Arhiva zilnicăAug 10, 2017

by -
0 159
Imagine cu orasul de pe Somes din timpul Somes Delivery

Dacă vi s-a făcut poftă de plimbat cu barca pe râu în Cluj-Napoca sau nu aţi apucat să testaţi ambarcaţiunile de Someş Delivery, organizatorii evenimentului ţinut anual pe o porţiune de Someş anunţă că revin cu “infrastructura”. Acţiunea are loc în acest final de săptămână, ca parte a proiectului Someș Sunt Riveran, organizat de Centrul Cultural Clujean. Amintim că Someşul e încă în aşteptarea soluţiilor de reamenajare – concursul de soluţii pentru masterplan a fost lansat, iar rezultatele se vor afla în toamnă.

“În weekend-ul 12-13 august readucem ambarcațiunile ușoare pe Someș, între Podul Garibaldi și Podul Zburător (Podul Albastru), pentru a sublinia încă o dată potențialul de utilizare ca agrement pe apă a acestui segment de râu”, anunţă organizatorii Someş Delivery. Punctele de îmbarcare pentru plimbările pe apă vor fi Pontonul pe Someș din zona Sălii Sporturilor “Horia Demian” și Debarcaderul din zona “La Butuci”. Aceste două amenajări temporare au fost construite pentru ediția din acest an a Someș Delivery, din luna iunie, cu scopul de a aduce oamenii mai aproape de apă și de a testa noi utilizări ale Someșului din Cluj. Se reactivează și terasa, adiacentă zonei de activități pe apă, cu sprijinul Cotton Club.
Programul plimbărilor pe apă în cele două zile va fi între 10.00 am – 20.00 pm, iar închirierea
ambarcațiunilor se face gratuit.

Vă reamintim cum a arătat Someşul cu bărci:

FOTO/VIDEO. S-au adus bărci pe râul care traversează oraşul. Cum se vede apa, de pe malul Someş Delivery

Aflat la a doua ediție, Someș Sunt Riveran este organizat de Centrul Cultural Clujean sub forma unui eveniment (platformă) ce reunește toate inițiativele din oraș care aduc Someșul în discuție. Ediția din acest an se va desfășura între 11 și 13 august în mai multe zone adiacente râului Someș Mic.

Suras imagine: Proiect Arhimar

O firmă controlată de investitori francezi anunța în urmă cu aproape 10 ani un proiect de 55.000 mp, cu apartamente, birouri și chiar și un hotel. Regim maxim de înălţime: 21 de etaje! În 2017, pe terenul vizat din zona Buftea – Scorțarilor nu a apărut niciuna din aceste funcțiuni. Acum, proprietarii de la Stemmer Development revin cu un nou proiect, pe care tocmai l-au prezentat arhitecţii în şedinţa Comisiei de Urbanism a oraşului. Ce-i drept, cu nişte clădiri departe de înălţimile desenate în urmă cu ceva ani. Nu departe de această zonă unde se anunţă un nou proiect imobiliar de amploare, investitori belgieni vor să reactiveze o fostă platformă industrială şi au propus chiar în acest an un proiect pentru fostul Argos – proiect criticat dur în Comisia de Urbanism şi ulterior modificat. Dintre îngrijorările exprimate acum în Comisia de Urbanism: ce se întâmplă cu traficul din zona deja “sugrumată”? Asta în condiţiile în care cele două mari proiecte – Argos şi Stemmer – ar aduce peste 460 de apartamente noi în zonă, dar şi birouri, care la rândul lor sunt generatoare de trafic.

Conform propunerii firmei Stemmer anunțată în 2008, ansamblul din zona Buftea – Scorţarilor urma să cuprindă spaţii rezidenţiale, un hotel şi clădiri de birouri. În 2019, apăreau detalii şi ansamblul primea chiar şi aviz de opotunitate în comisia de urbanism de atunci: proiectul era botezat “Les Tours de Cluj” şi aduceau turnuri de până la 21 de etaje. Acum, o nouă versiune de mobilare a terenului de 11.000 mp a fost prezentată în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU): se vorbeşte de 6-7 etaje. Arhitectul Cristian Bănuț, de la Arhimar, a precizat că proiectul actual vizează un teren lăsat în paragină de 10 ani. “Proiectul aprobat anterior avea un regim de înălțime prea mare, care nu era viabil”, a explicat arhitectul. Terenul are acces la străzile Scorţarilor şi Buftea, e foarte aproape de cel mai mare complex de birouri din Cluj – The office – şi, alături de proiectul Argos, promite să regenereze zona, dar şi să atragă trafic.

