Arhiva zilnicăAug 4, 2017

by -
0 631

Tânărul DJ Lost Frequencies mixează în această seară la Cluj, la cel mai mare festival din țară, Untold.

E a treia oară când vine la Cluj, ca headliner: a fost la toate edițiile festivalului, deci e un obișnuit al locului. “Mulțimea asta are ceva special”, spune el. Festivalurile sunt rare, câteva pe an, și la mare distanță geografică unul de altul, deci cine vine la festival apreciază experiența. “În Belgia putem merge la un festival tot o dată la două săptămâni, dacă vrem”, spune el. “În România nu e așa, aveți acest festival chiar mare, Untold, mai e Neversea și cam atât. Așa că oamenii sunt entuziasmați, dau 100%. În Europa de Est vibe-ul e întotdeauna așa, ceea ce e foarte distractiv”.

DJ-ul cu numele de scenă Lost Frequencies e tânărul belgian Felix De Laet, de doar 23 de ani. E cunoscut în special pentru hiturile “Are you with me” din 2014 și “Reality”, un an mai târziu.

 

by -
0 1516

Trupa Vama vine la … Untold, unde chiar concertează, dar Tudor Chirilă e în minte tot cu Clujul vechi. “Acum Untold nu aparține doar Clujului ci întregii lumi”, spune el.

Trupa Vama și festivalul Untold nu e cea mai firească asociere: festivalul e unul de electronic dance music (EDM), iar trupa Vama vine pe scenă cu chitări, boxe și solistul Tudor Chirilă. “La început ne-am gândit că oamenii o să se întrebe “ce caută ăștia aici frate, mie să-mi aducă beat-uri și desk-ul pe scenă””, a spus el. “Untold e acum hibrid, face o trecere către o muzică generală. Nu e o trecere foarte puternică, dar având Ellie Goulding, Hurts, o grămadă de trupe care cântă cu instrumente – super tare! Dar EDM-ul e un fenomen și atunci e păcat să te faci că nu există”.

Oricum, Chirilă și trupa sa nu e prima dată în Cluj, chiar dacă e prima dată la Untold: “Noi suntem în minte cu Clujul vechi, cu Music Pub, cu Vărzăria care atunci nu era traficată de atât de multă lume, străzile dosite și petrecerile din cămine”, a spus Chirilă.

Când nimeni nu se mai aștepta ca scaunul prefectului Gheorghe Vușcan să fie clintit, iată că acest lucru se întâmplă. Vușcan a fost înlocuit, astăzi, în funcție, prin decizia Guvernului Tudose. Decizia s-a luat la cererea liderului PSD, Liviu Dragnea, spun sursele Actual de Cluj.

Gheorghe Vușcan este foarte apropiat de fostul Ministru de Interne, Ioan Rus (mai marele social-democraților clujeni), omul de numele căruia se leagă o serie întreagă de afaceri imobiliare și nu numai.

Înainte ca fostul premier Sorin Grindeanu să fie demis, Ioan Rus a ieșit public să-l critice pe Liviu Dragnea. De altfel, mai mulți dintre apropiații lui Rus au făcut același lucru, în ultima perioadă, inclusiv fostul vicepremier Vasile Dâncu, sau fostul consilier local, Gabriel  Oniga. Așa se face că, rând pe rând, oamenii lui Ioan Rus sunt fie elimianți din funcții, fie sunt dați afară din partid, cum i s-a întrâmplat, zilele trecute, fostului consilier local Gabriel Oniga.

Pe Vușcan l-a păstrat până și tehnocratul premier Dacian Cioloș

De pielea lui Gheorghe Vușcan, omul greilor din PSD Cluj, nu s-a atins nimeni până acum. El a reușit să-și mențină scaunul de prefect, ba chiar să-și impună fiul, și alți acoliți, prin structuri guvernamentale, în perioada în care  tehnocratul Dacian Cioloșera era premierul României. Cioloș i-a schimat la vremea sa pe mulți PSD-iști din prefecturi, numai de Vușcan nu s-a atins.

