Arhiva zilnicăAug 9, 2017

by -
1 1308
Foto stanga: str Kogalniceanu in timpul unui eveniment Scena Urbana in 2014 / Foto dr: Mariahilfer Strasse. Photo credit: Ricky Rijkenberg

Strada M. Kogălniceanu – una dintre cele mai frumoase străzi din centrul oraşului, “casă” de Universitate şi universitari, de bibliotecă şi biserică, pe care acum o observi mai degrabă în treacăt, printre maşini – ar putea căpăta, în curând, un proiect de reamenajare. Pentru o arteră mai prietenoasă cu pietonii. La mulţi ani de la primele promisiuni, primăria va lansa în sfârşit concurs de soluţii, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România. Ce se vrea şi ce se poate amenaja pe strada care acum e închisă traficului auto din când în când (şi e, atunci, asaltată de oameni) – de Zilele Clujului sau de Zilele Culturale Maghiare? Modul în care va fi abordată această zonă este “un nou examen pentru oraş”, echivalent cu BAC-ul şi admiterea, consideră preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. Eliminarea totală a traficului auto s-ar putea să nu fie posibilă, dar un model de inspiraţie, cu spaţii mai favorabile pietonilor ar veni din Viena (“shared space”). Măcar în ceea ce priveşte traficul, fiindcă profilul străzii nu e, totuşi, unul comercial.

Modul în care va fi exploatată această zonă urmează să se stabilească printr-un concurs de soluţii, care va fi organizat de Primărie în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România. La începutul acestei toamne va fi lansată procedura prin care va fi selectat cel mai bun proiect pentru regândirea funcţiunilor acestei străzi, potrivit Radio Cluj Şeful Direcţiei de dezvoltare locală din Primărie, Ovidiu Cîmpean, spunea că prin soluţia câştigătoare se va stabili inclusiv dacă pe strada Kogălniceanu va fi amenajat şi un perimetru pentru terase, potrivit Radio Cluj.

“Urmează să semnăm un protocol de colaborare cu OAR, acum se lucrează la termenii acestuia. Încă nu avem o dată concretă. După ce semnăm cu OAR, dăm drumul la toate consultările, va fi şi dezbatere publică şi îi
vom invita la discuţii pe toţi cei interesaţi”, a precizat Cîmpean pentru Actualdecluj.ro

Strada M. Kogălniceanu e parte a unui calendar de concursuri asumat de primărie, în parteneriat cu OAR, confirmă preşedintele ordinului, Şerban Ţigănaş. Acesta a explicat pentru Actualdecluj.ro care e stadiul demersului şi care ar fi primele elemente de luat în considerare pentru regândirea străzii din centrul oraşului.

Calendar de concursuri. Cine mai urmează

După ani de zile fără concursuri pentru spaţii publice din oraş, de curând procedura a fost adoptată de municipalitate, dar şi de Consiliul Judeţean: s-au lansat competiţii pentru Turnul Pompierilor, pentru extinderea Muzeului Etnografic în Hoia, dar şi pentru un masterplan pentru Someş. “OAR (naţional) a semnat un protocol cu primăria Cluj-Napoca referitor la realizarea investiţiilor în spaţiile publice din municipiu pe bază de concurs, în colaborare cu OAR. S-a semnat după concursul cu Turnul Pompierilor, considerat de parteneri un succes”, a menţionat Ţigănaş.

Citeşte şi:

http://actualdecluj.ro/turnul-far-ce-mai-poate-castiga-orasul-in-urma-concursului-pentru-reabilitarea-turnului-pompierilor/

Aşa că, după colaborarea pentru Turnul Pompierilor, OAR se pregăteşte şi de alte “teme” pentru spaţii publice din oraş. “A apărut o propunere de subiecte de abordat prin concurs, din partea primăriei, precum şi o listă de priorităţi sau, mai corect, o propunere de ordine în care aceste concursuri să se desfăşoare astfel încât să nu se petreacă mai multe concomitent. Motivul este acela de a nu reduce şansele de participare a echipelor care doresc să investească efort în participarea la concursuri, fiind evident că nu poţi face mai multe asemenea proiecte de-odată. Astfel, după Turnul Pompierilor a fost lansat, de data aceasta cu Consiliul Judetean, extinderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, secţiunea în aer liber, la Hoia şi după acesta Rethinking Someş, masterplanul pentru întregul curs al râului, mai precis dedicat malurilor şi spatiilor publice adiacente, concurs care este în desfăşurare, urmând să se finalizeze în septembrie”, a amintit preşedintele OAR.