Arhitectul care a susţinut proiectul Stemmer a făcut şi o trecere în revistă a situaţiei actuale: pe amplasament există o serie de construcţii în paragină – un “schelet” de biserică în ruină, care a început să fie demolată, două clădiri anexe ce urmează la rândul lor să fie demolate și un fost atelier de reparații. Ca urmă de fostă industrie, acesta ar putea fi păstrat. “Am propus păstrarea clădirii, restaurarea și integrarea sa în concept. La sud avem Canalul Morii, aproape e platforma Argos, în curs de dezvoltare. Avem şi o locuinţă cu două etaje şi pod, pe limita de proprietate, o situaţie atipică, aşa că ne-am retras de la acel imobil”, a mai precizat Bănuţ. Înspre Canalul Morii se păstrează zonă de protecţie şi, potrivit proiectantului, spaţiile verzi amenajate pe sol reprezintă 30% din parcelă. Vor fi amenajate două niveluri de parcări subterane. Ansamblul în sine ar urma să aducă trei imobile noi: unul de birouri şi două clădiri de locuințe colective, iar clădire dinspre strada Scorțarilor ar avea parter comercial, cu servicii. Pentru clădirea care ar urma să fie reabilitată, arhitecţii au propus realizarea unui spațiu de co-working, pe modelul deja operaţionalului Cluj Hub. Proiectul prevede 225 de apartamente şi 350 de parcări. Răspunzând unor observaţii din comisie, arhitectul a mai precizat că va mai exista o piațetă și spaţii pietonale între clădirile de birouri, iar traseul acestora se va corela cu traseul propus de vecinii de la Argos; retragerea de 9 metri faţă de Canalul Morii este respectată.

Primele observaţii din Comisia de Urbanism au vizat traficul care ar urma să fie generat de noile construcţii, mai ales în contextul în care şi proiectul Argos vine cu un ansamblu de mari dimensiuni.
“Zona de studiu de circulaţie ar trebui extinsă, e o zonă unde deja sunt probleme de trafic”, a menţionat şefa Serviciului siguranţa circulaţiei, Mirela Mărincean. Bănuţ a precizat însă că a fost deja întocmit un studiu de trafic pe suprafaţă extinsă (la comanda beneficiarului), acesta a fost depus la primărie şi ar fi luat în calcul dezvoltarea oraşului pe următorii ani, dar şi proiectul Argos din vecini.

Despre proiectul Argos, mai multe detalii aici:


Ansamblu imobiliar pentru terenul fostei fabrici Argos. Proiectul, “desenat” de arhitecții noului PUG, a fost criticat în Comisia de Urbanism fiindcă nu respectă… PUG-ul

şi

Cum s-a schimbat proiectul imobiliar de la Argos, după ce arhitecţii noului PUG au fost “certaţi” la Urbanism