Relu Cherecheș (foto jos) este noul prefect de Cluj

Postul de prefect al lui Gheorghe Vușcan a fost luat de Relu Cherecheș, conform unei Hotărâri de Guvern adoptate astăzi. Relu Cherecheș este lector universitar în cadrul UTCN.  “Succes Relu Chereches! Noul Prefect al județului Cluj, un tânăr harnic și onest. Sunt sigur că-și va păstra simțul responsabilității și echilibrul în orice situație”, a scris pe pagina personală de Facebook, liderul PSD Cluj, Horia Nasra.

Citiți și:

Cum să pleci din Cluj “om de stat”: ești prietenul unei fiice și amicul unui fiu de politicieni sus puși. Da, tehnocrații îi iubesc și ei pe PSD-iști

by -
0 437

Directorul Muzeului Național de Artă al României, artistul Călin Stegerean, a pierdut poziția de manager al acetsei instituții. Reamintim că timp de două mandate, el a deținut și funcția de director al Muzeului de Artă Cluj.

“Azi la ora 14.00 am fost anunțat oficial pe mail că contractul meu de management cu Ministerul Culturii încetează cu data de azi si că este numit un manager interimar în persoana d-lui Constantinescu, fostul director adjunct, cel cu reclamațiile și scrisorile pline de minciuni. Fără se se precieze de la ce oră, asta după ce de dimineață am semnat acte și am dat diverse dispoziții. Nici acum nu stiu dacă ceea ce am semnat azi este legal. O situație tipică de haos generată de Ministerul Culturii. Nu voi încheia fără să spun că același director adjunct, devenit acum manager, m-a scos la ora 16.30 din instituție. Nici nu am apucat să-mi iau toate lucrurile…”, a scris Stegerean pe pagina personală de Facebook.

Cum s-a ajuns la această situație?

Scandalul privind înăturarea lui Călin Stegerean din frunte Muzelui Național de Artă al României (MNAR) ar fi început după ce el ar fi picat la două dintre evaluările organizate de comisiile Ministerului Culturii, obținând calificativul nesatisfăctor. Clujulcultural.ro relatează că o parte dintre angajații Muzeului ar fi semnat o scrisoare împotriva lui Stegerean. O altă scrisoare, semnată de mari intelectuli ai României, ar fi fost redactată în favoarea lui Stegerean. Stegerean ar fi foarte apropiat de academicianul Marius Porumb care l-ar fi susținut și în timpul candidatiurii la MNAR.

 

Reamintim că Stegerean a fost timp de două mandate și director al Muzeului de Artă din Cluj. Apoi a candidat pentru un al treilea mandat dar a pierdut definitiv. După o perioadă în care a stat mai retras pregătindu-și dosarul, Călin Stegerean a dat concurs la București și a câștigat postul de director al Muzeului Național de Artă al României (MNAR), cel mai mare muzeu din România!

 

Scrisoarea împotriva lui Stegerean

Stimate Domnule Ministru,

Urmare a scrisorii deschise publicată luni 31 iulie de domnul Călin Stegerean, director general al Muzeului Național de Artă al României, considerăm că se impun unele precizări din partea corpului de specialiști din cadrul instituției conduse de domnia sa. În primul rând, precizăm că nimeni din MNAR nu a semnat petiția on-line la care domnul Stegerean face referire. Privitor la cele trei expoziții cu lucrări din patrimoniul MNAR menționate (Peisaje franceze…, Anatomia restaurării, Artă pentru popor?) precizăm că acestea figurau în planul expozițional minimal pentru anul 2016, încă din decembrie 2015, cu mult înainte ca domnul Stegerean să candideze pentru funcția ocupată actualmente. Spre verificare, propunerile celor trei expoziții au fost făcute în ședința Consiliului Științific ținută în 3 decembrie 2015, așa cum rezultă din Procesul-Verbal al ședinței respective. Cele trei expoziții au fost concepute, elaborate și duse la bun sfârșit independent de planul de management al domnului Stegerean. În plus, afirmația că ele au fost realizate „exclusiv cu lucrări din depozitele acestui muzeu” indică precaritatea implicării sale în aceste demersuri profesionale de amploare (expoziția Artă pentru popor? a inclus substanțiale împrumuturi de la alte muzee din țară). Domnul Călin Stegerean omite să menționeze faptul că noul site al MNAR („pentru care am fost, surprinzător, felicitat la evaluare”), a fost refăcut și accesibilizat în cadrul proiectului ARTmobile finanțat de Fundația Orange (contract C130 din 17.04.2014), înglobând la data lansării sale (octombrie 2016) o muncă de peste doi ani.