Despre câştigătorul concursului pentru extinderea MET, găsiţi mai multe informaţii aici:

FOTO/VIDEO Parcul-Muzeu care se extinde în Hoia. Câștigătorul proiectului s-a ales după un concurs de soluții cu 10 proiecte în competiție

Despre masterplan Someş aici:

Trei luni pentru “Noul Someș”. S-a lansat concursul de masterplan pentru râul care traversează orașul

Între timp, se lucrează la următoarele concursuri, iar succesiunea ar fi următoarea, potrivit datelor OAR: Zona pietonală pe Cetăţuie, latura vestică (cu teatru de vară şi alte amenajări), Parcul Feroviarilor (recent primit în administrare de către primărie) şi zona străzii Kogălniceanu. “Pentru Cetăţuie tema este finalizată, urmează formalităţile de organizare a concursului şi lansarea lui, iar pentru Parcul Feroviarilor suntem pe cale să începem colaborarea contractuală de elaborare a temei şi de organizare a concursului”, a menţionat Ţigănaş.

Kogălniceanu. Cu sau fără maşini? Modelul vienez

Pentru proiectul Kogălniceanu lipsesc deocamdată date despre buget sau termene, nu s-a stabilit încă un responsabil şi nu a început lucrul la temă, dar demersul a fost pus în mişcare.
“Despre strada Kogălniceanu, care va urma în ordinea indicată nu avem încă dimensionarea necesară a proiectului şi evaluarea bugetului, dar am început să lucrăm şi la acest subiect. Încă nu am identificat persoanele care vor fi propuse pentru a lucra la temă, dar suntem în discuţii în acest sens. Principalele probleme care trebuie stabilite sunt, după părerea mea de principiu, referitoare la conceptul abordării. Este evident că titlul “pietonalizare a străzii Mihail Kogalniceanu” este spectaculos, dar sugerează eliminarea completă a circulaţiei auto, ceea ce este imposibil şi indezirabil, date fiind instituţiile existente pe stradă şi locuinţele riveranilor. De fapt, avem nevoie de o asigurare a traficului strict necesar tuturor acestora în formule de tip « shared space » . Ca exemplu vă dau intervenţia relativ recentă din Viena de pe cunoscuta stradă Maria Hilfer (Strasse), care face legătura dintre gara de vest şi zona Hofburg). În plus, este necesară augmentarea spaţiilor pietonale, conexiunea cu strada Universităţii şi reamenajarea acesteia, analiza vegetaţiei existente şi integrarea ei in contextul propus etc”, enumeră Ţigănaş.

În ceea ce priveşte exemplul austriac de gestionare a traficului, să menţionăm că, după o competiţie din 2012, celebra arteră vieneză a fost regândită: au apărut spaţii prietenoase pentru pietoni ca prioritate principală, ceea ce a însemnat închiderea unor porţiuni pentru traficul auto.

Mariahilfer Strasse. Photo credit: Ricky Rijkenberg, landarchs.com

Terase sau strada cărţii?

Înainte să vă conturaţi aşteptări cu gândul la mesele de festivităţi aşternute din când în când pe frumoasa arteră, să menţionăm totuşi că profilul străzii Kogălniceanu e diferit de cel al pieţelor cu terase şi chiar decât al Bulevardului Eroilor. “Am văzut că lumea s-a obişnuit să pună semnul egal între pietonalizare şi apariţia teraselor pentru unităţi de alimentaţie publică, ceea ce nu e cazul pentru strada Kogălniceanu. Aici e mult mai mult vorba despre utilizarea de către pietoni a unor spaţii cu excelentă calitate arhitecturală, de fapt o colecţie de arhitectură de bună factură care se întinde pe patru secole şi o ambianţă foarte bine articulată de grupuri statuare de cea mai bună factură (mai puţin bustul lui Emil Racoviţă, amplasat defavorabil). Văd strada Kogălniceanu ca o stradă a cărţii şi educaţiei, cu gimnazii şi licee, bibliotecă, arhive şi universitate, dar şi cu biserica şi sala de concerte. O cu totul altă ofertă în centrul oraşului, complementară zonei cu terase de la nord, centrată pe piaţa Muzeului şi străzii Bariţiu care devine tot mai mult strada Universităţii Tehnice… presărată cu câteva clădiri bancare. Detaliile temei şi mai ales răspunsul concurenţilor cu soluţii nu pot fi încă anticipate, aşa cum am explicat. Totuşi pot să spun că modul în care va fi abordată această zonă este un nou examen pentru oraş, de data aceasta de maturitate. L-aş echivala cu bacalaureatul, dar şi cu admiterea la facultate, dar nu doar pe baza de dosar”, conchide Ţigănaş.