“Dacă ajungem la “roșu” cu traficul, tăiem din apartamente”, a intervenit primarul Emil Boc, cel care conduce şedinţele de urbanism şi edil într-un oraş care a ajuns deja să fie, uneori, “paralizat” de trafic. Viceprimarul Dan Tarcea a avut de făcut o altă observaţie: proiectul propus are cu trei etaje peste ceea ce există construit în zonă (patru etaje). “Ce le spun oamenilor la o asemenea observaţie?”, a întrebat Boc, sugerând că proiectul nu trebuie obligatoriu să meargă spre maximul admis în regulamente. La rândul său, arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă, a avut de făcut o recomandare în ceea ce priveşte regimul de înălţime: dacă Argos are clădiri de cinci etaje la stradă, la fel se poate şi în cazul proiectului Stemmer. “Să tratăm cu aceeași unitate de măsură ambele investiții. Văd două investiţii majore care se doresc în această zonă, ar putea să rezolve ce înseamnă circulaţii prin proiectele de utilitate publică propuse prin PUG. Strada Scorțarilor e propusă pentru expropieri, până la Buftea. Ai două ansambluri, dar ceea ce propune PUG-ul aduce o rezolvare”, a spus Salanţă. S-a mai pus în discuţie şi necesitatea unor dotări de utilitate publică: dacă la Argos se face grădiniţă, aici să fie creşă. O astfel de funcţiune e şi în folosul beneficiarilor şi chiar poate fi o foarte bună unealtă de marketing pentru un astfel de proiect, a admis reprezentantul investitorilor, care a precizat că s-a gândit un asemenea spaţiu la parterul clădirii rezidenţiale. “Creșa nu poate fi la parterul unei clădiri, trebuie respectate nişte norme”, a intervenit primarul. “Nu mai putem trece cu vederea sub nicio formă astfel de servicii de utilitate publică. Încercăm acum să găsim soluţii pentru Bună Ziua, unde investitorii au promis astfel de servicii şi nu le-au făcut. Mai sunt terenuri rezervate, dar nu sunt făcute dotările”, a amintit Boc, vorbind de o zonă asaltată de construcţii inclusiv în mandatele sale precedente. “Blocul de la Canalul Morii are un parter cu funcțiuni publice destinate în special locatarilor – o grădiniță în regim privat adresată celor din zonă e o opţiune – să rezolve o problemă existentă în zonă, dar nu exclusiv pentru locatarii din acest proiect”, a spus Bănuţ.

Arhitectul Marcel Crișan, membru CTATU, a atras atenţia asupra amenajărilor din zonă, dar şi asupra aspectului clădirilor propuse. “Dacă vrem să activăm zona pietonală, o zonă pentru bicicliști, trebuie şi terase. Propunerea are blocuri standard cu balcoane – poate ar fi interesant să gândiţi retrageri, nişte logii”, a spus Crişan. Şi, încă o dată, s-a trasat paralela cu Argos. “Proiectul Argos a adus spaţii deschise 24 de ore. Cu dotări de cartier, bine conectate pietonal, această zonă ar deveni una cu identitate mult mai bună. Sunt două pete mari, dar ar fi mult mai frumos să fie percepute unitar”, au spus membrii comisiei. S-a mai recomandat restudierea mobilării pe parcelă, pentru că între unele clădiri distanţele ar fi foarte mici.

Un vecin dintr-un bloc vechi de 70 de ani a intervenit cu perspectiva locuitorilor zonei. Ovidiu Rusu a atras atenţia că o parte din canalizarea care deserveşte blocul său e realizată pe terenul investitorului, dar arhitecţii de la Arhimar au explicat că au primit deja notificările pe acest subiect, iar varianta actuală de proiect a rezolvat acest aspect. “Asociația pe care o reprezint a ridicat problema de trafic. Strada Scorţarilor are o bandă pe sens, iar cea de pe latura de nord e ocupată de parcări. În anumite momente ale zilei se creează un grav blocaj pe Scorțarilor, la intersecţie cu Buftea. Clădirea de birouri existentă nu face față, pe zona unde ați propus dvs clădirea de birouri se parchează acum – sunt vreo 100 de mașini parcate. Sigur, asta nu e problema dvs, dar tot ne întrebăm ce se va întâmpla cu ele. Vom avea încă alte 200 de locuri de parcare pentru apartamentele din acest proiect, încă 200 de maşini, ceea ce va fi o mare problemă, încă 200 de mașini la Argos. Traficul generat de cele două investiţii majore va crea probleme foarte mari şi, din păcate, nu prea există posibilităţi de lărgire a străzii”, a spus clujeanul care locuieşte în zonă.

