Arhiva zilnicăAug 20, 2017

by -
0 239

Zilele Culturale Maghiare – manifestare care a adus în Cluj câteva zile cu sute de evenimente, concerte, expoziţii şi proiecţii de filme – s-au încheiat duminică seara cu un spectacol de operetă, în Piaţa Unirii. Deşi evenimentul se încheia cu un spectacol artistic, pe scenă s-a “strecurat” şi un mesaj politic. Înainte de spectacolul programat în centrul oraşului, s-au ţinut şi discursurile oficialilor; pentru acest moment, alături de organizatori, pe scenă s-a aflat şi Potápi Árpád János, secretar de stat în Ungaria, care a transmis un mesaj de susţinere pentru cetăţenii din România recent premiaţi la Budapesta. Printre aceştia: fostul viceprimar al municipiului, Anna Horvath, trimisă în judecată în România anul acesta într-un dosar de corupţie. Mesajul vine la câteva zile după ce la Budapesta s-au acordat premii pentru etnici maghiari care locuiesc în alte state din lume, unul dintre premianţi fiind tocmai Anna Horvath.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj au avut loc în acest an între 13 și 20 august, cu agendă de evenimente care au cuprins mai multe locuri din oraş: Piața Unirii, strada Mihail Kogălniceanu, strada Potaissa şi, ca noutate în acest an, şi Parcul Central. În cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj au avut loc în acest an peste 30 de concerte şi evenimente de diverse tipuri: expoziții, dans, proiecții de film, spectacole de teatru, competiții sportive, activități pentru copii, evenimente gastronomice, degustări de vin, târg meșteșugăresc, jocuri medievale, petreceri. Zilele Culturale Maghiare din Cluj sunt organizate de Asociația Clujul Comoară și co-organizate de Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj.

“Şi în acest an, noi, maghiarii din Cluj, am avut ocazia de a ne arăta cultura, tradiţiile tuturor celor interesaţi să ne cunoască mai bune. Zilele Culturale Maghiare sunt prilej bun de a ne întâlni şi a ne cunoaşte. Indiferent de etnie, suntem clujeni, de noi depinde ce viaţă comună vrem să ne construim”, a transmis Oláh Emese, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca. Gergely Balázs, organizatorul principal al ZCM, le-a mulţumit la rândul său clujenilor participanţi, dar şi primăriei, Consiliului Local şi Judeţean opentru sprijin financiar şi logistic. Acesta a lansat deja invitaţia pentru ediţia de anul viitor, care va avea loc în perioada 19-25 august.

Premii în Ungaria şi mesaj pentru Anna Horvath, cercetată în România pentru fapte de corupţie

Duminică seara, înainte de spectacolul programat să închidă ZCM, pe scenă a urcat şi Potápi Árpád János, Secretar de Stat pentru Politica Națională în Cabinetul Prim-ministrului Ungariei. „Această serie de evenimente a devenit în ultimii ani cea mai mare manifestare a maghiarilor din Transilvania”, a subliniat acesta. Pe lângă mesajul legat de organizarea Zilelor Culturale Maghiare, oficialul maghiar a vorbit şi despre trei premianţi din România, “onoraţi” deja la Budapesta. “În 18 august, la Budapesta am decernat premii în onoarea comunităţilor maghiare de peste hotare. Azi, aici la Cluj, decernăm şi înmânăm aceste premii doamnei Horvath Anna, fost viceprimar al Clujului, episcopului Kato Bella şi lui Tamasi Zsolt Jozsef, fost director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. Acest premiu onorează curajul lor şi astfel le mulţumesc în numele întregii naţiuni maghiare, îi asigur de sprijinul naţiunii maghiare, chiar şi în faţa dvs îmi exprim respectul din toată inima pentru aceste persoane pe care le premiem azi în Transilvania”, a transmis Potápi Árpád János, Secretar de Stat pentru Politica Națională în Cabinetul Prim-ministrului Ungariei. Pe scena din Piaţa Unirii nu s-au înmânat însă premii: acestea au fost acordate în cadrul unui eveniment organizat de Consulat, eveniment care nu a făcut parte din programul Zilelor Culturale Maghiare, potrivit organizatorilor ZCM.