Vedere de pe Scenă…

În 2014, iniţiatorii proiectului Scena Urbană puneau în dezbatere, chiar în mijlocul străzii Kogălniceanu, viitorul ei. Vă amintim cum vedeau arhitecţii, încă de acum trei ani, destinul arterei.

„Strada aceasta are sezoane care se pot citi, are momente speciale. Are momentul Concertului, momentul Slujbei. Poate fi un spațiu de întâmplări temporare, de evenimente de jumătate de zi, de evenimente de sezon”, a exemplificat Țigănaș. Pentru pietonale care trăiesc în legătură cu spațiile care deja funcționează în zonele respective pleda și Daniela Maier, arhitect și coordonator al evenimentului Scena Urbană. „Putem avea diverse spații pietonale, fiecare preluând câte o funcțiune – o stradă poate prelua partea comercială, o alta cea culturală, una de concerte”, spunea Maier. „Soluția pentru strada Kogălniceanu pietonală este flexibilitatea. Experiența Pieței Unirii ne-a învățat că putem avea în același spațiu și târg de înghețată și flori și concert”, a spus și arhitectul Dan Clinci. Acesta considera strada ca fiind „cel mai pietonalizabil loc din Cluj”, având în vedere că bifează multe dintre criteriile care definesc un astfel de spațiu: de la existența spațiilor verzi la accesibilitate.

S-a încheiat Festivalul Untold dar începe un alt eveniment de anvergură în Cluj: “Zilele Culturale Maghiare”. Cea de-a opta ediție a evenimentului – programat între 13 și 20 august – se va extinde cu programul și în Parcul Central – anunță organizatorii. Va fi utilizată partea dinspre Teatrul Maghiar, spre deosebire de Untold, care s-a desfășurat în partea dinspre Chios.  Va fi amenajată în parc inclusiv o scenă pentru concerte, dar programul artistic se va încheia la ora 21.00 – au ținut să precizeze organizatorii, “Numai în seara zilei de 15 august, vom avea un concert care se va încheia la ora 23.00. În rest, toate concertele programate în Parcul Central se vor termina la ora 21.00”, a spus fondatorul  Zilelor Culturale Maghiare, Gergely Balasz (care e și consilier local la Cluj Napoca, din partea UDMR).  Gergely Balasz a mai specificat că în Parc vor îngrădi un spațiu de aproximativ 100 de mp, având în vedere că se vor derula activități pentru copii, iar aceștia au nevoie de securitate.

Buget impresionant pentru Zilele Culturale Maghiare

Întreg bugetul pentru Zilele Culturale Maghiare se ridică la peste 420.000 de euro. Primăria Cluj Napoca contribuie cu peste 90.000 de euro, iar Consiliul Județean Cluj cu 5.500 de euro. Guvernul Ungariei asigură, de asemenea, un procent de 25% din buget. Restul de bani provin din sponsorizări și donații, atât de la firme românești cât și de la firme din Ungaria.

foto: Benthlendi Tamas – Zilele Culturale Maghiare

Nu mai vor scandal 

Organizatorii evenimentului spun că anul acesta își doresc să evite orice scandal de factură iredentistă, motiv pentru care nu vor exista dezbateri pe teme politice sau istorice. Reaminitm că la ediția de anul trecut, versurile interpretate de formația maghiară de muzică rock, Beatrice, au stârnit o adevărată polemică în presa locală și centrală.  „Am decis să nu organizăm la această ediție nici un fel de conferințe sau dezbateri pe teme controversate”, a spus Szabo Lilla, directorul de programe din cadrul Zilelor Maghiare. Ea a sugerat că trupele invitate nu vor crea controverse. Gergely Balasz a precizat că nu e neapărat de acord cu colega sa, considerând că dezbaterile au un rol important: „Eu nu sunt de acord cu Lilla, Eu zic că trebuie să discutăm aspectele controversate ale istoriei”.

