Arhiva zilnicăAug 17, 2017

Mega Image are în plan să deschisă în județul Cluj peste 30 de supermarketuri, chiar dacă nu s-au stabilit încă toate locațiile. Primul Mega Image în Cluj Napoca a fost inaugurat în incina Platinia, iar cel de-al doilea ar urma să fie deschis în Piața Mihai Viteazul, la numărul 17.

“Cea de-a doua deschidere confirmă angajamentul pe care ni l-am luat odată cu lansarea pe piața din Cluj, acela de a aduce astfel clujenilor o experienţă diferită la cumpărături, care să le ofere inspiraţie pentru stilul lor de viaţă autentic. Continuăm, de asemenea, să susţinem şi să promovăm producătorii locali, prin parteneriate directe cu aceştia”, a transmis printr-un comunicat de presă Vassilis Stavrou, director general al Mega Image

Noul supermarket Mega Image care va fi deschis în Piaţa Mihai Viteazu, nr. 17 va avea o suprafaţă de de 890 de mp. Acesta va include o mare varietate de produse, alături de cele marcă proprie, recunoscute prin calitate, o zonă de deli, precum şi gama de produse ready-meal Mega Apetit.  Mega Image continuă parteneriatele cu producătorii locali, pentru a  oferi o gamă variată de produse locale. Astfel, producătorii locali de legume şi fructe vor oferi în sortimentaţia Mega Image produse proaspete de sezon, iar producătorul local de carne Moldovan – Carmangeria Sânnicoară şi producătorul de produse de panificație și patiserie „La Casa” vor oferi o gamă specială de produse în cadrul magazinului.

Programul standard de funcționare a noului supermarket Mega Image din Cluj-Napoca va fi de luni până sâmbătă, în intervalul orar 07:00 – 22:00, iar duminica 08:-21:00.

Mega Image, fondat în 1995, este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 557 magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Românești.

Un supermarket Maga Image ar urma să fie deschis în Florești, dar și în comuna Aphida și Baciu.

by -
0 116
Sursa foto: Architecture Conference & Expo

Oraşe inteligente, geometria satului şi conservarea patrimoniului sunt temele în jurul cărora vor dezbate la Cluj peste 300 de arhitecţi. În noiembrie, ArchiTECHture Conference&Expo are loc într-un spaţiu nou-vechi: Centrul de Interes, adică noul sediu de pe platforma Tehnofrig al unei facţiuni de artişti desprinşi din Fabrica de Pensule.

Ediţia din acest an e mai deschisă spre tehnologiile inovative din domeniu şi se concentrează pe asocierea dintre modernismul urban şi prezervarea arhitecturii tradiţionale rurale, spun organizatorii.
De la oraşele inteligente la geometria satului este tema principală a evenimentului şi propune un dialog despre componenţa tehnologică a arhitecturii, între cei patru piloni: arhitecţi, autorităţi, furnizori şi societatea civilă”, transmit organizatorii.

Evenimentul are loc în 17 noiembrie, iar tematicile vor fi prezentate în trei săli, pe trei scene, unde sesiunile se vor desfăşura în paralel.

sursa: Primaria Cluj

După lucrările pornite în Piața Cipariu prin care se dorește îngustarea trotuarelor pentru a face loc unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun, municipalitatea mai anunță că dorește să reorganizeze circulația în întreg cartierul Gheorgheni.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că traficul din cartierul Gherogheni urmează să sufere niște schimbări. Perimetrul afectat va fi între străzile C-tin Brâncuși-B-dul Nicolae Titulescu-Rebreanu și Albac. În principal intenția este de a se institui sensuri unice, mai ales că în această zonă există foarte multe străduțe paralele care permit astfel de măsuri. De asemenea se dorește crearea de locuri de parcare, mai ales că în prezent se parchează oricum pe multe dintre aceste artere și astfel traficul este îngreunat.

Măsurile dorite în Gheorgheni vor fi centralizate și urmează să fie supuse dezbaterii publice în perioada următoare. Despre această dezbatere, viceprimarul Dan Tarcea a spus că va avea loc cel mai probabil la Primărie și că va fi anunțată din timp.