Mesajul de la Cluj vine după ce Guvernul de la Budapesta a dat deja semnalul în acest sens. Este datoria Ungariei să îşi protejeze cetăţenii din întreaga lume, inclusiv etnicii maghiari “care sunt persecutaţi în România prin metode aparent legale”, a declarat recent vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, relata agenţia MTI, citată de Mediafax. Semjen a participat la o ceremonie în cadrul Parlamentului de la Budapesta pentru etnicii maghiari care locuiesc în alte state din lume. 11 persoane au fost premiate pentru “reprezentarea emblematică a Ungariei în lume”. Vicepremierul Ungariei a amintit situaţia etnicilor ungari din România, care “sunt persecutaţi şi se află sub atac continuu, prin intermediul unor metode aparent legale”, susţinea oficialul maghiar. “Această tendinţă nu s-a încheiat… de aceea printre persoanele premiate în acest an se numără fostul viceprimar al oraşului Cluj-Napoca, Anna Horvath, pentru a ne arăta susţinerea faţă de ea”, a spus Semjen, potrivit aceleiaşi surse.

Amintim că Horvath Anna, fost viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, implicată într-un dosar de corupţie, dar şi într-unul de integritate cuprins într-un raport al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), a demisionat, în martie, din funcţie. Procurorii DNA au trimis-o în judecată (sub control judiciar) anul acesta pentru fapte de corupție. Horvath e acuzată că a traficat pe lângă funcționarii din primărie influență pentru milionarul Fodor Zsolt de la care a primit abonamente la festivalul de muzică Untold pe care le-a dat voluntarilor din campania electorală din iunie 2016. În plus, mai există și o sesizare de la Agenția Națională pentru Integritate (ANI) prin care Horvath a fost găsită în conflict de interese. În ciuda situației în care se află Horvath, liderii UDMR și chiar oficiali ai Ungariei continuă s-o sprijine și s-o protejeze pe Horvath. La rândul său, fostul director din Târgu Mureş are probleme cu Justiţia. Procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 3 noiembrie 2016, față de Tamasi Zsolt Jozsef, director al Liceului Teologic Romano-Catolic, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Imediat, UDMR a luat poziţie şi s-a declarat “dezamăgită de noua acţiune a DNA”, în urma căreia sunt cercetaţi şeful ISJ Mureş, Ştefan Someşan, şi directorul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, Tamási Zsolt József.

Spectacol în Piaţa Unirii, cu peste 100 de actori

După discursurile oficialilor, pe o ploaie măruntă, dar cu Piaţa Unirii plină de spectatori, a început
spectacolul Silvia al Teatrului de Operetă din Budapesta. Acesta a fost interpretat pentru prima dată în Ardeal în închiderea celei de-a opta ediții a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.

Producția este una de mare anvergură, precizau organizatorii încă de la anunţarea programului: cu 120 de actori pe scen. Spectacolul a fost interpretat în orașe ca Tokio, Roma, München, Amsterdam, Berlin, Tel-Aviv, Salzburg, București sau Praga. Spectacolul în două acte a fost acompaniat de orchestra Operei Maghiare din Cluj. Mai multe detalii despre spectacol puteţi găsi AICI

Distribuția: Fischl Mónika (Silvia), Dolhai Attila (Edvin), Szendy Szilvi (Stazi), Kerényi Miklós Máté (Boni), Földes Tamás (Feri bácsi), Faragó András (Miska/Alfonz), Csere László (Leopold Maria), Kállay Bori (Anhilte), Bálint Ádám (Schulteis Arnold), Dézsy Szabó Gábor (generalul Rohnsdorf), Szegedi Andor (Kiss, notar). Decoruri: Gyarmathy Ágnes Costume: Füzér Anni. Coordonator muzical: Makláry László Dirijor cor: Drucker Péter. Asistent coreografie: Kiss István Róbert. Asistent de regie: Tucker András. asistent: Bori Tamás. Colaboratori muzicali: Axmann Péter, Mihalics János, Déri Judit, Szekeres László, Puskás Dóra. Coregraf: Gesler György.