Referitor la paragraful „Prin concluzia comisiei respective avem de a face cu o poziţionare antagonică în relaţie cu specialiştii MNAR care au aprobat în Consiliul Ştiinţific şi în Consiliul de Administraţie programul expoziţional al muzeului.” precizăm că specialiștii MNAR nu se află într-o poziție antagonică cu Ministerul Culturii și Identității Naționale ci, dimpotrivă, într-o poziție perfect concordantă. În plus, precizăm că relația noastră cu domnul Stegerean, de-a lungul acestui an de mandat, a fost în general tensionată, marcată de numeroase disensiuni și dificultăți de comunicare cu domnia sa.

De asemenea, în cadrul ședințelor Consiliului Științific și ale celui de Administrație, membrii acestora s-au opus constant intenției domnului Stegerean de a contrabalansa profilul MNAR către cel de expunere preponderent de artă contemporană, în defavoarea valorificării patrimoniului propriu și în contradicție cu obiectivele și activitățile stipulate în ROF, art. 4 (d, I) și art. 6 (d).

În afara semnatarilor de mai jos, listă rămâne deschisă tuturor celor care consideră că poziționarea lor este cea corectă.

Octav Boicescu, director adjunct științific, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Liviu Constantinescu, director adjunct tehnic, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Cosmin Ungureanu, șef interimar al Biroului de Artă Europeană și Arte Decorative în aprilie 2016-aprilie 2017, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR în acest interval

Mircea Dunca, șef Birou Artă Orientală, Publicații, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Emanuela Cernea, șef Birou Artă Veche Românească, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Monica Enache, șef Birou Artă Românească Modernă, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Liliana Chiriac, șef secția Muzeul Colecțiilor de Artă, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Elena Olariu, șef secție Arte Grafice, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Ana-Maria Ungurianu, șef secție Educație, Comunicare, Proiecte Culturale, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Elena Dobre, Biroului de Artă Europeană și Arte Decorative

Iulia Damian, muzeograf Educație, Comunicare, Proiecte Culturale

Radu Bercea, muzeograf, Birou Artă Orientală, Publicații

Lucreția Pătrășcanu, conservator, Birou Artă Veche Românească

Carmen Tănăsoiu, conservator, Birou Artă Veche Românească

Puia Oprea, conservator, Birou Artă Veche Românească

Manu Popa, conservator, Birou Artă Veche Românească

Ilinca Damian, conservator, Muzeul Colecțiilor de Artă

Valentina Iancu, conservator, Birou Artă Românească Modernă

Costina Anghel, conservator, Birou Artă Românească Modernă

Alina Petrescu, conservator, Birou Artă Românească Modernă

Marina Vazaca, redactor, Birou Artă Orientală, Publicații

Oana Solomon, restaurator, șef Laborator Restaurare Ceramică

Vifor Pocloș, restaurator Laborator Restaurare Ceramic

Daniel Ivanciu, președinte Sindicar ProArt

Codruța Cruceanu, consultant, Secția Educație, Comunicare, Proiecte Culturale

Scrisoarea pro-Stegerean:

„Susținem Muzeul Național de Artă al României

În atenția domnului ministru Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și al Identității Naționale

Domnule Ministru,

Muzeul Național de Artă al României este, prin poziția și prin menirea sa, „nava amiral“ a muzeelor din București și din țară. Beneficiază de cea mai mare vizibilitate și, prin urmare, de cea mai mare responsabilitate. El are obligația de a răspunde prompt, eficient, convingător și reprezentativ oricărui tip de așteptări, de pretenții justificate sau de întrebări dinspre public.