Recent Primăria a pornit lucrări la limita cartierului Gherogheni, în Piața Cipariu, acestea vizând lărgirea carosabilului. Specialiști arhitecți au criticat măsurile deoarece se îngustează zona pietonală și se taie copacii în favoarea traficului.

Detalii:

Noaptea ca hoții! Clujenii supărați că Primăria rade vegetația și trotuarele ca să facă loc pentru mașini

Primăria s-a apărat susținând că lărgirea carosabilului se face pentru a se extinde banda dedicată mijloacelor de transport în comun.

În plus, Viceprimarul Dan Tarcea a spus pentru Actualdecluj.ro că s-au tăiat 7 copaci din Piața Cipariu, dar că la finalul lucrărilor aceștia vor fi replantați plus încă 4 noi arbori.

by -
0 214

Oraşele secundare ale României au o importanţă vitală pentru dezvoltarea economiei, arată tot mai multe studii. În anul 2016, cele mai multe locuințe per 1.000 de locuitori stabili (conform populației de la ultimul recensământ) s-au ridicat la Cluj-Napoca, Sibiu și Iași, dublu față de București (inclusiv Ilfov). Nu e vorba doar despre marile oraşe, ci şi de localităţile “satelit”. “Chiar daca 82% dintre locuințele noi din România se ridică în jurul celor 41 de reședințe de județ, trebuie ţinut cont că 60,6% dintre locuințele construite în zona marilor orașe din România în 2016 sunt localizate în afara teritoriului administrativ al orașului”, arată un studiu publicat în revista online a consultanţilor de la IBC Focus.
Cu toate acestea, puțin a fost făcut pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel metropolitan, ori pentru sistemele de transport metropolitan, subliniază reprezentanţii Băncii Mondiale.

Datele Institutului Național de Statistică arată că 52.200 de locuințe noi au fost predate pe piața autohtonă în 2016, cu 22,5% mai puține decât în ultimul an de boom imobiliar de dinaintea crizei. Cele mai multe locuințe noi, în termeni absoluți, s-au livrat anul trecut în zona urbană funcțională a Bucureștiului, urmată de cea a Clujului, Iașiului, Timișoarei și Constanței. Per ansamblu, 82% dintre locuințele noi din România se ridică în jurul celor 41 de reședințe de județ, dintre care 51% doar în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța. “Încă o dovadă, dacă mai era necesară, a importanței vitale pentru economia națională și a atractivității acestor orașe pentru locuitori, investitori și turiști.
Dinamismul pieței imobiliare vine din orașele secundare dinamice ale României, unde cererea nu poate fi satisfăcută nici măcar în contextul unui ritm alert de noi construcții”, arată consultanţii de la IBC Focus

În anul 2016, cele mai multe locuințe per 1.000 de locuitori stabili (conform populației de la ultimul recensământ) s-au ridicat la Cluj-Napoca, Sibiu și Iași, dublu față de București (inclusiv Ilfov). “Aceste valori ne indică faptul că dinamismul pieței imobiliare vine din orașele secundare dinamice ale României, unde cererea nu poate fi satisfăcută nici măcar în contextul acestui ritm alert al noilor construcții. Pe de altă parte, valorile foarte reduse (sub 2 locuințe noi/1.000 de locuitori) din orașe importante precum Galați, Craiova, Bacău, Târgu Mureș, Brăila, Ploiești, Baia Mare, Buzău, sau mai mici, precum Giurgiu, Alexandria, Deva-Hunedoara, Slatina, Reșița, Tulcea, Miercurea Ciuc etc. – indică faptul că acestea sunt puțin atractive pentru noi locuitori, în pofida unor prețuri mult mai scăzute ca în centrele dinamice”, mai punctează analiza publicată în revista IBC Focus în luna august.