Bănuţ a mai amintit o dată că studiul de trafic realizat pentru acest proiect există şi ar urma să fie analizat în comisia de trafic şi discutat cu specialiștii. Mai mult, a susţinut că problemele de trafic au soluţii. “Strada Scorțarilor se blochează la intersecţia cu Buftea din cauza a ceea ce se întâmplă la intersecţia Buftea – 21 Decembrie. De acolo începe problema şi există recomandări în acest sens, pentru deblocarea situaţiei. Din valori simulate de trafic reiese că se poate ajunge la pragul maxim, dar nu se ajunge la un blocaj. Avantajul acestei parcele e că are intrare-ieșire la două străzi. Şi mai e un aspect. Clienții dau bani să stea în centru, tocmai ca să fie aproape de locul de muncă. Asta înseamnă că mulţi dintre ei nu sunt participanți activi la trafic. Chiar am făcut un studiu în acest sens. Am fost la investiții, proiecte de-ale noastre din zona centrală și am văzut câte mașini sunt în parking în timpul zilei. Aceasta e o realitate”, a mai precizat Bănuţ.

Proiectul va trebui să revină în analiza comisiei de urbanism. Au rămas ca puncte de interes major: problema traficului şi corelarea cu proiectul Argos în această analiză, integrarea urbană în ceea ce priveşte regimul de înălţime şi problema creşei. Bănuț a remarcat însă că ansamblul Argos are 5 etaje doar pe porţiuni, dar ansamblul e, de fapt, mai înalt. Salanţă a precizat însă că se referă la alinierea laturii dinspre stradă. “E nevoie de regenerare urbană, sunt zone care arată mizerabil, trebuie să aveți sprijin instituţional, dar să iasă niște lucruri minunate. În urma acestor proiecte să rămână ceva de urmat în toată țara, ca stadionul domnului Ţigănaş”, a ţinut să precizeze Boc, în sala în care era prezent şi preşedintele OAR, “semnatar” de Cluj Arena. “Nu spunem “NU” proiectului, suntem convinși de necesitatea investițiilor, nu vrem să blocăm pe nimeni, dar îmi doresc să rămână lucruri de calitate”, a declarat Boc în şedinţă publică.

Proiectul Stemmer-Arhimar poate fi consultat AICI

by -
5 28099

Eveniment de amploare pe Cluj Arena, timp de trei zile, din 18 până în 20 august, iar acesta nu are legătură cu distracția.

Este vorba despre Congresul Internațional al Martorilor lui Iehova, la care sunt așteptați în jur de 30.000 de oameni. Trebuie precizat că Martorii lui Iehova organizează luna aceasta opt astfel de congrese în toată lumea, iar unul dintre ele a fost programat în România, mai precis pe Cluj Arena. Două scene vor fi amplasate pe stadionul clujean, una pentru limba română, iar a doua – pentru limba maghiară. Pentru delegații din străinătate va exista traducere în limba engleză, la căști. Reprezentantul pentru presă al Martorilor lui Iehova, Sandu Popescu, a informat pentru actualdecluj.ro că vor participa delegați din șapte țări, iar 1.200 dintre aceștia vin numai din Statele Unite:  “E un eveniment de mare amploare, ne-am organizat din timp, delegații noștri au asigurate cazările în hotelurile din Cluj încă de la începutul anului. Vom avea foarte mulți delegați din SUA, 1.200 de persoane. Majoritatea vor rămâne la Cluj Napoca timp de zece zile. Am organizat pentru ei mai multe tururi prin județ, la munte, la salină, prin oraș”.

Pe vechiul stadion “Ion Moina” s-a mai desfășurat un astfel de Congres (foto sus)

Organizatorii Congresului transmit că este un moment istoric pentru cei peste 40.000 de membri ai acestei religii din România, care au asistat la un congres similar în urmă cu două decenii, tot la Cluj, pe vechiul stadion municipal “Ion Moina”. După congresul internațional din 1996 organizat pe “Ion Moina” din Cluj-Napoca, Martorii lui Iehova organizează între 18 și 20 august 2017 un congres special pe Cluj Arena, unde se așteaptă ca toate cele 30.000 de locuri să fie ocupate de delegați și invitații lor. Titlul Congresului – „Să nu renunțăm!”.