Tema privind  pensionările și reangajările din sistemul Ministerului de Interne nu s-a încheiat. Liberalii vor solicita o comisie de anchetă, care să  veirfice modul în care ministrul Carmen Dan (foto sus) a semnat reangarea unor beneficiari de pensii militare.

“O să solicităm, la începutul sesiunii (parlamentare – n.r.), o comisie de anchetă parlamentară, pentru modul în care s-au făcut pensionările și reangajările a doua zi, în foarte multe situații, în cadrul MAI. Sunt în țară zeci de astfel de cazuri și nu este normal ca oameni care pleacă din sistem cu pensii de peste 10-12.000 de lei, a doua zi să fie reintegrați ca și personal contractual în cadrul aceluiași minister. E un jaf pe față, e o bătaie de joc la adresa celor care muncesc cinstit în această țară”, a comentat vicepreședinte PNL Florin Roman (deputat), potrivit Hotnews.ro

Chestionat despre finalitate acestui demers, Florin Roman a răspuns ca este vorba despre o chestiune nu doar imorală, cât și ilegală.

“În momentul în care tu, Carmen Dan, semnezi azi ieșirea la pensie, îl scoti pe prietenul tău cu 12.000 de lei pensie, iar a doua zi îl reangajezi, înseamnă în primul rând o problemă de imoralitate. În al doilea rând, poate fi și o problemă de ilegalitate dacă acel post, pentru că acel post trebuie obținut prin concurs, dacă tu îl reangajezi a doua zi, mi-e teamă ca nu respecți procedura legală, care de regulă este de circa 30 de zile”, a conchis Florin Roman.

Și USR a anunțat că va depune o lege prin care să se interzică reangajarea la stat a persoanelor care s-au pensionat anticipat, cu pensie de serviciu, si care beneficiază de ambele drepturi, dupa cazul generalului Cornel Ciocoiu, trecut în rezervă si apoi reangajat.

 

Organizatorii Festivalului Internațional de Carte Transilvania au anunțat că la ediția de anul acesta o vor avea ca invitat special pe poeta americană Alice Notley (SUA). Aceasta va susține un recital de poezie și va avea un dialog cu scriitoarea clujeană Ruxandra Cesereanu. În cadrul festialului ar urma să fie lansat și primul volum de poezie al autoarei americane, publicat în limba română: „Câteva numere de magie” („Certain Magical Acts”), în traducerea lui Alex Văsieș și în curs de apariție la Editura Școala Ardeleană. Cea de-a cincea ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania se va desfășura în perioada 3-8 octombrie 2017 în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

Cine este Alice Notley?

Alice Notley (foto sus) s-a născut în Bisbee, Arizona, la data de 8 noiembrie 1945 și a crescut în Needles, California. Și-a făcut studiile la Colegiul Barnard și în cadrul programului de Scriere Creativă al Universității din Iowa. A trăit o lungă perioadă de timp în Needles și New York, înainte de a se stabili, din 1992, la Paris, unde locuiește și muncește în prezent. Notley este autoarea a mai bine de patruzeci de cărți de poezie. Cartea-poem „Coborârea lui Alette” a fost publicată de editura Penguin în 1996, fiind urmată de „Misterele micilor case”, care a fost una dintre cele trei cărți finaliste pentru Premiul Pulitzer și a câștigat Premiul de Poezie al revistei „Los Angeles Times”. Cele mai recente publicații includ titluri precum „Mormântul de lumină: Poeme alese. 1970-2005”, pentru care a primit premiul de poezie Lenore Marshall din partea Academiei Poeților Americani; „Cultura unului”, un roman în versuri plasat într-un orășel din deșert; „Sărutul negativității”, un roman polițist în versuri; și epopeea „Binecuvântare”. Notley a primit și Premiul pentru poezie Griffin (pentru antologia „Nesupunere” din 2001), Premiul acordat în memoria lui Shelley din partea Poetry Society of America și un Premiu al Academiei pentru literatură din partea instituției American Academy of Arts and Letters. În 2015, i-a fost acordat Premiul pentru poezie al Fundației Ruth Lilly, care semnifică recunoașterea realizărilor excepționale din timpul vieții pentru un poet american.

