Arhiva zilnicăSep 9, 2017

by -
0 500
Imagine: Asociatia Romana pentru Smart City si Mobilitate

Clujul se vrea, peste câţiva ani, candidat la titlul de “Capitală Europeană a Inovării” şi a început să implementeze câteva proiecte de “smart city”, cu mai mult sau mai puţin succes. Că municipiul e însă departe de un astfel de deziderat – să se compare cu oraşe ca Barcelona sau Amsterdam – reiese şi dintr- privire de ansamblu chiar asupra oraşelor din România. Pe “Harta proiectelor smart city”, dezvoltată de Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate, Clujul figurează cu doar 7 proiecte. Lideri de top sunt vecinii de la Alba: cu 59 de proiecte. De altfel, nu doar Clujul, ci şi celelalte mari oraşe din ţară sunt încă mult în urmă cu numărul de proiecte de acest fel.

Proiectele contabilizate pe harta Smart City la Cluj se referă la facilităţi pe mai multe sectoare, în municipiu: parcare inteligentă, energie regenerabilă, relaţia cetăţean-primărie (plată de taxe şi impozite online), Energie şi mediu (autobuze electrice), dar şi wi-fi, Calendis (programări online pentru diverse servicii), staţii de încărcare a maşinilor electrice.

Harta poate fi consultată AICI

Paşi în direcţia tehnologiei s-au făcut în municipiu, dar o parte dintre proiecte funcţionează sau au început cu sincope: inclusiv sistemul “inteligent” de ticketing adună încă plângeri remarcate de clujenii care circulă cu mijloacele de transport în comun. Aplicaţia de parcări recent lansată a dat şi ea erori în ceea ce priveşte locurile libere de parcare. Administrația locală clujeană a început să elibereze certificate de urbanism on-line şi a lansat o aplicaţie pentru a aduna sesizări din partea cetăţenilor, dar clujenii s-au plâns de calitatea feedback-ului în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor sesizate.
Mai sunt însă şi alte ţinte “smart” pentru municipalitate: primarul a anunţat că se doreşte lansarea unei “platformă de mobilitate”, declaraţie făcută înainte de deschiderea din iunie a Conferinței Open Innovation 2.0, organizată la Cluj de Directoratul General al Comisiei Europene, DG Connect, Grupul pentru Strategie și Politici pentru Inovare Deschisă (OISPG). Proiectul ar implica o platformă cu informaţii despre mijloacele de mobilitate (transport în comun, car sharing, biciclete), în aşa fel încât folosind o aplicaţie să poţi să primeşti date despre cum poţi să ajungi cât mai eficient la destinaţie. De asemenea, în acest an primăria a lansat un program de bugetare participativă, în cadrul căruia cetăţenii au putut să îşi înscrie online proiectele propuse pentru o parte din banii oraşului. Primăria Cluj-Napoca a constituit la începutul anului 2017, alături de cele două clustere clujene de specialitate (ARIES Transilvania și Cluj IT), un nou consiliu: Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT.

Lider în România: Alba Iulia Smart City

Chiar şi în Sibiu sunt opt proiecte pe harta Smart City, în Capitală doar şase, în Bihor şi în Galaţi câte cinci, în Timiş doar patru proiecte contabilizate. Lider incontestabil în acest domeniu e Alba, cu nu mai puţin de 59 de proiecte trecute pe harta Smart. Printre proiectele menţionate: soluție de comunicare cu cetățenii prin hotspoturile Wi-Fi și prin aplicația E-Alba Iulia, soluţie pentru analiza şi raportarea veniturilor bugetare, dar şi o soluţie de barometru public, care permite consultarea locuitorilor municipiului pe diverse teme.
Proiectul pilot Alba Iulia Smart City 2018 a intrat pe lista de bune practici a competiţiei European Public Sector Award 2017 (EPSA). Proiectul de la Alba e lansat ca o colaborare între municipalitate, guvern și companii private, printre care şi firme din Cluj. Clusterului Cluj IT s-a implicat cu 21 soluţii, furnizate de către mai multe companii membre ale comunităţii Cluj IT, spun reprezentanţii clusterului clujean. Este vorba de companiile Arxia, AVITECH Romania, HyperMedia HPM, Life Is Hard, Optima GROUP, ArtSoft Consult, PARKING+PLUS, Cloud Soft, Solar Eco Systems SRL, Trencadis. Ca să vă faceţi o idee despre ce fel de proiecte se pot implementa la Alba, să dăm şi un exemplu: compania Arxia va pune la dispoziţia oraşului o soluţie de planning 3D. Planificatorul online permite desenarea de planuri urbane, zone verzi, spaţii interioare sau exterioare. Cele 21 proiecte produse de firme de la Cluj vizează mai multe domenii, spun reprezentanţii Cluj IT: transport, parcări publice, impozitare, comunicaţii, eficienţă energetică sau e-health (Sănătate).