Congresul internațional de la Cluj este promovat în întreaga țară printr-o campanie specială de distribuire de invitații ce durează o lună, și va fi transmis în direct, parțial, în alte 11 localități din țară – în Arad, Botoșani, Brașov, Odorheiu Secuiesc, București, Constanța, Negrești-Oaș, Piatra-Neamț, Râmnicu Vâlcea, Târgu Secuiesc și Turda. Programul începe în fiecare zi la 9.20, intrarea este liberă și nu se face colectă. Între participanții la acest congres se numără peste 2.000 de cetățeni străini, din Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Ucraina și Grecia.

Congrese similare au loc în acest an în Bolivia, Canada, Indonezia, Italia, Kazakhstan și Madagascar.
Martorii lui Iehova activează în România de peste 100 de ani, cel puţin din anul 1911. Primul congres organizat de aceștia în România a avut loc în 1920. De altfel orașul Cluj-Napoca are un loc special în istoria Martorilor în țară: de aici a fost coordonată activitatea în primii ani după primul război mondial și tot aici a fost organizat primul congres al Martorilor lui Iehova din România după căderea regimului comunist, în 1990. Totodată aici a fost organizat unul dintre cele două congrese internaționale organizate în România, în 1996, cu o asistență de 20.000 de persoane, și tot pe fostul stadion „Ion Moina” a fost înregistrat congresul cu cea mai mare asistență din istoria sa în România, 24.000 în 2004 (foto).

Istoria Martorilor lui Iehova din România, relatată chiar de ei:

Începuturile

Martorii lui Iehova activează în România de peste 100 de ani, cel puţin din anul 1911. József Kiss şi Károly Szabó au asistat, în Statele Unite, la mai multe conferinţe biblice ţinute de Studenții în Biblie. Charles Taze Russell a remarcat interesul lor sincer față de Cuvântul lui Dumnezeu și le-a sugerat să se gândească la o eventuală întoarcere în România pentru a le împărtăşi rudelor şi prietenilor mesajul Bibliei. Atât Károly, cât şi József s-au întors în România în 1911 și s-au stabilit în oraşul Târgu-Mureş, din Transilvania. Ei au început să le depună mărturie rudelor și altor persoane. Astfel că în 1919, în România existau deja 150 de „clase”, sau congregaţii, ale „Studenţilor în Biblie”, iar numărul Martorilor a crescut la aproximativ 1 700.

Din anii ‘30, frații Magyarosi Martin și Pamfil Albu au reorganizat lucrarea de predicare
Din anii ‘30, frații Magyarosi Martin și Pamfil Albu au reorganizat lucrarea de predicare
Predicând cu gramofonul
Predicând cu gramofonul

Între cele două războaie mondiale

În aprilie 1920, s-a înfiinţat prima filială a Watch Tower Bible and Tract Society din România. Un timp, Filiala a supravegheat activitatea din Albania, Bulgaria, fosta Iugoslavie şi Ungaria. În același an, fraţii au ţinut primele lor congrese la care au venit aproximativ 500 de fraţi din toate zonele ţării. În 1924, Filiala a cumpărat o proprietate pe care a folosit-o ca tipografie.

Prima Filială din România, Cluj-Napoca, 1924
Prima Filială din România, Cluj-Napoca, 1924

În această perioadă, clerul ortodox s-a opus cu înverșunare activității Martorilor în România. În 1921, unii preoţi din Bucovina au scris Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei, cerând ca lucrarea Studenţilor în Biblie să fie interzisă. La sfârşitul anului 1926, revista Turnul de veghe a fost interzisă.

În 1929, supravegherea lucrării a fost preluată de Filiala din Germania, iar mai târziu de Biroul Central European din Berna (Elveţia). În 1933 s-a reuşit înregistrarea ca persoană juridică a Societății de Biblii şi Tracte a Martorilor lui Iehova. Totuşi, în aprilie 1937, activitatea Martorilor lui Iehova a fost interzisă în România, iar în august 1938, biroul de filială din Bucureşti a fost închis.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și după încheierea acestuia

Martorii din România au avut de suferit sub influența dictaturii fasciste instaurate în România în 1940. După încheierea războiului, la 11 iulie 1945, Asociaţia Martorilor lui Iehova din România a fost înregistrată ca persoană juridică. În zilele de 28 şi 29 septembrie 1946, Martorii lui Iehova au ţinut primul lor congres naţional în România, la Arenele Romane din Bucureşti, la care au asistat aproximativ 15 000 de persoane.