 

by -
0 830
Sursa imagine: Vechiul Cluj

Locul de Belvedere al oraşului, punct obligatoriu pe harta de turist şi imagine de cărţi poştale, Cetăţuia era până acum 60 de ani zonă rău famată, mahala şi loc unde clujenii locuiau în peșteri. Asociaţia Vechiul Cluj a organizat sâmbătă un tur în zona care era ocupată cândva de oamenii peșterilor, loc unde se trăia în condițiile insalubre. Turului a fost condus de Vladimir-Alexandru Bogosavlievici şi realizat ca parte din agenda de weekend a Zilelor Culturale Maghiare, iar ulterior cei de la Vechiul Cluj au publicat şi câteva imagini de arhivă cu Cetăţuia:

Sursa imagine: Vechiul Cluj
Sursa imagine: Vechiul Cluj
Sursa imagine: Vechiul Cluj
Sursa imagine: Vechiul Cluj
Sursa imagine: Vechiul Cluj

Un amplu articol şi alte imagini cu Cetăţuia de atunci găsiţi tot pe Actualdecluj.ro:

FOTO Cetățuia de acum 100 de ani era locuită de bandiți, prostituate și oameni ai peșterilor

by -
4 1751
Foto: propunere proiect Bugetare Participativa

E ultima zi în care clujenii pot depune propuneri în cadrul programului de bugetare participativă, iniţiativă de care locuitorii municipiului au încercat să profite în aceste zile, înscriind idei pe care le-ar vrea implementate în oraş. Multe propuneri se referă la accesibilitate, la parkinguri şi amenajarea de străzi şi zone verzi şi multe propun “resuscitarea” unor zone din oraş cu mare potenţial de agrement, dar neglijate sau, unele, recent înviate prin iniţiativele unor ONG-uri. Promenadă pe lângă Someş, pietonalizarea străzii Kogălniceanu, proiectul La Terenuri, amenajarea zonei Cetăţuia, a zonei de lacuri din Gheorgheni sau reabilitarea ansamblului statuar din Piaţa Mihai Viteazu sunt câteva dintre propunerile pe care clujenii le-ar vrea pe lista de proiecte cu alocare de fonduri de la primărie. În cazul Someşului, al străzii Kogălniceanu şi al zonei de pe Cetăţuie chiar se pregătesc concursuri de soluţii. Multe propuneri de spaţii publice din partea cetăţenilor se referă la noile zone de dezvoltare ale Clujului, vitregite în ceea ce priveşte spaţiile publice, cum ar fi Bună Ziua, Borhanci sau Edgar Quinet.

Amintim că pentru programul de bugetare participativă e disponibilă suma de 2,2 milioane de euro, iar propunerile pot fi depuse până azi, 20 august. După acest moment, urmează ca propunerile să fie analizate, votate pe platformă și, după caz, aprobate. Din total, vor fi selectate doar 15 proiecte prin includerea în bugetul orașului pe anul viitor.
Câteva idei