Un muzeu de o asemenea anvergură și importanță nu poate fi nici marginalizat, nici retras în sine. Și nici noi nu ne permitem să avem un Muzeu Național de Artă care să aibă un discurs prea discret, exclusivist. Vrem un muzeu care să conserve, să gestioneze, să garanteze, dar vrem și un muzeu care să expună, să invite, să explice, să dezbată. Să educe! Avem nevoie de un Muzeu Național de Artă al României viu, dinamic, puternic, un muzeu care să se manifeste cît mai repede și mai convingător ca un „pivot“ care să lege Bucureștiul de „echipa“ europeană, atît de selectă, a muzeelor de profil. Și invers, să prezinte Bucureștiul în fața celorlalte centre culturale. Avem nevoie de acest lucru!

În ceea ce ne privește, putem spune că de anul trecut am resimțit public o dinamică diferită a Muzeului. O abordare diferită. O politică a ușilor deschise care a făcut nu doar ca publicul să intre în Muzeu mai mult și mai des decât înainte, dar și ca Muzeul să intre mai hotărît în spațiul public. Iar spațiul public înseamnă atît vizitatorul de pe stradă, cît și instituțiile partenere, fie ele publice sau private, ori ONG-uri; înseamnă atît evenimente (expoziții, conferințe, vernisaje, proiecții, performance, lansări de carte etc.) în sediile gestionate, cît și ieșirea și prezența Muzeului la evenimente de interes, din București, din țară sau din străinătate.

Credem că azi Muzeul Național de Artă al României trebuie și poate să iasă dintre propriile ziduri, să nu se mai rezume la ele. Este timpul ca Muzeul Național de Artă al României să fie un muzeu al acestui secol, un muzeu în care tehnologia, infrastructura comunicării și a expunerii, discursul și propunerile să beneficieze de un limbaj familiar noilor generații. Un muzeu care să ne vorbească cu toată autoritatea istoriei pe care o poartă, dar care să nu fie marcată de anacronism. Muzeul Național de Artă al României trebuie să se audă așa cum îi este menirea: drept o voce prezentă și autorizată – mai degrabă decît autoritară –, care să fie repede și lesne auzită de un public cît mai larg. O voce care problematizează.

Dar obligațiile și responsabilitățile nu pot fi asumate și îndeplinite decît în condiții de normalitate, de stabilitate. Capitalul uman este un patrimoniu important într-un muzeu. Și managementul înseamnă, domnule Ministru, tot capital uman. Actualmente, managerul general al Muzeului Național de Artă al României este domnul Călin Stegerean. Aflat în funcție din iulie 2016, domnia sa a propus o strategie, a trasat o direcție și a „deschis“ Muzeul. Este opinia și experiența noastră cu MNAR. Ne-o asumăm explicit. Din iulie 2016, cînd a existat acea întîlnire în curtea Muzeului Național de Artă al României cu reprezentanți ai societății civile și ai unor instituții culturale, întîlnire în care s-a pus întrebarea fundamentală, „Ce vrem să fie MNAR?“, putem spune că Muzeul a început să lucreze la răspuns. Sau la răspunsuri.

Și, domnule Ministru, acest lucru s-a văzut. Se vede și astăzi, în rapoartele de activitate, publicate chiar pe site-ul Ministerului pe care-l conduceți. Căci nu poți da răspunsuri valabile fără a pune întrebarea corectă. De la acea întrebare pornind, Muzeul a intrat într-o nouă etapă. Cea în care MNAR nu se mai întreabă pe sine ce dorește să fie (așa cum a făcut-o – în mod necesar și inevitabil – în ultimele decenii), ci ne întreabă pe noi toți. Este întrebarea fundamentală.

Observăm, însă, că-n perioada scurtă a mandatului actualului manager general, stabilitatea nu a fost garantată așa cum s-ar fi cuvenit și așa cum considerăm că ar fi fost normal. Vedem comisii care, deși necesare și justificate legal, nu au avut componențe care să respecte întru totul cerințele legii, dar care notează activitatea noului management cu o severitate care ne-a surprins și, pe de altă parte, ne-a nedumerit. Vedem cum alte comisii anulează concluziile comisiilor anterioare. Domnule Ministru, cu toată deschiderea o spunem: nu este timp pentru astfel de lucruri.