Congres Național la Arenele Romane, București, 1946
Congres Național la Arenele Romane, București, 1946

În timpul regimului comunist

În noiembrie 1946, au venit la putere comuniştii. Regimul comunist nu a înțeles poziția Martorilor lui Iehova. În urma deciziei Ministerului Justiţiei din 8 august 1949, biroul de filială din Bucureşti a fost închis, la fel şi clădirile cu locuinţe, iar toate echipamentele, inclusiv bunurile personale ale Martorilor, au fost confiscate. În următorii ani, sute de Martori au fost arestaţi şi condamnaţi. Unii chiar au fost torturaţi, iar apoi trimiși la închisoare sau în lagăre de muncă.

O nuntă a Martorilor lui Iehova, 1984
O nuntă a Martorilor lui Iehova, 1984
„Râșnița” – un instrument folosit pentru a multiplica literatură sub interdicția comunistă
„Râșnița” – un instrument folosit pentru a multiplica literatură sub interdicția comunistă

După căderea comunismului

La 9 aprilie 1990, Martorii din România au fost recunoscuţi legal, sub denumirea „Organizaţia Religioasă «Martorii lui Iehova»”. În urma acestei hotărâri, s-a putut redeschide Filiala din București care se ocupă de organizarea activității de predicare din România.

În 1990, în România erau 17 000 de Martori ai lui Iehova. Numărul Martorilor din România a continuat să crească, ajungând la recordul de 40 605 persoane. La congresele regionale din vara anului 2015, ținute în 10 orașe din țară, prezența a fost de peste 46 000 de persoane, Martori și simpatizanți deopotrivă.

 

Primul congres organizat după căderea regimului comunist, Cluj-Napoca, 1990
Primul congres organizat după căderea regimului comunist, Cluj-Napoca, 1990
Cea mai numeroasă adunare teocratică din România: asistență de peste 24 000, Cluj Napoca, 2004
Cea mai numeroasă adunare teocratică din România: asistență de peste 24 000, Cluj Napoca, 2004
O audiență de peste 20 000 de oameni și aproape 900 botezați, Cluj-Napoca, 1996
O audiență de peste 20 000 de oameni și aproape 900 botezați, Cluj-Napoca, 1996

by -
0 165

Concurs de drone din țară are loc la Cluj, peste două săptămâni.

Concursul Liberty Multirotor Racing 2017 e organizat  de Asociația Română de Aeromodelism la Cluj, în 26 și 27 august, la Liberty Technology Park, în spatele gării, după concursuri similare în București, Brașov și Salina Turda, începând de anul trecut. În competiție s-au înscris 16 piloți iar accesul publicului e gratuit.

Într-o astfel de cursă, participanții stau unul lângă altul în cabine cu telecomanda radio în mână și ochelarii first-person-view (FPV) la ochi. Pista are setate o linie de pornire și una de sosire și este un curs tridimensional – aparatele vor zbura în sus, în jos, în jurul și prin diferite puncte de control, obstacole, tunele și porți. În timpul cursei, dronele pot atinge viteze de până la 140 km/h și o accelerație de la 0 la 100 de km în 1,8 secunde. La Cluj spectatorii vor putea urmări cursele cu ajutorul unui ecran de aproape 16 metri pătrați.

Potrivit reprezentanților Asociației Română de Aeromodelism, care are sediul central în Cluj, în România există în prezent aproximativ 60 de piloți care practică această ramură sportivă, dar tendința este de creștere.

by -
0 61

După cum era deja de bănuit, apetența mediului privat din Regiunea Nord-Vest pentru finanțările REGIO 2014-2020 este extrem de mare, astfel, la trei săptămâni înainte de data de închidere a apelului de propiecte, prioritatea 2.2. Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor destinata IMM-urilor are încărcare de 522%. Acest fapt inseamna ca solicitarea de fonduri este de 522% mai mare decat finantarea disponibila pe aceasta prioritate pentru Transilvania de Nord.
Mai multe detalii aici:

http://www.nord-vest.ro/la-3-saptamani-inainte-de-inchiderea-apelului-finantarile-regio-pentru-imm-uri-au-incarcare-de-522/

by -
0 526

Descinderi de amploare ale carabinierilor italieni azi la Cluj, unde forțele de ordine au găsit un mafiot italian căutat de nouă ani după ce a fost condamnat pentru infracțiuni de crimă organizată.