Că Cetăţuia ar trebui să fie mai bine conectată la oraş o spun urbaniştii de ani de zile, iar clujenii arată că ar vrea punctul de Belvedere mai “aproape” de oraş. Alexandru Albacan propune – la un buget de 150.000 euro – o telegondolă între Parcul Central şi Cetăţuie, “care să facă legătura între cele două zone de agrement. O instalaţie simplificată, cu câteva cabine de transport”, arată acesta în proiectul lansat pe platforma de bugetare participativă. Ideea ar aduce, spune iniţiatorul propunerii, “conectarea celor două zone de agrement importante, cu punerea în valoare a promenadei de pe Cetăţuie. Asigurarea unui acces facil, rapid şi ieftin pe dealul Cetăţuiei, atât pentru turişti, cât şi pentru clujeni (în special pentru persoane în vârsta, mame cu cărucior, persoane cu dizabilităţi, locuitori ai cartierului Gruia). Îmbunătăţirea imaginii de oraş turistic”. Staţia din parc poate fi amplasată chiar la intrarea principală (zona Teatrul Maghiar), cu un traseu scurt, direct peste Someş, spre staţia de pe Cetăţuie.

Adina Gânscă propune o idee simplă, dar care ar necesita totuşi un buget de 50.000 euro: “Scările Oraşului”. “Cu câţiva ani în urmă în cadrul proiectului “Colours of Cluj” scările de pe Cetăţuie arătau aşa ca în poza ataşată. Nu ar fi grozav să arate aşa tot timpul?? Şi nu doar cele de pe Cetăţuie, ci şi cele din Hasdeu sau oricare punct al oraşului. Avem atâţia artişti plastici în oraş, elevi, studenţi, voluntari”, arată Adina, care consideră că astfel de intervenţii ar deveni puncte de atracţie pentru turişti şi localnici.

Foto: propunere proiect Bugetare Participativa

Noile cartiere, văduvite de spaţii publice

Clujenii amintesc de zone din oraş neglijate, iar una dintre cele care revin constant în atenţie e recent dezvoltatul cartier Bună Ziua, unde abia după mulţi ani de la lansarea de proiecte imobiliare au început să apară servicii. Locuitorii resimt încă lipsa unui mare spaţiu verde, deşi între timp s-au construit acolo sute de apartamente. E discutabil însă în ce măsură sumele propuse ar ajunge pentru realizarea de astfel de spaţii, dacă luăm în calcul şi necesitatea de a achiziţiona terenuri în zone de acum scumpe ale municipiului.

Dana Pintea propune amenajarea unui parc în Bună Ziua, cu estimarea că bugetul necesar ar fi undeva la 15.000 de euro. Asta ar însemna “amenajare parc, cu mult spaţiu verde, cu alei de promenadă, cu locuri de joacă pentru copii, cu piste pentru role, biciclete, trotinete, băncuţe”. E nevoie de el “pentru că este un cartier nou, care se tot extinde, cu familii tinere şi mulţi copii pentru care nu există o asemenea facilitate”, arată clujeanca. Şi Iulia Giurgiu arată că e nevoie de un spaţiu verde amenajat în noul cartier. “Cartierul a suferit o dezvoltare masivă, numărul de familii tinere şi studenţi ce locuiesc în zonă a crescut, au fost autorizate şi construite construcţii private, iar infrastructura a devenit subdimensionată. Pentru dezvoltarea socio-culturală a cetăţenilor ce locuiesc şi care cresc copii în cartierul Buna Ziua se impune realizarea de spaţii publice, sub forma de parc verde, nu doar mobilier de joacă pentru copii prins în beton şi pietriş ce produce doar praf în zonă”, arată clujeanca. Ea estimează că un astfel de proiect ar necesita 50.000 de euro.

