Arhiva zilnicăSep 6, 2017

by -
0 160

În primele opt luni ale anului, cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București. Clujul e imediat după Capitală în clasament, pe locul secund, arată datele oficiale.

În primele opt luni ale anului 2017 au fost înregistrate, în toată țara, 393.294 de vânzări, potrivit datelor anunţate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). În luna august 2017, numărul imobilelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, a fost de 56.986. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele opt luni ale anului 2017, în București – 47.764, Cluj – 26.381 și Ilfov – 23.357. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 2.676, Gorj- 2.961 și Caraș-Severin – 2.513. În luna august 2017, cele mai multe imobile au fost vândute în București – 7.130.

Potrivit datelor din ghidul imobiliar realizat pe baza tranzacţiilor încheiate în Cluj-Napoca în 2016, Valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare din municipiu a fost anul trecut de 457 milioane de euro, din care aproximativ jumătate o reprezintă valoarea apartamentelor.

Conform ANCPI, numărul ipotecilor, la nivel național, în perioada ianuarie – august 2017, a fost de 157.402. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, în luna august, în București – 3.818, Cluj – 1.969 și Ilfov – 1.462. La polul opus se află județele Sălaj – 59, Harghita – 69 și Teleorman – 72. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele opt luni ale acestui an, sunt Timiș – 5.760, Dolj – 4.570 și Arad – 4.541.

Amintim că municipiul Cluj-Napoca reprezintă cea mai scumpă piaţă rezidenţială a ţării, potrivit statisticilor care iau în calcul preţurile cerute de proprietari, dar şi conform datelor evaluatorilor. De subliniat că în trimestrul II al anului în Cluj-Napoca valoarea de piaţă a unui apartament era de 1209 euro/mp, conform datelor Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România. Adică municipiul Cluj-Napoca este, la acest indicator, peste Bucureşti, unde valoarea medie e de doar 1070 euro/mp.
În analizele imobiliare realizate pe baza preţurilor din oferte, prețul mediu al apartamentelor din Cluj-Napoca a trecut de 1300 de euro/mp. Din tranzacţii declarate, cele mai recente date (cele aferente anului trecut) arată că preţul mediu în 2016 în Cluj-Napoca a fost de 1000 euro/mp. Informaţii oficiale despre piaţa imobiliară din Cluj-Napoca au fost publicate în Ghidul realizat pe baza tranzacțiilor imobiliare încheiate între vânzători și cumpărători pe raza municipiului. Acesta a fost publicat chiar luna trecută, iar analiza a fost realizată de echipa de evaluatori membri ai ANEVAR coordonată de Adrian Vascu, în parteneriat cu municipalitatea.

by -
0 1842

Serbare câmpenească în obscura comună din Cluj ce conducea Ardealul de Nord în urmă cu câteva sute de ani iar acum a ajuns o localitate anonimă.

Vorbim de comuna Dăbâca, unde în acest weekend au loc Zilele Cetății. Sâmbătă în localitatea ce adăposteşte fosta cetate regală și reședința comitatului Dăbâca, un loc de o semnificaţie istorică aparte pentru Transilvania, au loc spectacole folclorice, dar și o slujbă de pomenire și depuneri de coroane la monumentul eroilor din centrul comunei.

Deschiderea oficială a evenimentului are loc la ora 15 în curtea școlii „Gelu Românul”, urmată de un spectacol folcloric susținut de interpreții Ilie Medrea, Domnica Dologa, Mariana Morcan, Amalia Codorean Chindriș, Maria Golban Șomlea și Florian Roșan, acompaniați de un grup instrumental, alcătuit din Orchestra „Cununa Transilvană” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. De asemenea, vor evolua și membrii grupului folcloric de la Clubul Vedetelor „Muguri de folclor”, Ansamblul folcloric „Dansatorii de pe Someș” și Formația de cântece și jocuri populare „Muguri de Așchileu”. Evenimentul, la care vor lua parte și alți invitați, va fi prezentat de Maria Golban Șomlea.

 

Comuna Dăbâca e compusă din doar trei sate – Dăbâca, Luna de Jos și Pâglișa. În 2011 avea doar 1.500 de locuitori, în scădere.
Prima datare a localității e veche de mai bine de un mileniu: prima consemnare datează din 1064 – localitatea și o așezare lângă ea. O sută de ani mai târziu în însemnări apare “comitatul Dăbâca”, între altele semne de prosperitate, dar și de ocupație. Localitatea ajunsese sub conducere maghiară, care a organizat în zonă mai multe comitate, mai exact șapte – Dăbâca, primul dintre ele în 1164, Solnoc în 1166, apoi Cluj, Turda, Alba, Târnava și Huedoara. Când a fost înființat comitatul conducea nu mai puțin de 163 de localități, cu 76.000 de locuitori, iar structura a rămas neschimbată secole la rând.