Poliţiştii din Cluj și carabinierii italieni au găsit şi reţinut astăzi un cetăţean italian, care era căutat de autoritățile italiene, condamnat la o pedeapsă de 16 ani de închisoare pentru infracțiuni de crimă organizată.

Italianul a fost găsit după ce poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale şi luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale și doi carabinieri din cadrul Grupului de Carabinieri Napoli au descins în Fizeșu Gherlii. E vorba de un bărbat în vârstă de 66 de ani, care era urmărit de autorităţile italiene, de aproximativ nouă ani. Bărbatul era căutat la nivel european din luna mai pentru infracţiuni de crimă organizată.

Bărbatul a fost reținut și prezentat magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Cluj, pentru confirmarea mandatului european de arestare, urmând a fi predat autorităţilor italiene.

by -
0 95

Cele mai multe firme înregistrate într-un județ în acest an, cu excepția Capitalei, sunt în Cluj, arată un raport al Registrului Comerțului.
Astfel, în România au fost înregistrate în acest an peste 93.800 de firme noi, în creștere cu o treime față de aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare creștere e la SRL-uri, care compun trei sferturi din totalul firmelor înființate în acest an și unde creșterea e de 45% față de primele șapte luni din 2016, la 68.000. Cum e de așteptat, Bucureștiul e cel în care s-au înregistrat cele mai multe firme, 14.277, cu 30% mai multe față de anul trecut. Capitala e urmată de Cluj, cu aproape 6.100 firme nou-înregistrate, în creștere cu 66%, urmat de Timiș cu 4.200 firme nou-înregistrate, în creștere cu 32%.

Semnalăm că o explicație a dinamicii înființării de noi firme, în țară, a fost în ultimele două luni programul guvernamental Startup Nation, care a dat granturi generoase firmelor nou-înființate. Și aici, campion a fost județul Cluj: în program s-au înscris din Cluj aproape la fel de multe firme ca din Capitală, ceea ce l-a determinat pe ministrul Ilan Lauffer, să laude Clujul – “din punctul meu de vedere, am mai spus, Clujul e un oraș cu plan uriaș în cercetare, inovare și creare de ecosisteme pentru startup-uri”, a spus el când a prezentat rezultatele programului guvernamental, în contextul în care numărul firmelor din Cluj înscrise în program s-a apropiat de cel din București, la mare distanță de restul județelor din țară. Citește aici detalii

6.094 firme nou-înregistrate în Cluj în primele 7 luni din 2017
din care 5.087 SRL-uri

by -
0 455

Ministrul Educației, Liviu Pop, se întoarce azi la Cluj, la nu mai puțin de 25 de ani de când se prezenta pe porțile universității “Babeș-Bolyai” ca să susțină examenul de admitere. Azi Liviu Pop rememorează vremea studenției sale la Cluj, pe vremea când admiterea la facultate era mult mai grea.

“Sunt absolvent al acestei universități”, spune Liviu Pop în sala Auditorium Maximum a universității “Babeș-Bolyai”. “În 1992 am venit și eu să dau admitere la această universitate, eram foarte mulți pe un loc. Am venit luni, am dat examen patru ore la algebră, miercuri alte patru ore la geometrie și am venit vineri și am dat încă o probă de patru ore la analiză matematică. Am intrat cu bursă și am stat la internatul liceului Unirea, 21 în cameră. Eram student cu bursă la facultatea de matematică”, a spus el.

Conform CV-ului său, Liviu Pop a absolvit facultatea de matematică și informatică a UBB în 1996, cu o licență în matematică. Ulterior a absolvit un masterat la universitatea “Vasile Goldiș” din Arad, după zece ani, un curs postuniversitar în informatică la Universitatea de Nord din Baia Mare în 2009 și un program de management al afacerilor interne în 2015 la Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”.

