Reminder:

Sursa foto: prezentare Ligia Subtirica

Arhitectul a mers chiar mai departe, susţinând că până şi obligativitatea asigurării unui loc de parcare la un apartament în proiecte rezidenţiale ar merita pusă în discuţie. “Oraşul creşte, e tot mai atractiv, în fiecare an aici se mai stabilesc câteva mii de oameni. Avem nevoie de ei, sunt bineveniţi, oraşul creşte. Dar nu creşte organic, e o creştere explozivă. Aşa că se pune întrebarea: ce facem cu maşinile? Sunt locuri unde e imposibil să mai lărgeşti străzi”, spune Negru. Soluţia ar fi descurajarea traficului auto, în favoarea transportului în comun, a mersului cu bicicleta sau a car sharing-ului. “De 20 de ani se tot fac proiecte şi se bagă bani pentru fluidizarea traficului auto. Merge? Nu. Asta înseamnă că avem nevoie de altceva”, concluzionează Negru.

Ideea de a limita locurile de parcare în centru ar avea și susţinerea altor colegi de comisie. “Colegul Vlad Negru a lansat ideea şi are toată susţinerea mea. Şi dl. Boc a fost încântat de ea. Cred că o asemenea abordare este benefică. Daca nu ai loc unde să-ţi parchezi maşina la birou, o să găseşti altă formulă de a ajunge acolo – fie ea autobuz, bicicletă, car-sharing (Pony), taxi… Clar o asemenea formulă descurajează mersul cu maşina personală în centru. Din punctul meu de vedere, aceasta e abordarea care trebuie să domine în centru. Şi o să susţin şi la următoarele proiecte aceasta abordare. În paralel, nu ar stica câteva parkinguri publice la limita cu zona centrală. Ştiu că sunt câteva în lucru. Unul la intrare în cimitirul central. În centru taxa de parcare peste un interval de 2-3 ore trebuie să fie prohibitiă, în şa fel încât să te descurajeze să mergi cu maşina”, crede Claudiu Salanţă, membru CTATU şi arhitect-şef al judeţului.

“Este momentul să începem să ne gândim din alt unghi la problema traficului. Nu putem să continuam cu scenariul de creștere a infrastructurii rutiere. Mai ales in centru unde nu mai putem lărgi șoselele. Parcările generează trafic, dacă știi că ai unde parca o să vii cu mașina, dacă nu probabil o să te tenteze alte mijloace, autobuz, bicicletă”, a declarat pentru Actualdecluj.ro şi Mihai Racu, membru în Comisia de Urbanism. “Măsurile de reducere a parcărilor – care sunt folosite de mulți ani in orașe ca Londra, Copenhaga – trebuie corelate cu măsuri care să ofere alternative: benzi dedicate pentru transportul in comun, benzi pentru biciclete, rute de transport eficiente
Și benzile dedicate transportului în comun nu trebuie in nici un caz sa fie făcute tăind din spațiul pentru pietoni și din spațiul verde”, completează Racu.

Trotuarele acaparate de maşini îi chinuie de multă vreme pe locuitorii oraşului, nu doar în centru, ci şi în cartiere:


Viaţa de pieton pe una din arterele principale ale oraşului, unde maşinile au acaparat trotuarele: “te izbești de mașini parcate dreapta – stânga”

Primarul Emil Boc a susţinut în câteva rânduri că viitorul orașului ţine de noua abordare: deplasarea cu bicicleta, pe jos, cu transportul în comun. Cu toate acestea, în practică, chiar şi când se încurajează transportul în comun, defavorizaţi sunt tot pietonii.

Noaptea ca hoții! Clujenii supărați că Primăria rade vegetația și trotuarele ca să facă loc pentru mașini

Citeşte şi:

Idee în Clujul maşinilor, de la un expert olandez: o bandă în minus de pe drumurile largi

Un fost ministru al Educației, psihologul Mircea Miclea (profesor universitar în cadrul UBB Cluj) a afirmat că Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureș s-ar fi înființat ilegal.

Reamintim că liderii UDMR și chiar și reprezentanți ai statului maghiar au reacționat foarte dur la aflarea veștii că autoritățile române nu au mai autorizat funcționarea acestui liceu.  Statul Ungar a transmis un comunicat anunțând că nu va mai acorda sprijin României în procesul de aderare la OCDE. Părinții și elevii înscriși la acest  liceu au organizat un protest, pentru a atrage atenția că li se comite o nedreptate. Printr-un comunicat de presă transmis ieri, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că va relua întreaga procedură de autorizare a licelului Romano Catolic din Târgu Mureș:  “Imediat după ce condiţiile legale ne vor permite vom face toate demersurile necesare pentru reînfiinţarea acestui liceu. Împreună cu biserica și administrația locală vom relua procedura de înființare a școlii”.

Hotnews l-a chestionat pe Mircea Miclea (fost ministru al Educației în intervalul 2004-2005, în Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu), despre situația acestui liceu.

 

Reporter: Zilele trecute în Târgu Mureș au ieșit aproximativ 2.000 de persoane să protesteze față de situația neclară a Liceului Teologic Romano-Catolic. Scandalul pare să ia cote monstruoase. Ungaria și-a suspendat sprijinul pentru aderarea României la OCDE. Avem elevii și copiii, avem scandalul politic, avem un ministru al Educației care poate sau nu poate face ceva?

Mircea Miclea: Să lămurim trei lucruri: 1) Înființarea liceului s-a făcut printr-o procedură ilegală. Nu poți să scoți niște clase dintr-o unitate de învațământ acreditată, să le dai o nouă personalitate juridică numindu-le liceu și să spui că acreditarea instituției din care s-au desprins se transferă și asupra noii instituții. Este aberant nu numai în raport cu legislația românească, ci și în raport cu orice legislație referitoare la calitatea educației, din orice țară; 2) Școlarizarea copiilor nu este periclitată. Ei pot fi școlarizați în vechea unitate de învățământ din care s-au desprins inițial, sau în orice altă unitate de învățământ în care sunt alocate clasele în care sunt înscriși elevii. Școlarizarea n-are legătură cu unitatea de învățământ unde are loc procesul instructiv-educativ; 3) Reacția Guvernului Maghiar e ipocrită. Adică, guvernul maghiar care condamnă CEU susținând că el e singurul în măsură să legifereze educația în Ungaria, fără intruziuni străine, face o intruziune străină brutală, intervenind în România, pentru a susține o ilegalitate. Asta e ipocrizie!
Ministerul Educației și autoritățile locale pot analiza oportunitatea înființării sau neînființării unui liceu teologic romano-catolic. Sunt pași clari, specificați în legislație, care trebuie urmați. Nu înființezi un liceu “pe sub masa” și apoi mizezi că, prin presiunea străzii, și a nu știu cărui guvern, reușești să îl legalizezi.