Nicolaie Moldovan, city manager în Alba Iulia explica la o conferinţă la Cluj anul trecut despre raportul de forţe dintre aceste oraşe. „Cluj Napoca e oraşul unde venim să studiem, să facem cumpărături, venim la medic, la evenimente culturale de înaltă ţinută, la meciuri de fotbal, handbal, baschet”, admitea Moldovan. „Suntem David în raport cu Goliath, dacă ne uităm la oraşe ca Sibiu, Cluj. Să stai între doi competitori regionali foarte puternici nu e uşor. Nu e uşor să te dezvolţi, talentele pleacă de aici. Am încercat să ne credibilizăm în faţa operatorilor mari. Am atras finanţări nerambursabile şi am ajuns pe Locul 1 în absorbţia de fonduri europene pe cap de locuitori”, se mândrea city managerul oraşului care e acum în topul “smart city”-urilor.

Vezi şi:

Micul “David” – Alba Iulia, în faţa Clujului “Goliath”: cu ce lecţii a venit city managerul oraşului vecin, care e în topul absorbţiei de fonduri europene

by -
0 241

Mai sunt câteva săptămâni până la anunţarea rezultatelor competiţiei pentru reamenajarea Someşului, aşa că, din octombrie încolo, s-ar putea da drumul unor alte proceduri similare pentru spaţii publice din oraş. E gata tema pentru Cetăţuie şi, recent, a început lucrul şi la tema de concurs pentru Parcul Feroviarilor, intrat anul acesta în administrarea primăriei locale, dar, deocamdată, responsabilii de proiect nu dau niciun termen privind lansarea competiţiei. Reprezentanţii primăriei spun că au trei concursuri în lucru, toate în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR); numai că nu se ştie ce spaţiu public urmează după Someş. Între timp, se apropie de finalizare lucrul la proiectul declarat câştigător pentru reabilitarea Turnului Pompierilor şi la începutul lunii viitoare se anunţă rezultatele competiţiei “Re-thinking Someş”.

Pentru Parcul Feroviarilor nu se dă un termenul de lansare, dar urmează o dezbatere publică, spune şeful Direcţiei de dezvoltare locală din Primărie, Ovidiu Cîmpean. Contractul cu OAR e semnat şi se lucrează la temă. “Avem contracte şi cu Kogălniceanu (reamenajarea străzii M. Kogălniceanu) şi cu Cetăţuia. Acestea sunt la semnat la ei, la OAR. Noi le-am semnat. Deci pregătim trei concursuri”, a sintetizat Cîmpean. Ordinea lor nu e încă stabilită, dar concursul pentru zona Cetăţuiei e cel mai avansat. Încă din 2016 s-a anunțat că administrația își dorește un concurs de soluții pentru această zonă. Pentru Cetăţuie, tema de concurs a fost realizată de Facultatea de Arhitectură și Urbanism (FAU), sub coordonarea fostului arhitect șef al orașului Adrian Iancu. “Există tema şi regulamentul. Parteneriatul cu OAR vizează jurizarea şi asistenţa tehnică pe parcursul derulării concursului”, a menţionat Cîmpean.