Să mai spunem că azi la Cluj Liviu Pop s-a plâns de faptul că miniștrii Educației din România au mandatul cel mai scurt din Uniunea Europeană. “E o funcție cu mandatul cel mai scurt la nivelul UE. În ultimii 27 de ani, în medie, un ministru al Educației a stat în funcție șase luni, suntem pe primul loc din punct de vedere al mandatului”, a spus el.

by -
0 75

Primul festival din Ardeal dedicat tehnologiei, ce a avut loc în toamnă la Cluj, se extinde în acest an și la Iași și Timișoara.

La prima ediție din toamnă de la Cluj numărul participanților a ajuns la 3.200 de participanți și 25.000 de vizitatori, iar în acest an TechFest se extinde în 9 octombrie la Timișoara, în 19 noiembrie la Iași și între ele, în 27 octombrie, la Cluj. Fiecare durează o săptămână și include conferințe, expoziții, forumuri, competiții și ateliere. „Reacțiile pe care le-am primit după ediția-pilot de la Cluj din partea mediului IT, de business, al administrației și din partea publicului larg ne-au încurajat să dezvoltăm acest concept în premieră în țara noastră. Am ales Iașiul și Timișoara deoarece, la fel cu Clujul, sunt importante orașe universitare, efervescente, cu comunități pasionate de tehnologie și inovație”, spune organizatorul Cristian Dascălu.

Citește cum a fost la ediția de anul trecut de la Cluj:

Din Elveţia în România, pentru un start-up în IT. Co-fondator de companie premiată: “A fost una dintre cele mai bune decizii ale vieţii mele”

 

by -
0 52

Desfășurare de forțe a jandarmilor la mănăstirea Nicula din Cluj, unde peste câtva zile sunt așteptați zeci de mii de pelerini la anuala sărbătoare a hramului lăcașului de cult.

Nu mai puțin de 250 de jandarmi sunt prezenți la fața locului din 13 august pentru desfășurarea într-un climat sigur a sărbătorii prilejuite de Hramul ‘Adormirea Maicii Domnului’ a Mănăstirii Nicula, în 15 august. Jandarmii sunt prezenți la fața locului cu două zile înainte, inclusiv pe traseul pe care pelerinii ajung în zona mănăstirii. “Măsurile luate vor viza asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică care să le permită credincioșilor reculegerea dorită în fața Icoanei făcătoare de minuni de la Sfânta Mănăstire Nicula”, explică jandarmii. În plus aceștia asigură ordinea publică și la procesiunea religioasă organizată luni 14 august pe traseul care va fi parcurs, pe jos, din Gherla până la mănăstirea Nicula. Jandarmeria Cluj recomandă participanților să-și supravegheze obiectele de valoare deținute și să evite implicarea în orice fel de conflict. În cazul în care sunt victime ale unor fapte antisociale sau observă producerea unor astfel de fapte, cetățenii se pot adresa direct jandarmilor aflați în dispozitivele de ordine publică sau pot solicita sprijin la numărul unic pentru apeluri de urgență 112.

În ultimii ani asistența la slujba de la mănăstirea de la Nicula a numărat zeci de mii de persoane; mulți vin chiar pe jos, zeci sau sute de kilometri, într-o tradiție ce are loc în fiecare an de câteva secole, de când în tradiția populară a apărut ideea că icoana de aici ar fi făcătoare de minuni. În afară de pelerinajul făcut pe jos până la mănăstire, ajunși aici mulți dintre enoriași înconjoară biserica în coate și genunchi și așteaptă la coadă zeci de minute ca să poată să se închine icoanei și să o sărute.

Icoana despre care credincioșii spun că face minuni a fost pictată în 1681 de un preot ortodox din comuna Iclod, la cererea unui nobil român din Nicula, Ioan Cupșa, ce  a donat-o apoi bisericii sătești. Se spune că în 1699 icoana a lăcrimat câteva săptămâni la rând iar, de atunci, icoana e cunoscută ca făcătoare de minuni iar ei i se închină, anual, mii sau după caz zeci de mii de pelerini.