Muzeul Național de Artă al României nu are timp de astfel de incoerențe, de incertitudini și de blocaje impuse din afara lui. Noi nu (mai) avem timp de astfel de lucruri. Și – o spunem cu tot respectul cuvenit – nici dumneavoastră nu aveți timp. Vă invităm, așadar, să ne fiți alături în susținerea Muzeului Național de Artă al României, cel mai important muzeu al țării, aflat în subordinea dumneavoastră. Vă invităm să ne fiți alături în a-i fi susținători morali și critici onești. Intransigenți, dar corecți. Îngăduitori, dar nu indiferenți.

Domnule Ministru, vă adresăm această scrisoare deschisă pentru că e cel mai sincer și mai corect mod de a vă transmite că dorim stabilitate și continuitate în cazul Muzeului Național de Artă al României. Vă scriem pentru a vă spune că noi vedem în programele și-n activitatea Muzeului din ultimul an un discurs nou, fundamentat pe o întrebare deschisă – extrem de importantă. Vă scriem pentru a vă semnala că, din punctul nostru de vedere, Muzeul Național de Artă al României a intrat de anul trecut într-un alt segment de timp al propriei istorii. Și credem că pe acest drum el trebuie să fie susținut.

Noi îl susținem. Vă invităm public, prin prezenta scrisoare, să ne fiți alături.

Până acum au semnat intelecuali cunoscuți cum ar fi Ruxandra Cesereanu, Iulia Popovici, Roxana Gamarț, Marga Cârneci, Christian Paraschiv, George Banu, H.-R. Patapievici, Carmen Mușat, Vladimir Bulat, Alina Nelega, Dragoș Buhagiar, Augustin Ioan, Horea Paștina, Sorin Alexandrescu, Andrei Pleșu, Victor Neumann.

 

 

by -
0 144

Debut spectaculos pentru ediția din acest an a celui mai mare festival din țară, Untold de la Cluj – organizatorii estimează că ieri, într-o zi de joi, campusul festivalului a fost călcat de nu mai puțin de 76.000 de persoane.

Headlinerul serii a fost unul dintre cei mari DJ ai lumii, Hardwell, care a urcat pe scenă îmbrăcat cu tricoul echipei naționale de fotbal a României, ca la ediția de anul trecut, și a declarat înainte de show că a fost nerăbdător să se întoarcă la festivalul de la Cluj. „Untold este unul din festivalurile mele preferate”, a spus el. “Fanii de aici au o nebunie frumoasă și de fiecare dată mă primesc cu atât de multă căldură. Sunt de fiecare dată uluit de numărul incredibil de mare de fani pe care îi găsesc aici”. Deschiderea oficială a festivalului a fost marcată cu focuri de artificii iar pe scenele festivalului au mixat ieri peste 40 de artiști – MØ,
Redfoo, Charli XCX, Dannic, Dillon Francis, Axwell &Ingrosso, Hardwell și GTA pe scena principală, Sven Vath,Dubfire, Borgore, Black Sun Empire, Black Coffee și alții pe celelalte scene.

by -
0 83

Codul roșu de caniculă, primul din istoria Clujului, închide circulația auto pentru mașinile de mare tonaj nu doar pe drumurile naționale și pe autostradă, dar și în Cluj-Napoca.

Restricția e valabilă de azi la amiază și până mâine seară la ora 20, interval în care în Cluj-Napoca se interzice circulația vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone. Măsura a fost luată de Primărie cu avizul Poliției.

Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, sunt exceptate de la această măsură autovehiculele de salubrizare stradală, cele care dețin aprobări speciale, transporturile de persoane ori de animale vii și de produse perisabile de origine animală ori vegetală, dar și vehiculele care participă la intervenţii în caz de forţă majoră, transporturile funerare, cele poştale, de echipamente de prim ajutor, distribuire de carburanţi, de mărfuri sub temperatura controlată, transporturi pentru tractări vehicule avariate, pentru transportul de apă îmbuteliată și alte câteva asemenea excepții. “Restricţionarea circulaţiei este necesară pentru protecţia străzilor asfaltate pe care, din cauza temperaturilor ridicate din timpul zilei, se produc deformări majore ireversibile, cu pierderea stabilităţii îmbrăcaminţii rutiere”, explică municipalitatea.