Cetatea Dăbâca, veche de atunci, are o formă inelară, cu patru incinte fortificate și un diametru de 600 de metri. Multă vreme s-a crezut că aceasta ar fi fost reședința legendarului Gelu, dar mai nou cercetătorii consideră că, mai degrabă, Gelu avea reședința pe teritoriul actualei comune Gilău – de unde și asemănarea de nume.

Dar să lăsăm site-ul Primăriei din comună să descrie istoria acestei așezări:


Stăpânirea maghiară care s-a instalat în Transilvania spre mijlocul secolului al X-lea, a impus alte forme de organizare administrativ-politice: comitatul, districtul și scaunul. Primele comitate din Ardeal au fost: Dăbâca (Doboka, 1164), Solnoc (Szolnok, 1166), Cluj, Turda, Alba, Târnava și Hunedoara.

În 1164 comitatul Doboka avea în componență un târg și 163 de sate, iar în 1733 izvoarele documentare și cartografice evidențiază un comitatus Dobacensis sau Dobocensis.

În 1772 guvernatorul Transilvaniei, feldmareșalul Hadik a realizat o statistică a populației conform căreia comitatul Dăbâca avea 164 de sate, 15241 de familii și 76445 de locuitori.

În 1873 comitatul Dăbâca avea un târg, 173 de sate și două cătune. Comitatele au fost înlocuite în 1850 cu cinci districte militare: Alba, Cluj, Sibiu, Reteag și Orhei care erau împărțite în circumscripții și cercuri. Dăbâca făcea parte din districtul Cluj, circumscripția Cojocna, cercul Răscruci.

În 1857 satele comunei făceau parte din cercul Cluj, plasa Răscruci.

În 1876 s-a format comitatul Solnoc-Dăbâca în care erau incluse satele Dăbâca, Pâglișa și Luna de Jos care făceau parte din plasa Gherla, notariatul Dej. Comitatul Solnoc-Dăbâca a fost transformat în județul Solnoc-Dăbâca în 1918, iar în 1925 a purtat numele de județul Someș. Din 1926 satele comunei Dăbâca au fost arondate plasei Borșa din județul Cluj.

În 1938 satele comunei Dăbâca făceau parte din ținutul Someș, însă doi ani mai târziu ținuturile au fost desființate. Între 1941-1967 satele comunei au făcut parte din raionul Gherla, regiunea Cluj, iar din 1968 teritoriul țării a fost împărțit în 39 de județe.

Citește mai jos ciudata istorie a celei mai puternice localități din Ardealul de Nord în 1200 și motivul pentru care, în 2017, e doar una dintre obscurele 80 de comune ale Clujului:

Obscura comună din Cluj ce conducea Ardealul de Nord acum 800 de ani și cum schimbările climatice au ridicat-o, iar milităria și politica au coborât-o

A trecut vara, dar încă nu e clar de ce firma Diferit nu s-a apucat nici până astăzi să lucreze la centura de sud a Floreștiului. Autorizația de șantier a fost eliberată încă de la jumătatea lunii aprilie, 2017, banii pentru lucrări au fost și sunt încă disponibili, procesul de exproprieri s-ar fi încheiat, dar edilul comunei Florești, Horia Șulea, n-are vreo explicație pentru faptul că Diferit n-a lucrat nici măcar un metru la drumul de ocolire care are ca scop să degreveze traficul de pe șoseaua principală. Și totuși, unde e blocajul?

“Din punctul meu de vedere, Diferit putea începe lucrările oricând. N-a existat niciun motiv care să-i împiedice. Am înțeles că strategia lor a fost să înceapă cu porțiunea dinspre Cluj Napoca. Ca atare, este nevoie și de autorizația Consiliului Județean. Sper că vor începe să lucreze imediat ce autorizația o să fie eliberată. Nu pot eu să explic de ce țin să înceapă dinspre Cluj. N-am cum să intervin. N-am cum să intervin în afara legii. E scurtă limita până la abuz în serviciu. În mod normal trebuia să înceapă cu porțiunea de la Metro – Polus, pentru că acolo lucrările sunt mai complexe, sunt implicate foraje orizontale, diferite tipuri de săpături. Eu așa știu, că în construcții începi cu etapele mai grele. Ei țin, musai, să înceapă dinspre Cluj Napoca”, a comentat Șulea. Diferit nu-i dă lui explicații, cel puțin asta susține primarul Floreștiului. “Am avut la început mici contre, legat de lucrări, dar acum nu am mai vorbit cu nimeni de la Diferit. Le-am trimis notificare și nu ne-au dat niciun răspuns”, spune Șulea. El a mai ținut să precizeze că reprezentanții Diferit nu au solicitat, până în prezent, costuri în plus  pentru lucrări și că niciodată nu s-a adus în discuție ipoteza că suma prevăzută în contractul cu care s-a câștigat licitația (37,8 milioane de lei) ar fi prea mică.