Peste 500 de evenimente la Zilele Maghiare

Cel mai important eveniment dedicat comunității maghiare vine și anul acesta cu un program extrem de încărcat. Pe lângă multitudinea de expoziții, activități pentru copii, spectacole de teatru, tururi ghidate la biserici și la alte obiective culturale, degustări culinare, vor mai avea loc și 30 de concerte de diferite genuri muzicate, pe scenele care vor fi amplasate în Parcul Central, în Piața Unirii și pe str. M.Kogălniceanu. În ultima zi a festivalului, pe scena din Piața Unirii, începând cu ora 20.00, va fi prezentată Opereta Silvia, în interpretarea Teatrului de Operetă din Budapesta, în colaborare cu Orchestra Operei Maghiare din Cluj. Vor rula mai multe filme tematice la Casa Tranzit, subtitrate în limba română. În Parcul Central vor avea loc foarte multe activități pentru copii, iar organizatorii anunță că se vor face plimbări pe lac cu o barcă medievală. Se vor organiza tururi ghidate în Bisericile cu orgi, dar nu numai.

Programul din cadrul Zilelor Culturale Maghiare îl găsiți integral aici: http://magyarnapok.ro/2017/ro/programul-pe-zile/#aug20

 

 

 

by -
0 101

Expoziție e pictură pe tema satului și țăranului maghiar reprezentat în pictura din Transilvania, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în cadrul Zilelor Maghiare.

Expoziția se deschide duminică la ora 16 și reprezintă o selecție curatoriată de inginerul Alin Samochiș, care a încercat să adune pe simezele Muzeului Etnografic al Transilvaniei piese unice, puțin cunoscute publicului larg, provenite atât din colecții particulare, cât și din cea a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Expoziția poate fi vizitată până în 27 august.

Zona limitrofă Cluj Arena și-ar putea schimba fața, atât locul de joacă cât și zona unde erau amplasate vechile terenuri de tenis, printr-o colaborarea între primăriei și Județ, cei care dețin zona aflată în prelungirea spațiului de joacă.  Din 2014 s-au purtat discuții ca locul de joacă de lângă stadion să capete un aspect urban și să fie integrat în perisajul complexului parc-stadion și polivalentă. Recent, Primăria a cerut județului terenul de 1800 mp din zona locului de joacă și vrea să amenajeze pe el un patinoar.

Inițial (la începutul mandatului 2016-2020), Primăria a pornit un proiect de patinoar pe lacul Chios, după o ideea a viceprimaurului Anna Horvath. Pentru acest proiect a lucrat Regia Autonomă a Domeniului Public (care are în administrare lacul din parc) și s-a obținut chiar și un aviz de la Comisia de Monumente. Arhitectul Vasile Mitrea spunea că proiectul nu e imposibil, dar că este nevoie de un arhitect talentat și doi arhitecți foarte buni ca el să poată fi făcut în așa fel încât parcul central să nu fie afectat.

RADP a contract o firmă – 4C Project Consulting – care să se ocupe de partea urbanistică a proiectului. Conducerea RADP n-a luat în serios recomandările experților acreditați de Ministerul Culturii, astfel că documentația a fost semnată de un inginer. Mai mult, proiectul propus implica lucrări costisitoare.

Așa că, după discuții în Comisia de Urbanism a Primăriei s-a apelat la vechiile discuții pornite în 2014 privind reamenajarea locului de joacă din zona stadionului, concomitent cu amenajarea patinoarului pe terenul rămasneamenajat și aflat în proprietatea Consiliului Județean.

În 2014, arhitectul județului, Claudiu Salanță vorbea despre posibilitatea organizării unui concurs de soluții pentru reamenajarea zonei ocupată cu locul de joacă și cu fostele terenuri detenis ale județului. Atunci Salanță menționa că actualul spațiu de joacă aflat în proprietatea primăriei necesită parcurgerea unui proces de modernizare iar toată zona ar necesita o mobilare cu pavilioane într-o arhitectură modernă care să adăpostească micii comercianți care în prezent parazitează latura vestică a parcului central.

Acum, Primăria a cerut județului terenul de 1800 mp din prelungirea locului de joacă și dorește să studieze ca pe acesta să fie amenajat un patinoar. Consilierii locali au aprobat deja o hotărâre în acest sens. Urmează ca județul să decidă dacă va da municipalității acest teren. Despre un concurs de soluții pentru reamenajarea întregii zone, la pachet cu patinoarul, primarul Emil Boc nu a mai avansat nicio ipoteză. Oficialul a spus doar că după ce județul va da Primăriei terenul de lângă locul de joacă și pe el se va contura proiectul unui patinoar, instituția va iniția o dezbatere publică pentru a se pune în balanță ambele soluții: patinoar pe Chios și patinoar lângă Cluj Arena.

În momentul construcției stadionului Cluj Arena s-a avansat posibilitatea relocării locului de joacă aflat în proprietatea primăriei, însă după proteste ale societății civile și părinților acesta a rămas pe loc. Specialiștii au criticat prezenta sa, mai ales că locul de joacă nu este nicicum integrat în zonă.