Citește și:

Nu e de glumă: primul COD ROȘU de caniculă în Cluj, meteorologii se așteaptă sâmbătă la record istoric de temperaturi ridicate

by -
0 692
Foto Mihai Hendea

“Simt pe pielea mea cât e de greu să plătesc chirie, să ai acces la chirie decentă. Pentru unii e imposibil să stea în acest oraş, am prieteni care simt acest lucru”, spune o tânără chiriaşă în Cluj. Desigur, acesta nu e singurul exemplu de acest fel în oraşul în care chiriaşi alarmaţi de ritmul în care cresc preţurile au înfiinţat anul acesta şi o Asociaţie a Chiriaşilor. Asta chiar lăsând la o parte perioada “fierbinte” de festival, cu preţuri extrem de ridicate, când mai toate anunţurile îţi prezintă locuinţe aflate “la 5 minute de Untold”. La începutul lunii trecute, chiriile din Cluj erau mai mari cu 36% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit site-ului compariimobiliare.ro. Pe de altă parte, la interval de un, numărul ofertelor e cu 30% mai mic – deşi apar locuinţe noi pe piaţă, ele sunt “absorbite” foarte repede, arată datele Imobiliare.ro

La nivel naţional, comparativ cu segmentul vânzărilor de locuințe, cel al închirierilor a suportat variații vizibil mai reduse din perspectiva volumului de oferte, arată analiza de trimestru II a Imobiliare.ro. Astfel, numărul total de anunțuri de case și apartamente disponibile spre închiriere în marile orașe a consemnat un avans de 2% în ultimul trimestru față de cele trei luni anterioare și, respectiv, un recul de 3% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Raportat la primul trimestru din 2017, numărul ofertelor a crescut în Cluj-Napoca (+13%), Iași (+5%), Brașov (+5%) și Timișoara (+4%), dar a stagnat în București și a scăzut în Constanța (-7%). Dacă ne uităm însă la interval de un an, în Cluj oferta a scăzut. În ultimele 12 luni, oferta s-a majorat în Iași (+14%), Brașov (+9%) și Constanța (+9%), dar s-a diminuat în Cluj-Napoca (-9%), București (-7%) și Timișoara (-3%).

Apar însă oferte noi, şi în Cluj-Napoca. La capitolul oferte nou listate pe piață în ultimul trimestru, statisticile realizate de Analize Imobiliare relevă o scădere de 1% față de primele trei luni din 2017, pe de o parte, și un avans de 5% față de perioada similară a anului precedent, pe de altă parte. Față de Q1 2017, numărul anunțurilor de închiriere a scăzut în București (-4%) și Brașov (-7%), dar a crescut în Cluj-Napoca (+11%), Constanța (+6%), Iași (+4%) și Timișoara (+1%). Comparativ cu trimestrul al doilea din 2016, oferta pe închirieri s-a majorat în Constanța (+33%), Iași (+25%), Timișoara (+17%) și Brașov (+8%), a stagnat în București și s-a diminuat în Cluj-Napoca (-2%).

“De fapt, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în piaţă, overall, sunt cu 30% mai puţine oferte (din toate sursele, nu doar Imobiliare.ro, n.red.) Asta pentru că gradul de absorbţie este foarte mare. Deci da, vin construcţii noi, însă cererea e mare, viteza de absorbţie e foarte mare şi stocul în piaţă din anii trecuţi a fost epuizat. Aşa că, per total, oferta e mai mică”, explică pentru Actualdecluj.ro Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro.

Potrivit portalului Compariimobiliare.ro, municipiul Cluj-Napoca continuă să fie cel mai scump oraș din țară pe segmentul chiriilor, cu diferențe de până la 8-10 % față de Capitală. În interval de 12 luni, chiriile din oraşul de pe Someş s-au majorat cu 36%, arătau datele de început de iulie. Chiriile pentru o garsonieră încep de la 150 de euro şi pot ajunge şi până la 300 de euro, iar un apartament de două camere poate fi închiriat pentru cel puţin 300 de euro, însă în funcţie de dotări şi de zona în care se află, poate trece pragul de 400 de euro/lună, conform datelor prezentate de portalul imobiliar.