Oferta imobiliară este mică comparativ cu cererea si aceasta e dezvoltată aproape exclusiv de privați. „Aceasta e oricum insuficientă, dacă ne gândim că doar prin Programul ”Prima Casă” s-au achiziționat anul trecut circa 35.000 de locuințe, mulți optând pentru o locuință veche din cauza ofertei reduse de locuințe noi. La acestea adăugam locuințe cumpărate cu cash sau pe cele cumpărate cu credite ipotecare oferite de bănci. Așadar, apetit mare, ofertă redusă. Cauzele sunt multiple, de la deficitul de terenuri pentru construcții noi, la deficitul de forță de muncă calificată din construcții, birocrația în emiterea autorizațiilor de construcție”, spun consultanţii

A doua piață rezidențială a României, după dimensiuni, este reprezentată de Cluj-Napoca și împrejurimi, în special Florești. Datele Coldwell Banker Romania publicate în primăvară arătau că în Cluj-Napoca se află în construcție în acest moment 2.000 de unități locative, plus alte 1.200 în Florești, la care se mai adaugă aproximativ o mie ce trebuiau finalizate anul trecut, conform datelor Coldwell Banker.

Marile oraşe şi “sateliţii” lor cresc cu lipsuri de infrastructură

Banca Mondială subliniază importanţa acestor mari centre urbane din România – care cuprind reşedinţe de judeţ, dar şi localităţi imediat învecinate. Zona Urbană Funcțională (ZUF) a fost definită folosind o metodologie OECD-CE și include centrul urban per-se și zona de unde este captată forță de muncă. Ca atare, un ZUF include orașul centru și localitățile de unde cel puțin 15% din forța de muncă face naveta spre orașul centru. Banca Mondială nota recent pe blogul secțiunii Europa și Asia Centrală, într-un articol scris de Marcel Ionescu-Heroiu, că municipiul Cluj-Napoca e o destinație urbană atractivă, 15% din repondenții unui sondaj s-ar muta aici – la fel de mulți ca cei care s-ar muta în București, Brașov, Timișoara, Sibiu ori, cu 4,3%, Iași. Acesta mai arăta că administraţiile locale şi centrale nu fac însă mare lucru ca să-i atragă pe cei care chiar ar dori să se mute aici. În vreme ce majoritatea creșterii populației la nivel național în ultimii ani a avut loc în ariile suburbane și peri-urbane ale acestor ZUF, n-a existat aproape niciun efort în ce privește integrarea planificării metropolitane în moduri care să asigure că noii cetățeni și noile investiții sunt acomodate în moduri sustenabile și eficiente. Puțin a fost făcut pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel metropolitan, ori pentru sistemele de transport metropolitan – ceea ce ar asigura un influx mai mare de investiții, mobilități crescute pentru persoane, bunuri și servicii. Aproape nimic n-a fost făcut nici pentru piețele imobiliare ca acestea să funcționeze mai eficient și efectiv: 32,5% din unitățile locative construite între 1990 și 2015 în România au fost ridicate în ariile suburbane și peri-urbane ale ZUF, dar nu au existat eforturi concertate pentru dezvoltarea infrastructurii metropolitane. Citiţi mai multe AICI

Dezvoltările de locuinţe vin, desigur, la pachet cu probleme de infrastructură, ceea ce Clujul resimte deja din plin. De exemplu, Borhanci, unul din cartiereze cu rezetve de teren, aflat pe loc fruntaş în topul tranzacţiilor cu parcele de anul trecut, e deja ameninţat de trafic. Cât despre Floreşti, locuitorii de aici cer de multă vreme soluţii pentru a circula decent.

Vezi şi:

Borhanci, destinație de șantiere de locuințe – noul “Bună Ziua” al traficului de Cluj?

sau

Ce planuri imediate are Primăria Cluj ca să calmeze traficul dinspre Florești, de pe cea mai aglomerată rută din țară

şi

Vești proaste pentru traficul din cartierul din Cluj afectat mai nou și de boom-ul imobiliar din Florești

Oradea vrea să-și revitalizeze centrul istoric, de la fațade, la magazinele care funcționează în această zonă prin supraimpozitare și orar de funcționare minim obligatoriu.