Pentru acelaşi cartier are o propunere şi Florin Moroşanu, preşedintele Centrului Cultural Clujean, fost preşedinte al asociaţiei care a gestionat candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană. Acesta propune o aplicaţie pentru identificarea spaţiilor publice din Bună Ziua. Buget estimat: 10.000 euro.
Aplicaţia pentru Identificarea spaţiilor publice din Cartierul Buna Ziua are două componente: aplicatia propriu-zisă şi investigarea situaţiei terenurilor din cartier. “Obiectivul este realizarea unei hărţi interactive unde cetăţenii pot marca posibile spaţii publice, care apoi sunt verificate de către o echipă formată din specialişti în cadastru şi urbanism. Investigaţia efectivă presupune coroborarea informaţiilor privind spaţiile publice şi regimul proprietăţii din următoarele surse: Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară, Direcţia Generala de Urbanism şi Directia Patrimoniul Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii.
O caracteristică a zonelor noi ale orasului cum este cartierul Bună Ziua (dar şi Europa, Borhanci, etc) este aceea a necorelării situaţiei din teren cu aceea din registrele proprietăţii publice.
Implementarea acestui proiect în faza pilot în cartierul Buna Ziua poate oferi posibilitatea replicării în alte zone în dezvoltare din Cluj-Napoca”, spune Moroşanu. “Cartierul Bună Ziua este zona urbană cu cea mai rapidă dezvoltare din ultimii ani. Această dezvoltare accelerată a făcut ca unele atribute ale locuirii la nivel comunitar să rămână în urma construcţiilor private. Se constată lipsa spaţiilor publice cu destinaţii specifice – parcuri şi locuri de joaca, sport, locuri pentru intervenţii artistice, etc. În vederea realizării unor asemenea construcţii/investiţii publice este necesară identificarea/inventarierea domeniului public”, se mai arată în propunere.

Nici zona Borhanci, o altă zonă asaltată de constructori de locuinţe în ultimii ani, nu beneficiază de spaţii publice, iar locuitorii o resimt din plin. Vasile Ofrim propune o “Promenadă Borhanci”. “Proiectul propus se va desfăşura pe malul stâng al Pârâului Borhanci, între str. Speranţei şi str. Cezar Boliac, pe zona verde de protecţie a albiei pârâului cu lăţimea de 5.50 m. Se vor amenaja alee pentru biciclete pe două sensuri cu lăţimea de 2.0 m, spaţiu verde cu pomi, copaci, bănci, iluminat public şi coşuri de gunoi cu lăţimea de 1.0 m, alee pietonală cu lăţimea de 2.0 m. Aleile vor fi asfaltate cu borduri pe margine. De asemenea malul pârâului va trebui amenajat, eventual albia regularizată”, se arată în propunere. Buget estimat: 140.000 de euro. Nicoleta Filipoi arată şi ea că e nevoie de un parc în zona Borhanci. Bugetul necesar a fost estimat la 20.000 euro. “Cartierul Borhanci este în continuă creştere. S-a realizat parţial infrastructura, acum este nevoie de un parc şi un loc de plimbat câinii în zonă. Multe familii tinere se mută în zonă, majoritatea cu copii sau planuri de familie. Ar trebui încurajaţi să petreacă timp în aer liber şi să facă mişcare. Încă este mult teren liber în zonă. În cazul în care primăria nu deţine teren în zonă, ar trebui să cumpere cât de repede”, consideră clujeanca.

O altă propunere care arată cât de deficitară e zona Borhanci la spaţii verzi vine şi de la Georgel Ciolan. “In lipsa parcului în zona cartier Gheorgheni sud şi cartier Borhanci, oamenii au nevoie de un loc de promenadă, departe de agitatia urbană și automobile, unde să se relaxeze”, arată acesta. El propune realizarea unei alei pietonale între Borhanci şi Parcul Mercur.

Ştefan Fogaraşi propune realizarea unui parc de joacă pentru copii în zona Edgar Quinet. “În zonă nu există un asemenea parc deşi sunt nenumărate familii cu copii”, arată acesta.

Vezi AICI lista cu propuneri înscrise de clujeni în programul de Bugetare participativă.

Citeşte şi:

Clujenii cer trotuare, rampe şi pavaje pentru Clujul (in)accesibil