Top 5 cartiere din Cluj cu cele mai multe apartamente închiriate în primul semestru, conform Compariimobiliare.ro:

Mărăști – 187 chirii

Mănăștur – 185 chirii

Gheorgheni – 163 chirii

Zorilor – 101 chirii

Central – 80 chirii

by -
0 799

Surpriză aseară pentru zecile de mii de fani Untold prezenți în prima zi a festivalului la scena principală, unde unul dintre headlineri s-a prezentat la platane într-un tricou al Universității Cluj.

Dillon Francis este un dj și producător american de 30 de ani, atât de cunoscut pentru colaborarea sa cu DJ Snake pentru melodia „Get low”, inclusă pe coloana sonoră a filmului „Fast and Furious 7”. Fotografia a fost republicată chiar de fanii Universității Cluj pe pagina lor de Facebook, după ce au descoperit-o publicată de organizatorii festivalului.

 

Să mai spunem că, exact în timp ce mixa la Cluj, Dillon Francis debuta pe micul ecran în Statele Unite, într-un serial unde joacă personajul Jasper, prietenul protagonistului Diplo din serialul “Ce ar face Diplo?”.

by -
0 39

Prezență clujeană la festivalul internațional de film de la Wroclaw din Polonia. Festivalul a debutat ieri, durează până la mijlocul lunii, a ajuns la a 17-a ediție și include retrospective, proiecţii speciale, completate de concerte, proiecţii cu muzică live și proiecţii în aer liber. Iese în evidență în peisajul festivalurilor de film prin faptul că aduce în prim plan regizori care merg contra curentului.

Atelierele „Studio Nowe Horyzonty” (5-8 august), unul dintre punctele importante din programul Festivalului, reprezintă o iniţiativă dedicată tinerilor profesionişti din domeniul cinematografiei, dornici să acumuleze cunoştinţe pe tema funcţionării pieţei internaţionale a filmului. Atelierele sunt susţinute de experţi în domeniu – regizori, producători, agenţi de vânzări sau programatori de festivaluri. Această a opta ediţie a atelierelor va aduce cu sine cea de-a şaptea participare românească: organizatorii au dorit ca şi în 2017 să aibă invitaţi profesionişti din România – în acest an vin regizorul clujean Cristian Pascariu și producătoarea Cristiana Mitea.

Cristian Pascariu a absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca, secția Cinematografie Fotografie Media. Filmul său de diplomă, Beţisoare Rock`n`roll, a câștigat “Black Pearl Award” la Abu Dhabi Film Festival 2010 și Premiul pentru Cel mai Bun Film Studențesc la Open Society Shorts 2011. Filmele de scurtmetraj realizate de Cristian Pascariu au fost selecționate la numeroase festivaluri internaționale de gen, între care Uppsala Short Film Festival și TIFF. La Wrocław, tânărul regizor român va merge, alături de producătoarea Cristiana Mitea, cu cel mai nou proiect, totodată debutul său în lungmetraj, Octombrie.
Absolventă a Universității București, Facultatea de Sociologie, Psihologie și Pedagogie, Cristiana Mitea activează de mulți ani în domeniul cinematografiei, ca producător și coordonator de evenimente, printre care Festivalul „Les films de Cannes à Bucarest”, la care a coordonat cinci ediții, începând din 2010.

by -
0 89
SAMSUNG

Clujul are angajaţi mai politicoşi, un sistem de mijloace de transport mai bine pus la punct faţă de Bucureşti, o ofertă educaţională variată şi universităţi mai „tehnologizate” – acestea sunt motivele pentru care o parte dintre absolvenţii de liceu din Capitală au ales să îşi continue studiile la o facultate din Cluj.

Ioana Gheorghiu, Radu-An­drei David şi Ştefana Rarău, trei tineri de 18 ani care au absolvit cursurile li­ce­ale în Bucureşti, au ales să-şi continue stu­­diile universitate în Cluj, o opţiune care poate părea bizară la prima ve­dere, luând în calcul faptul că, de obi­cei, ti­nerii migrează din oraşele mai mici spre oraşele mai mari şi nu invers. Ziarul Financiar i-a întrebat ce i-a de­terminat să se mute din Capitală la Cluj?