Nu se mai doresc spații comerciale fără activitate dar nici ca în cele existente să funcționeze second-hand-uri, case de amanet, săli de jori de noroc sau spălătorii auto. Măsurile urmează să fie luate etapizat, până în 2020 și acum sunt în dezbatere publică.

Specialiști și arhitecți spun deja că, în ceea ce privește centrul istoric, Oradea a depășit Clujul. De exemplu, urbanistul Vasile Mitrea remarca faptul că primarul de acolo a înțeles foarte bine să folosească resursele intelectuale în favoarea dezvoltării orașului și deja s-au început multe proiecte ambițioase pentru centrul istoric de acolo. În schimb, în Cluj, încă se fac pași haotici și timizi, iar măsurile recente pe care Oradea vrea să le testeze sunt privite sceptic de oficialii de la Primărie.

În Cluj-Napoca unde există aceeași problemă cu atractivitatea centrului istoric, s-au încercat diferite măsuri până acum, însă nu s-a adoptat o strategie centralizată.

În trecut s-a dorit un Plan Urbanistic Zonal pentru centrul istoric, însă acesta nu s-a mai materializat. Ideea a fost abandonată, mai ales că a existat un litigiu în instanță cu proiectantul contractat. Fostul arhitect-șef al Primăriei spunea că PUG-ul are regulament pe centru care ține foarte bine locul unui PUZ pe centrul istoric.

Așa că, în centrul istoic s-au luat măsuri punctuale. Exista un program (asumat prin HCL) pentru ca în spațiile neîntreținute să fie afișate imagini cu Clujul vechi însă măsurile nu se respectă, se mai dau sancțiuni, dar există zeci de spații neocupate și dezolante în centru.

Anul acesta s-a pornit și programul de refațadizare în centru cu supraimpozitarea clădirilor cu fațade degradate, însă Primăria are zeci de procese cu proprietarii nemulțumiți și prea puține fațade renovate.

Încă în centrul orașului nu există, de exemplu, măsuri ferme pentru ca firmele de pe clădiri să aibă aceeași coloristică, nici pentru fațadele clădirilor nu există exigențe de acest fel. Încă se pun la greu termopane pe clădirie istorice din centru, se pornesc procese care duc nicăieri, iar termopanele rămân.

În schimb, Oradea studiază impunerea unor măsuri pentru stimularea proprietarilor din centrul istoric pentru a-și schimba profilul de activitate pentru a crește atractivitatea acestei zone. Printre altele, primarul Ilie Bolojan a anunțat că se dorește supraimpozitarea cu 50% a impozitului pe clădirile şi terenurile aferente spaţiilor comerciale în care se desfăşoară următoarele activităţi economice: case de amanet, magazine cu produse second-hand, jocuri de noroc, service sau spălătorii auto.

„E greu cu magazine second-hand, cu case de amanet sau jocuri de noroc să ai o mare atractivitate a centrului. Dorim să acţionăm asupra acestora şi să-i stimulăm să-şi schimbe profilul de activitate sau să-l adapteze la un centru care este viu, prietenos cu oamenii şi în care aceştia să aibă ce face, inclusiv în weekend”, declara recent primarul Ilie Bolojan în cadrul unei conferințe de presă.

Despre ambițiile lui Bolojan în ceea ce privește supraimpozitarea spațiilor care găzduiesc second-hand-uri, săli de jocuri sau case de amanet, viceprimarul din Cluj, Dan Tarcea, crede că au șanse mici să fie puse în practică. “Este o măsură anticoncurențială și cred că poate fi anulată în instanță. Eu imi doresc eliminarea acestor activități din zona centrală, însă trebuie găsite niște pârghii legale care să stea în picioare. Vom studia și noi propunerea, dar deocamdată este doar o ideea la Oradea”, a declarat Tarcea.