De altfel, OAR pare să devină de acum partener tradiţional de concursuri pentru primărie – după colaborarea pentru Turnul Pompierilor (proiect în lucru) şi Someş (unde câştigătorul urmează să fie anunţat în octombrie), OAR se pregăteşte şi de alte “teme” pentru spaţii publice din oraş. Preşedintele OAR, Şerban Ţigănaş, explica recent cam care ar fi calendarul şi priorităţile. “A apărut o propunere de subiecte de abordat prin concurs, din partea primăriei, precum şi o listă de priorităţi sau, mai corect, o propunere de ordine în care aceste concursuri să se desfăşoare astfel încât să nu se petreacă mai multe concomitent. Motivul este acela de a nu reduce şansele de participare a echipelor care doresc să investească efort în participarea la concursuri, fiind evident că nu poţi face mai multe asemenea proiecte de-odată. Astfel, după Turnul Pompierilor a fost lansat, de data aceasta cu Consiliul Judetean, extinderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, secţiunea în aer liber, la Hoia şi după acesta Rethinking Someş, masterplanul pentru întregul curs al râului, mai precis dedicat malurilor şi spatiilor publice adiacente, concurs care este în desfăşurare, urmând să se finalizeze în septembrie”, a amintit preşedintele OAR. Între timp, se lucrează la următoarele concursuri, iar succesiunea ar fi următoarea, potrivit datelor OAR: zona pietonală pe Cetăţuie, latura vestică (cu teatru de vară şi alte amenajări), Parcul Feroviarilor (recent primit în administrare de către primărie) şi zona străzii Kogălniceanu.

Parcul Feroviarilor – destinaţie turistică?

Cât despre Parcul Feroviarilor, unde deocamdată s-au instalat cu activităţi reprezentanţii Fabricii de Pensule, acesta va fi redesenat după un concurs care e deja în lucru. Coordonatorul temei, din partea OAR, este tot arhitectul Dan Clinci, cel care s-a ocupat şi de tema pentru Turnul Pompierilor şi pentru Someş. “Sunt, de fapt, coordonatorul, pentru că sunt mai multe lucruri de făcut. Sunt opt puncte într-un astfel de proces, printre care tema, regulamentul, studiile care stau la baza concursului. De regulamentul general se ocupă colegii de la Departamentul de Concursuri al Ordinului, la temă lucrez cu un coleg de la Peisagistică, Răzvan Vasiu. Între timp, în parc se desfăşoară şi FabHub (proiect sub umbrela Fabricii de Pensule, care şi-a propus să adune idei pentru viitorul parcului), ne vom uita şi pe concluziile de acolo”, a spus Clinci. Acesta a preferat să nu dea un termen privind lansarea concursului. “Lucrurile depind de rapiditatea cu care studiile necesare pot fi puse la dispoziţie. Să scriem tema durează cel mult o lună. Trebuie să aşteptăm şi finalizarea concursului pentru Someş, să vedem şi ideile de acolo”, a completat Clinci. Rezultatele concursului de masterplan ar trebui anunţate la începutul lunii viitoare şi, având în vedere că traseul râului cuprinde o mare parte din oraş, inclusiv zona Parcului Feroviarilor, rezultatele vor fi relevante şi pentru acest nou concurs. Există şi câteva linii trasate pentru viitooarea competiţie. Sau măcar întrebări. “Regândirea parcului la dimensiunea comunităţii din zonă e un aspect. Trebuie avut în vedere că Parcul Feroviarilor din momentul de faţă are o rază de raportare într-o comunitate restrânsă din zonă. Dar miza pe care am încerca să o aducem e mai mare: am vrea să vedem în ce măsură acest parc se poate raporta la întreaga comunitate a oraşului sau dacă poate primi chiar o dimensiune turistică. Există şansa ca tu, un turist străin, aflat în trecere prin Cluj, să citeşti că ţi se recomandă să mergi prin parcul Feroviarilor pentru ceva? Ce te-ar face să te duci acolo, tu, clujean din alt cartier? Sau ce te-ar face să îţi duci acolo mătuşa venită din Germania? Sunt nişte întrebări. Ar trebui studiat. Se poate sau nu se poate aşa ceva? E foarte posibil ca, în urma studiilor, să rezulte că o astfel de miză e prea mare şi parcul să rămână ca utilizare de zonă. De asemenea, chiar vorbind de comunitatea din proximitate: trebuie să ţinem cont că aceasta e în schimbare. În zona Abator e anunţat un proiect mare care va avea şi locuinţe. Se amplifică nevoile. E delicat, în sensul bun. Trebuie să folosim acest concurs ca să obţinem cât mai multe lucruri, dar, în primul rând, aşteptăm rezultatele concursului pentru Someş”, a spus Clinci.