Ce nu spune primarul

Un amănunt foarte important pe care Șulea omite să-l amintească e faptul că pentru acest proiect de centură era nevoie de autorizația de construire emisă, integral, de Consiliului Județean Cluj, având în vedere că cei 200-300 de metri de pe teritoriul municipiului Cluj Napoca nu pot fi tratați separat din prunct de vedere urbanistic, în cadrul acestui proiect de drum. Legea spune că atâta timp cât proiectul de drum implică două unități administrativ teritoriale, sarcina privind eliberarea autorizației de construire revine Consiliului Județean. În consecință, chiar dacă Primăria Florești a eliberat o autorizație de construire (de fapt, de amenajare de șantier) în aprilie, 2016, compania Diferit nu se poate apuca de treabă până când Consiliul Județean nu eliberează de asemenea o autorizație de construire.  Cu alte cuvinte, în acest moment, nu există încă autorizație de construire pentru acestă Centură, iar Diferit nu se poate apuca de lucru pe nicio porțiune.

De ce Consiliul Județean n-a eliberat autorizația de construire

Consiliul Județean Cluj întârzie să dea autorizația de construire pentru că Primăria Florești nu a a depus încă o cerere în sensul acesta. Potrivit reprezentanților administrației județene, certificatul de urbanism privind eliberarea acestei autorizații de construire s-a emis încă de la începutul anului 2015. De atunci și până acum, Primăria Florești împreună cu firma care a realizat proiectul centurii (Luca Way), aveau posibilitatea să solicite autorizația de construire, lucru care nu s-a întâplat. De ce? Răspunsul ar fi destul de simplu. Nu toate parcelele prevăzute pe culoarul centurii ar fi fost expropriate. Potrivit surselor Actual de Cluj, exproprierile de pe teritoriul comunei Florești au fost deja înscrise în registrul Agenției de Cadastru, însă nu și cele de pe tertoriul municipiului Cluj Napoca. Pentru ca administrația județeană să poată elibera autorizația de construire, Primăria Florești are obligația să trimită o cerere însoțită de documentul care să ateste că întreg culoarul de exproprieri a fost înscris în registrul Agenției de Cadastru.  Aceleași surse au informat că în perioada imediat următoare ar urma să fie soluționate și exproprierile de pe teritoriul municipiului Cluj Napoca, astfel încât Consiliul Județean să poată elibera autorizație de constuire în regim de urgență.  Din acel moment, Diferit ar avea ca termen 6 luni, să finalizeze lucrările.

Sursa foto: Asociatia Rupicapra

Doi clujeni tocmai au anunţat că au ajuns pe Mont Blanc, după ce au pedalat sute de kilometri prin Europa. Aventura sportivă a fost însoţită de un scop caritabil: strângerea de fonduri pentru asigurarea costurilor de tabără pentru copii cu diabet, artrită juvenilă şi boli oncologice din Tabăra Yuppi, organizată în Mureş de o asociaţie din Cluj.

Doi clujeni membri de club sportiv – Alpar Katona şi Zoltan Szenasi – şi-au propus să pedaleze 1800 de kilometri şi să urce vârful Mont Blanc. Acţiunea sportivă s-a concretizat într-o campanie pentru strângerea banilor care să acopere costurile pentru una din cele patru sesiuni de tabere Yuppi din acest an – adică o tabără pentru 30 de copii. După 18 zile de drumuri, marţi echipa a anunţat: “Am ajuns!!!! În sfârşit suntem pe Mont Blanc, deasupra Europei 🙂 Sentimentul e copleşitor, e apogeul aventurii Yuppiride!”, au transmis cei doi pe pagina de socializare Facebook. Evenimentul Yuppi Ride e organizat de Asociaţia Clubul Sporturilor Montane Rupicapra, pe care o reprezintă cei doi tineri. Potrivit traseului anunţat, aceştia au pornit la drum chiar din tabăra de la Şăulia, acolo unde se desfăşoară taberele Yuppi, către Chamonix, pe biciclete. Drumul de sute de km prin cinci ţări europene, pe biciclete, a avut ca destinaţie localitatea Chamonix, de unde a pornit escaladarea vârfului Mont Blanc.