Tot primarul spunea la finalul mandatului trecut că intenționează să facă curățeniei printre comercianții care s-au aciuat în parcul central cu tot felul de tarabe improvizate și să-i mute pe aceștia în prelungirea locului de joacă pentru copii, dacă Consiliul Județean va fi de acord, aceștia fiind proprietarii terenului. Recent, Primăria a pornit un proiect pentru a face chioșcuri modulare pe modelul celor de la Casa de Cultură a Studenților pentru a găzdui comercianții de pe Aleea Stadion. Nu a mai apărut nicio ideea de relocare a lor în zona locului de joacă, spre terenul județului. 

Detalii:

Cum rezolvă primăria comerțul stradal din parc: fără parteneriat cu județul și fără concurs de soluții

Citește mai mult despre promisiunile primarului

E bâlci în parcul central. Primăria promite că va face ordine. Comercianții de porumb, popcorn sau vată de zahăr vor fi mutați

 

by -
0 48

Sute de studenți din țară vin de azi la Cluj, unde discută problemele și viitorul învățământului superior, la Forumul Organizațiilor Studențești din România. Deschiderea oficială e mâine iar la aceasta participă și ministrul de resort.

Forumul Organizațiilor Studențești din România are loc la Cluj, de azi până în 17 august; e a 12-a ediție iar la aceasta participă nu ai puțin de 600 de reprezentanți ai studenților din întreaga țară. Festivitatea de deschidere are loc joi mâine dimineață la ora 10.30,  în sala Auditorium Maximum a Universității “Babeș-Bolyai” iar invitaí sunt ministrul Educației Naționale Liviu Marian Pop, Gabriel Petrea – ministrul Consultării Publice și al Dialogului Social, Ecaterina Andronescu – președinta Comisiei pentru Învățământ, știință, Tineret și Sport a Senatului României și fost ministru al Educației, Bogdan Costin Murgescu – președintele Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), dar și reprezentanți ai, Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), Consiliul Tineretului din România (CTR) și Consiliului Național al Elevilor din România (CNE).

Evenimentul de la Cluj include sesiuni de formare tematice, ateliere de lucru pe domenii de studii, dar și dezbateri. Forumul Organizațiilor Studențești din România se va încheia cu sesiunea formală a Adunării Generale ANOSR, în cadrul căreia va fi ales un nou Birou de Conducere al federației, pentru mandatul 2017-2018, și vor fi stabilite strategia și obiectivele federației pentru următorul an universitar.repturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală.

ANOSR reunește studenți din 17 centre universitare din întreaga țară, din 32 de universități.

by -
0 113

A cincea ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania de la Cluj, din acest an, are loc între 3 și 8 octombrie, iar invitat de onoare e un poet din Siria, anunță organizatorii.

E vorba de poetul sirian Ali Ahmad Said Esber “Adonis”, nominalizat al Premiului Nobel pentru Literatură, unul dintre cei mai importanți scriitori arabi contemporani.

Ali Ahmad Said Esber s-a născut în localitatea Al-Qassabin din vestul Siriei la 1 ianuarie 1930. În timpul studiilor liceale debutează cu poezie în periodice sub pseudonimul Adonis. Studiază Dreptul și Filosofia la Universitatea din Damasc, iar în 1954 obține licența în Filosofie. În 1956 se stabilește în Liban, unde obține doctoratul în literatură arabă la Universitatea Saint-Joseph (1973). Întemeiază revistele literare „Shi’r” („Poezie”, împreună cu poetul Yusuf al-Khal) și „Mawaqif” („Atitudini”). Traduce în limba arabă mari scriitori precum Baudelaire, Henri Michaux, Saint-John Perse. În 1980, din cauza Războiului Civil din Liban, care urma să se declanșeze, emigrează la Paris. În 1985 se stabilește definitiv în capitala Franței, împreună cu familia, urmând să fie profesor la Universitatea Sorbona. Este autorul a douăzeci de volume de poezie și a numeroase cărți de critică și istorie literară, eseuri despre cultura și literatura arabă, studii estetice și dezbateri politice. A primit numeroase premii și distincții internaționale, printre care Premiul Goethe pentru Literatură (Frankfurt, 2011). Considerat unul dintre cei mai mari poeți arabi, tradus și publicat în numeroase limbi, a fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Literatură, de exemplu anul trecut s-a aflat într-o strânsă competiție cu laureatul Bob Dylan.