Măsurile propuse la Oradea în vederea stimulării activităţi economice în centrul istoric:

1. Orar minim obligatoriu de funcţionare pentru activităţile economice de la parterul imobilelor cu front la străzile cuprinse în zona centrală, în perioada 15 aprilie – 15 octombrie, intervalul orar 10-21, iar în perioada 16 octombrie – 14 aprilie, intervalul orar 10-19. Aria de aplicare vizează zona centrală, reprezentată de str. Republicii (de la Magazinul Crişul la str. Iosif Vulcan), Piaţa Ferdinand, str. Moscovei (tronsonul adiacent Pieţei Ferdinand), Piaţa Unirii, str. V. Alecsandri, str. Independenţei.

2. Majorarea cu 50% a impozitului pe clădiri şi teren pentru spaţiile comerciale din zona centrală în care nu se desfăşoară activităţi economice (neutilizate/închise) mai mult de 30 de zile calendaristice într-un an. Aria de aplicare vizează zona centrală.

3. Supraimpozitarea cu 50% a impozitului pe clădirile şi terenurile aferente spaţiilor comerciale în care se desfăşoară următoarea activităţi economice: case de amanet, magazine cu produse second-hand, jocuri de noroc, service sau spălătorii auto. Aria de aplicare vizează atât ansamblul urban „Centrul istoric Oradea”, cât şi principalele artere ale municipiului – Bdul Dacia, Decebal, Ştefan cel Mare, Calea Aradului, Calea Armatei Române, Calea Borşului, Calea Clujului, Mareşal Alex. Averescu, D. Cantemir, Matei Corvin, Nufărului, Transilvaniei, T. Vladimirescu.

Cea mai mare parte a acestor măsuri urmează să fie aplicate începând cu data de 1 ianuarie 2018, iar celelalte etapizat, până în 2020.

by -
0 897

Formația clujeană a plecat ca din tun în noul sezon și își anunță candidatura serioasă la titlu. E lideră în Liga 1, are liniște și toate motivele să spere că poate lua campionatul.

FCSB-ul e campioană la transferuri pe bani, fiind singurul club care achită sume importante în România, dar CFR-ul a făcut cele mai multe mutări, 17 la număr. Iar campania de achiziții nu e închisă, spun oficialii clujenilor.

Dar totul vine cu un preț, în egală măsură. Iar în acest moment, CFR-ul oferă unele dintre cele mai mari salarii din România, comparabile cu perioada de acum 5-6-7 ani, când Liga 1 propunea contracte de neconceput.

Sursele actualdecluj.ro susțin că CFR Cluj are cheltuieli lunare de 700.000 de euro, aici intrând bugetul de salarii, deplasări, asigurarea tuturor condițiilor. E o sumă extrem de mare pentru România, mai ales raportându-ne la ultimii ani. Sunt cluburi în Liga 1, care abia strâng bugete de peste 1 milion de euro, iar CFR-ul dă 700.000 într-o singură lună.

Astfel se explică și traseul fără greșeală de până acum. Dacă vrei performanță, plătești! Însă risipa de bani îi poate costa scump pe ceferiști. Clubul dă impresia că joacă “all-inn” , riscând tot pentru a câștiga campionatul și a ajunge în grupele unei competiții europene. În caz contrar, minusul de milioane de euro n-ar fi recuperat.

Iar varianta insolvenței nu mai există în Gruia, odată ce sociatatea a fost în reorganizare judiciară. De această dată, clubul poate intra direct în faliment dacă cineva oprește robinetul cu bani.

 

Clujul e în clasamentul privind numărul de turişti străini care au sosit în prima jumătate a anului în ţară şi s-au cazat în hoteluri. E depăşit însă de Bucureşti, Braşov şi Timiş, arată datele ZF.ro

Un milion de turişti străini s-au cazat în hotelurile din ţară în prima jumătate a acestui an, trafic în creştere cu 8,5% faţă de perioada similară a anului trecut, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Ca număr de turişti străini cazaţi în hoteluri, Braşov, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt judeţele din ţară fruntaşe, cu un total de 207.000 de străini, în creştere cu 23% . Cu cei 46.063 de turişti străini, Clujul e depăşit de oraşul turistic Braşov cu 64499, dar şi de Timiş, care a atras 50.655.

Ştirea integrală AICI