După a 19-a zi de traseu, cei doi au dat vestea că au reuşit să urce pe Mont Blanc. “Şi cu asta realizez un vis vechi, acela de a veni cu bicicleta până în Chamonix şi pe urmă escaladarea vârfului unde s-a născut alpinismul. Ieri -day 18- am urcat până la refugiul Tête Rousse (3164m) de unde am pornit azi dimineaţă la 2:30 spre Mont Blanc (4810m). Am avut noroc cu o vreme deschisă, Luna plină ne-a luminat calea şi la 5 ore de mers, dimineaţa la 7:30, am ajuns pe vârf. Pentru mine acest proiect, pe lângă aura de aventură personală, înseamnă şi şansa de a contribui şi a ajuta Tabăra Yuppi prin promovare şi strângere de fonduri care asigură gratuitate în tabere de terapie pentru copii bolnavi de diabet, artrită şi cancer”, a precizat Alpar Katona.

Înainte de plecare, Alpar a povestit pentru Actualdecluj.ro despre impactul pe care l-a avut pentru el vizitarea taberei din Mureş. “Eu am fost pentru prima dată acolo în 2016 şi când i-am cunoscut pe copii, pe voluntari a fost ceva special, asta ne-a motivat şi mai mult să continuăm. Mă aşteptam să văd copii bolnavi, chiar aveam emoţii pentru impactul pe care vizita îl va avea asupra mea. Dar acolo am întâlnit multă bucurie. Da, sunt copii bolnavi, dar atmosfera din tabără e una de veselie”, a povestit Alpar. “Taberele sunt gratuite pentru toţi copiii, iar ei ajung acolo printr-o reţea de medici, la recomandarea medicilor. Lucrurile se fac profesionist, iar asta ne-a dat încredere să continuăm cu această campanie. Sunt mulţi copii bolnavi care îşi acceptă greu boala, care se integrează greu şi atunci medicul poate să le recomande o astfel de experienţă, în care învaţă să se integreze, să socializeze, să trăiască cu boala; e un loc unde pot să îşi dea şi mai bine seama că boala nu e sfârşitul vieţii”, spune Alpar Katona. Numărul voluntarilor e aproape egal cu cel al copiilor, iar aceştia beneficiază şi de atenţia unor medici profesionişti care vin în tabere, a aflat “fundraiser”-ul. Acesta a povestit şi despre activităţile de care au parte micuţii: caiac, terapie cu animale, căţărare.

Din campanie au mai rămas două zile, iar pe pagina de strângere de fonduri , datele arată că s-au adunat deocamdată 27.224 de lei din totalul anunţat ca target de 35712 lei.

Din tabăra Yuppi:

Sursa foto: Yuppi

Donatorii, susţinătorii sau, pur şi simplu, curioşii, au putut urmări traseul celor doi prin intermediul unui “jurnal online”, pe care cei doi sportivi l-au actualizat de pe drum.
Vă redăm câteva pasaje din notiţele publicate pe parcursul călătoriei, alături de imagini postate pe blogul Asociaţiei Rupicapra:

Drumul a început în 18 august, la Săulia, locul de desfăşurare a taberelor.”Saulia- Lunca Ariesului 86 km. A fost o zi plină cu soare, mai ales că am plecat doar pe la ora 14:00 din tabara Yuppi. A fost cald, dar chiar şi aşa, parcă nu atât de cald pe cât ne-am aşteptat. Nu am uitat nici o clipă că suntem în România… am numărat 5 depăşiri cu noi pe contrasens, iar de câteva ori ne-au fugărit căţei scăpaţi din curţi. Şi toate astea pe o porţiune de aproximativ 20 km din traseul primei zile. Am găsit apă foarte bună la un izvor pe marginea şoselei şi am ridicat tabăra într-un loc frumos pe marginea Arieşului. Înainte de masa am făcut o baie în râu”, a notat echipa în “jurnalul” online.