Citeşte şi:

FOTO/VIDEO De pus în ramă. Cum îşi văd vecinii Parcul Feroviarilor-înviat

Între timp, se apropie de finalizare proiectul pentru reabilitarea Turnului Pompierilor, ales tot în urma unui concurs. “Suntem în faza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie, predarea întregului proiect fiind la sfârşitul lunii septembrie. Tot la sfârşitul lunii se va preda şi documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de construire”, a menţionat arhitectul Vlad Rusu, autorul principal al proiectului câştigător. “Prin proiect am detaliat ce am propus la faza concursului. Am încercat să modificăm cât mai puţin”, a completat arhitectul.

Vezi şi:

Turnul-“far”. Ce (mai) poate câştiga oraşul în urma concursului pentru reabilitarea Turnului Pompierilor

Societatea care administrează Sala Polivalentă e în prag de faliment. Situația financiară cu care se confruntă e similară cu cea a societății care gestiona stadionul Cluj Arena (din patrimoniul Consiliului Județean Cluj), pentru care recent s-a pronunțat falimentul. Surse din Primărie au informat pentru Actual de Cluj că se va adopta aceeași măsură și în cazul Sălii Polivalente, respectiv ca acest obiectiv să intre sub directa administrare a municipalității.

Infuzia de capital nu i-a fost de niciun folos

Sala Polivalentă a fost inaugurată în 2014, iar Primăria împreună cu Consiliul Local au considerat că cel mai potrivit este să înființeze o societate comercială care să se ocupe să administreze obiectivul și să genereze profit, după modelul aplicat la stadionul Cluj Arena. La un an distanță, echipa managerială a societății s-a trezit că de abia face față costurilor de întreținere și a decis să ceară sprijin de la proprietari. În ciuda reacției dezaporbatoare a consilierilor din opoziție, forul administrației locale a acceptat să majoreze capitalul social al societății cu 2 milioane de lei. Cum era de așteptat, această infuzie de capital a fost considerată drept un “ajutor neconcurențial”. Consiliul Concurenței s-a exprimat exact la fel și în cazul Cluj Arena. Spre deosebire de Consiliul Județean, care a sărit peste etapa infuziei de capital, Consiliului Local n-a ținut seama de recomandările Consiliului Concurenței. Astăzi, însă, se dovedește că infuzia de bani n-a schimbat cu nimic soarta societății care gestionează Polivalenta.  Atâta timp cât în cadrul sălii se desfășoară activități de natură comercială, Curtea de Conturi îi impută municipalității să perceapă plăți pentru impozitul pe clădire. Sursele Actual de Cluj au informat că societatea nu dispune de acești bani și că a ajuns să-i datoreze municipalității, milioane de lei. Până în prezent, societatea care administrează Sala Polivalentă nu a plătit niciodată impozit, iar datoria a adunat și penalități. Reamintim că tot din această cauză, societatea Cluj Arena ajunsese la o datorie imensă, de peste 13 milioane de lei, fapt care a condus-o la faliment.

Boc a forțat o schimbare a legislației, dar nu i-a mers

Sunt mai multe obiective în țară care se confruntă cu aceeași situație, motiv pentru care,  inclusiv Primăria București ar fi încercat să obțină o derogare, pentru ca sălile de sport și stadioanele să fie scutite de anumite obligații fiscale. Primarul Emil Boc în mai multe rânduri a sugerat că legislația ar putea fi modificată și chiar a întreprins niște inițiative în această direcție, prin intermediul parlamentarilor clujeni ai PNL. Numai că regulile de funcționare ale societăților comerciale nu pot fi separate peste noapte, în niciun caz când sunt atât de multe interese la mijloc, astfel că Primăriei Cluj Napoca nu-i prea mai rămâne decât să ceară falimentul societății care administrează Sala Polivalentă. De altfel, au informat sursele Actual de Cluj, cu sau fără plata impozitului, societatea are oricum o situație financiară precară, pentru că veniturile ei de abia acoperă costurile pentru utilități și salariile angajaților.

Vom reveni cu amănute pe marginea acestui subiect.