Ziua 4, în Kecskemet- Balaton Kenese- cu traseu de 144 km e descrisă ca fiind “încă o zi grea în Ungaria”. “Traversarea pustei e mai dificilă decât credeam. Vântul şi drumurile ultra aglomerate şi de proastă calitate sunt factorii principali care îngreunează înaintarea. A trebuit sa deviem ruta iniţial plănuită, să ocolim arterele foarte circulate. Astfel am dat de drumuri liniştite cu peisaje superbe şi putin circulate, dar care au lungit practic traseul iniţial. Iar vântul… bătea din faţă… Asta e, dacă mergem spre vest”, au notat cei doi de pe drum.

Ziua 7 a venit cu surpriza unor peisaje de excepţie, potrivit călătorilor. “Bruck-Schladming- 150km 1400m+ Poate că nu este adevărat, dar eu aşa simt, că azi am văzut cele mai frumoase peisaje din viaţa mea. După o căţărare epică şi o coborâre pe măsură, am intrat într-o vale ca din poveşti. Pereţi uriaşi, cascade, lacuri, poieniţe cu flori şi cerul albastru. Incredibil de frumos. Sate mici de munte absolut fenomenale. Mii de flori şi totul într-o armonie perfectă. Pe la jumătatea drumului am descoperit o pista de bita care ne-a condus până am “descalecat””, povesteşte Zoltan. “Drumurile de bicicletă pe care am navigat au străbătut mici sate şi localităţi de o sensibilitate extraordinară, nimic nu pare lăsat la voia întâmplării. Toate clădirile şi toate culorile se îmbină perfect şi armonios”, a completat şi Alpar.

Ca să vă faceţi o idee, câteva imagini surprinse de echipa de ciclism:

În ziua 10, cicliştii notează că au parcurs 110 km şi au ajuns în Elveţia. “Asta înseamna munţi înalţi, peisaje frumoase, urcare multă şi vreme capricioasă. Din 110 km am urcat aprox 70, restul a fost coborâre. Mi-am depăşit şi recordul de altitudine atinsă cu biţa. Fluelapass 2383 m. Aici ne-a întâmpinat o atmosferă cu adevărat montană, cu rafale de ploaie şi vânt. Ne-am şi ascuns vreo 15 minute, într-o mică anexă a unei clădiri dezafectate. Sus, în pas, a izbucnit din mine o poftă nebună de jamsession, aşa că am cântat ca un nebun pe malul unui lac superb”, a povestit Zoltan.

Echipa de suport

Ziua 12 a fost ceva mai dificilă, povesteşte în continuare Zoltan. “Am plecat de dimineaţă din Andermatt şi spre seară am ajuns în Susten. În total 110 km cu 1300 m diferenţă de nivel pozitiă. Cred că este ziua care a ieşit în evidenţă încă din momentul în care am conceput proiectul. Şi anume ziua în care vom trece peste Furkapass. De fiecare dată când m-am gandit la acest moment m-am emoţionat. Am ştiut din anii de alpinism că este o trecătoare extrem de “epică”. Am plecat târziu din tabără, dar vremea era perfectă, poate puţin cam caldă. Dupa vreo 7 km de plat a urmat marea urcare. Muşchi încordaţi la maxim, transpiraţia curgea incontrolabil de pe frunte, cea ce m-a enervat la maxim, fiindcă nu mai vedeam prin ochelari. Frumuseţea peisajului şi intensitatea momentului însă m-a motivat foarte mult şi căţărarea s-a terminat neaşteptat de repede. Sus, în sa, viaţa era in toi. Multă lume ieşise la aer curat şi la admirat priveliştea. Coborârea a fost năpraznică, am zburat cu peste 71 km/h. Apoi km lungi de coborâre uşoară cu câte o urcare scurtă. Cu cât intram mai mult în vale, cu atat temperatura era mai mare. Pe la ora 16 erau deja 34 C°. Eram prăbuşit şi începeam să îmi pierd avantul. Echipa de suport m-a readus la viaţă însă cu Red Bull şi multă voie buna. Am pedalat pana seara în arşiţă, dupa care, ca răsplată, am facut baie intr-o piscină cu apă rece”, povesteşte ciclistul.

În cea de-a 13-a zi de traseu, echipa a ajuns în Chamonix. Veste anunţată cu mai multe semne de exclamare. “Da, pentru noi 13 a fost cu noroc. Yuppi Ride a mers aşa de bine că am reuşit să ajungem cu o zi mai repede decât era plănuit. E drept că iniţial plănuisem să petrecem o zi în zona Zermatt pentru o aclimatizare, dar am “fugit” de ploaie către Chamonix. În ziua 13 am parcurs ultimii 98 de km până la Chamonix. Dar pentru asta am muncit din greu. Ultima urcare a fost extrem de lungă şi ne-a stors şi ultima picătură de energie. But we made it!! La ora 16 am intrat în Chamonix. Ne-am întâlnit cu colegii de club şi prietenii noştri care mâine vor concura la probele UTMB. Între timp, urmărim cu îngrijorare prognoza meteo. Se anunţă vreme foarte ploioasă, iar sus e zapada. Încercăm să găsim o “fereastră” pentru ascensiune…dar planurile par să ni se năruiască. Vedem cum facem….”, anunţa echipa.

În ziua 17, bicicliştii-alpinişti au aflat de la biroul de turism din Chamonix că ziua de 5 septembrie e cea mai bună zi pentru a merge pe vârful Mont Blanc. După acest moment, vremea urma să se strice.

Aşa că cea de-a 18-a zi a Yuppiride a început cu pregătirea echipamentului pentru Mont Blanc. “Am plecat pe la prânz din Les Houches către cabana Tête Rousse, la 3167 m altitudine. “Dragilor, e super fain aici în Alpii Francezi. Tocmai am plătit 18 Euro pentru 5 litri de apă plată. În cabană nu este apă deloc. Asta e, plăteşti scump dacă nu-ţi aduci Primusul să-ţi topeşti apa din zăpadă. Ziceam să vin şi eu în stil “vestic”, aşa…light. Aici si “luxul” de a bea apă se plăteşte scump. Apropo, o felie de lămâie costa 1 Euro”, mai notează sportivii români.

Dar… orele următoare au adus mai aproape vârful Mont Blanc.

sursa foto: maszol.ro

Mai mulţi suporteri ai echipei naţionale de baschet a României au aprins, marţi, un steag al Ungariei pe platoul din faţa Sălii Polivalente din Cluj-Napoca, înaintea partidei dintre cele două reprezentative din cadrul Grupei C a Campionatului European de Baschet, care are loc în Cluj. Înainte de disputarea partidei, dar și în timpul meciului, atât suporterii României, cât și cei ai Ungariei au făcut spectacol în Polivalentă.

În cadrul competiției europene, Naționala României a fost învinsă de formația din Ungaria.

 

Suporteri ai echipei naţionale de baschet a României au aprins, marţi, un steag al Ungariei pe platoul din faţa Sălii Polivalente Cluj-Napoca şi s-au întors cu spatele în timpul intonării imnului Ungariei, la începutul partidei. Focul a fost stins de jandarmi și, deocamdată, n-au fost identificați autorii.

sursa foto: maszol.ro
sursa foto: mediafax

Adversarii nu s-au lăsat mai prejos. În momentul intonării imnului României, mai mulți suporteri ai Ungariei s-au întors, la rândul lor, cu spatele la teren, iar câţiva au făcut gesturi obscene.

Pe parcursul jocului, grupul de suporteri români a scandat „Ţinutul Secuiesc, pământ românesc” şi a cântat „Treceţi batalioane române Carpaţii”, iar suporterii maghiari au scandat „Ria, Ria, Hungaria”.

România şi Ungaria au jucat marţi, la Cluj-Napoca, meciul direct din cadrul EuroBasket 2017. Naționala României a fost învinsă de formația Ungariei cu scorul de 80-71 (16-15, 22-17, 22-20, 20-19) în fața a peste 9100 de spectatori câți au fost prezenți în Polivalenta din Cluj.

MAI MULTE, pe mediafax.ro, AICI – FOTO, VIDEO | Suporteri români au ars un steag al Ungariei şi s-au întors cu spatele în timpul imnului, la începutul partidei dintre cele două naţionale de la EuroBasket 2017

by -
0 106

Descinderi de amploare azi la Cluj unde polițiștii de la Transporturi purică trei puncte de lucru ale unei firme de transport ca să documenteze activitatea infracțională a unor persoane bănuite de alimentări neconforme cu combustibil ale locomotivelor.

Polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi efectuează trei descinderi la trei puncte de lucru ale unei societăți de transport pentru a identifica și ridica documente ce pot constitui probe în două dosare penale cu privire la comiterea infracțiunilor de delapidare și fals intelectual, de către angajați ai firmei în cauză.  Descinderile sunt ]n Cluj-Napoca, Satu Mare și Jibou. “Din cercetări a reieșit că, în perioada 2016-2017, persoanele vizate ar fi efectuat mai multe alimentări cu combustibil ale locomotivelor ce tractează trenurile de călători și automotoarele, fără a avea aprobările necesare și fără justificare temeinică, existând suspiciuni de însușire și traficare a combustibilului astfel alimentat”, explică polițiștii.

“Este în beneficiul tuturor și de bun simț și nu este greu să solicităm”, a apreciat primarul Emil Boc noua politică educațională și de transport care ar putea aduce o descongestionare a traficului în centrul Clujului, odată cu începerea școlii. Este vorba despre impunerea unui orar diferențiat de începere a cursurilor pentru școlile și liceele din zona centrală a orașului, propunerea care a fost înainintată din nou Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj și șefului acestei structuri, Valentin Cuibus.

 

Modificarea orarului de începere a cursurilor școlilor din centrul orașului, avansată ca soluție contra aglomerației în trafic de către primarul Emil Boc, a fost o măsură discutată încă din 2014, potrivit unor declarații mai vechi ele inspectorului școlar Valentin Cuibus. În 2015,  Emil Boc a avansat, tot la ședința ordinară a Consiliul Local din septembrie, o propunere pentru reducerea aglomerației din trafic în zona școlilor din centru, odată cu începerea noului an școlar. Și anume, începerea orelor decalat, între 8.00 și 8.45, în așa fel încât părinții care își aduc copiii la școală să nu mai blocheze traficul, pe artere ca Motilor sau Avram Iancu. Cele mai mari probleme le comportă ultima din artere unde există mai multe școli care au ciclu primar. Atunci, Cuibus susținea că propunerea este greu de pus în practică din pricina opoziției părinților.  „Am discutat această variantă încă din 2014. Și am venit cu această propunere a orarului decalat pentru că, într-adevăr în zona centrală, mai ales pe strada Avram Iancu, traficul este sufocat. S-a reusit doar la liceul Apaczai să se înceapă cursurile la 7.30. Liceele Șincai și Coșbuc nu s-au înțeles asupra orarului. Soluția este greu de pus în practică. Părinții care au doi copii și îi aduc la școală, pe unul de clasă pregătitoare și pe celălalt mai mare, unul dintre aceștia rămâne nesupraveghet dacă cursurile încep decalt. Apoi, ar fi pauzele de la aștia mici care trebuie sincronizate cu orarul elevilor mari și totul s-ar da peste cap. Până vineri vom mai discuta varinte, însă nu știu dacă se va găsi o soluție agreată de toată lumea”, explica Cuibus pentru Actualdecluj.ro. O soluție văzută de acesta implica mutarea cursurilor primare din zona 0 sau amenajarea de școli primare singulare.

Acum, în 2017, Boc revine asupra propunerii, tot la ședința ordinară a Consiliul Local din luna septembrie la care l-a invitat și pe șeful ISJ Cluj, Valentin Cuibus.

“Avem nevoie de a ne conjuga eforturile și de a încerca până la 1 octombrie să impunem conducerii școlilor și liceelor din zona centrală a Clujului să își modifice ora de începere a cursurilor după orarul: 8.00, 8.30, 9.00. Doar prin această modalitate vom reuși să degrevăm din aglomerația existentă în centrul Clujului la începutul anului universitar, dar și începând cu anul școlar. Cred că stă la îndemâna noastră de a impune această politică publică de transport și educațională . Noi am făcut tot ce a ținut de noi cu liniile dedicate pentru a încuraja transportul în comun și le-am dat în funcțiune înainte de 1 septembrie. Facem în continuare eforturi la nivel de infrastructură pentru amenajarea unor sensuri giratorii, lărgirea unor intersecții. Este în beneficiul tuturor și de bun simț și nu este greu să solicităm, după un program pe care să îl gândiți cu conducerea școlilor, să își gradeze sosirea la școală dimineață. Poate fi ora 7.30, de ce nu dacă unii doresc, dar și 8.00, 8.30, 9.00 ar fi un lucru care s-ar vedea în concret în circulația din centrul Clujului. Nu mă refer la școlile din cartier, ci la cele din centrul Clujului. Dacă veți reuși, domnule inspector, noi vă stăm la dispoziție să asigurăm prezența poliției locale pentru a gestiona traficul”, i s-a adresat primarului Emil Boc inspectorului Valentin Cuibus, în fața consilierilor locali din Cluj-Napoca.

De această dată șeful ISJ Cluj s-a arătat mai deschis. El a menționat că politica educațională și de transport pentru centrul Clujului a început încă din 2015 când structurile primare de la Racoviță și Șincai au fost mutate în apropierea centrului. Cuibus a mai subliniat că din acest an școlar părinții au înțeles că importanți sunt profesorii, nu locația și au ales că își înscrie copiii și la școlile din cartier, nu să se înghesuie pe cele din centrul Clujului. Amintim că record de înscrieri a fost la liceul Onisifor Ghibu. Și despre școla Rebreanu, Cuibus a spus că a fost preferată de părinți.

Mai multe:

Care este cea mai dorită școală de cartier din Cluj: “Am bătut toate recordurile, am bătut și liceele din centru”

“Ținând cont de lucrările de la Coșbuc, clasele primare vor fi mutate și ele. Încă din cursul anului trecut am început să mergem cu orele 7.30, 8.00, 8.30 pe zona Șincai, Racoviță, Reformați. Vom încerca să mergem în continuare, sigur, aici e o reţinere serioasă din partea părinţilor. Dar va trebui să impunem aceste lucruri. Nu avem nicio problemă din acest punct de vedere, vom încerca cu directorii şcolilor să avem o discuţie pentru că e o nebunie ce se întâmplă în zona centrală, acesta este adevărul, şi trebuie să găsim soluţii”, a fost noua promisune a lui Cuibus.

Ca să combată traficul excesiv generat mai ales de școlile din centrul orașului, Primăria Cluj a pus la bătaie un plan pentru a se ocupa de transportul elevilor, înspre/dinspre şcoală. Administrația locală a mai anunțat că intenționează să introducă, începând cu anul școlar 2017-2018, un autobuz școlar care să preia copiii din cartiere și să-i ducă la școlile din centru unde învață. Traseul acestuia ar urma să fie Mănăștur-Centru-Zorilor și să deservească câteva școli la care merg cei mai mulți copiii de pe respectiva rută. Deocamdată despre această propunere nu s-a mai discutat public.

VEZI ȘI:

Care este adevărata soluție pentru reducerea aglomerației din centru după începerea școlii

Cum vrea Primăria să reducă traficul din centru generat de școli

Administrația locală clujeană va investi peste 330.000 de lei pentru amenajarea a două stații de încărcare pentru mașinile electrice. Decizia a fost luată la ședința ordinară din 5 septembrie de către aleșii locali.

Potrivit deciziei luate de către Consiliul Local cele două stații urmează să fie amplasate în parkingul Primăriei de pe strada Moților și în parcare cu barieră din centrul orașului, Piața Unirii. Administrația clujeană a decis să investească peste 70.000 de euro (330.000 lei, la cât a fost evaluată investiația) în amenajarea celor două stații deoarece în oraș există doar stații de încărcare realizare din fonduri private (7 stații).

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat deja că toate parkingurile care urmează să se construiască în Cluj vor fi dotate cu câtre o staţie de încărcare pentru maşini electrice.

Consilierii PSD au cerut în noiembrie 2016, pe lângă scoterea abonamentelor universale de parcare din Cluj și facilități pentru mașinile electrice, cu prilejul discuției de majorarea a taxelor de parcare în zona 0 a orașului (26 de străzi cu 1056 de locuri de parcare). “Un semn de intenție, având în vedere că și Guvernul oferă facilități și bani pentru achiziția de mașini electrice și mașini hibrid, iar în Capitală deja s-a adoptat o măsură similară, ca mașinile electrice să beneficieze de parcare gratuită, pe baza unei buline verzi”, susținea liderul grupului, Dan Morar, propunerea sa ca regulamentul de parcare să fie amenadat în așa fel încât mașinile electrice să parcheze gratis în parcările publice din oraș dar și să poată circula pe benzile dedicate transportului în comun.

Propunerea n-a găsit susținere la primarul Emil Boc care declara la vremea respectivă că municipalitatea nu poate subvenționa proprietari care își permit să dea 100.000 de euro, cât costă o mașină electrică.  În plus, edilul a spus că primăria nu poate să pună concurența pe locurile de parcare din centru sau să le țină unele rezervate pentru mașinile electrice, pentru că oamenii s-ar întreba dacă primarul este nebun sau l-ar înjura. Cât despre circulația pe benzile dedicate transportului în comun, primarul a menționat că singura măsură reală pe care o va susține primăria vizează amenajarea de stații de încărcare pentru mașinile electrice (în oraș, în actualele sau în viitoarele parkinguri ale primăriei). Aceasta deoarece orașul n-are încă infrastructura pregătită.

AICI DETALII DESPRE POLITICILE CU CARE SE LĂUDA PRIMĂRIA ÎN PRIMĂVARĂ:

Primăria va fi prietenoasă cu mașinile viitorului. Cum va încuraja clujenii să-și cumpere autovehicule electrice