Arhiva zilnicăAug 2, 2017

Cei mai avantajați în urma intrării în vigoare a Legii salarizării unitare sunt liderii Primăriei și Consiliului Județean Cluj, respectiv primarul Emil Boc, viceprimarii Dan Tarcea și Olah Emese, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe și cei doi vicepreședinți, Marius Mânzat și Vakar Istavan, care de la salarii nete de aproximativ 4.500 de lei/lună, au ajuns acum să încaseze peste 10.000 de lei. De asemenea, avantajați sunt și funcționarii din aceste instituții, având în vedere că legea le-a permis, Consiliului Local și Consiliului Județean, să le majoreze salariile cu până la 20%. Astfel, o angajată cu o oarecare vechime, care, de pildă, lucrează la Registratură în Consiliul Județean, a ajuns să încaseze un salariu net de peste 5.000 de lei, în timp ce un funcționar debutant, primește un salariu net de peste 3000 de lei.  Mai puțin avantajați sunt șefii de servicii și direcții, cărora le-au fost diminuate veniturile din pricina eliminării sporurilor acordate în baza derulării de proiecte europene. Nota bene, aceste sporuri s-au adăugat la salariile liderilor instituției: primari, vicperimari, președinți, vicepreședinți.

Cum au ajuns liderii Clujului la salarii de peste 10.000 de lei

Dacă adesea liderii de insituții se plângeau de salarii foarte mici, acum aceste funcții au devenit foarte atractive, având în vedere că salariile au crescut mai mult decât dublu. Pe de-o parte s-a acordat o majorare de până la 8.100 de lei – prevăzută prin Lege – pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți, pe de altă parte s-a mai adăugat un spor de 25%, în cazul în care instituțiile au în derulare proiecte europene. Acest spor a fost tăiat din grila funcționarilor care se ocupau în mod direct de gestionarea proiectelor europene și a fost adăugat la salariile liderilor de instituții. În consecință, salariul net de 8100 de lei, obținut atât de primarul Emil Boc, cât și de cei doi viceprimari în funcție, e suplimentat de un spor de 25%, venitul lor lunar ajungând la peste 10.100 de lei. Situația este similară și în cazul liderilor Consiliului Județean, având în vedere că și această instituție administrativă are în derulare proiecte europene.  În schimb, șefii de servicii, direcții s-au trezit cu salarii diminuate chiar și cu peste 1500 de lei, prin tăierea acestui spor. Trebuie menționat că anterior implementării acestei legei, existau șefi de servicii și direcții, în Primărie și Consiliu Judțeean, care încasau salarii de peste 6000 de lei, adică cu mult mai mult decât primeau primarii și viceprimarii, care erau încadrați cu salarii de numai 4500 de lei. În prezent, niciun șef de serviciu sau direcție nu poate să aibă salariul mai mare decât al primarului/viceprimarului/președintelui de Consiliu Județean/vicepreședintelui, adică nimeni nu trece de pragul de 8.100 de lei, conform noii Legi. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că funcționarii pot depăși acest plafon cu o singură condiție, dacă în baza derulării unor proiecte europene sunt prevăzute sume pentru salarii care să nu fie necesar să fie returnate. Numai că, în cea mai mare parte,  Primăria și Consiliul Județean derulează proiecte europene de dezvoltare, în care plățile salariale nu sunt considerate cheltuieli eligibile, drept urmare, pierderea veniturilor suplimentare e de înțeles în cazul funcționarilor care erau obișnuiți să câștige mai mult decât liderii de instituții.

Avantaje pentru angajații fără funcții importante

Majorarea salarială o resimt, în schimb, angajații care nu au funcții de răspundere în cadrul acestor instituții. În cazul Consiliului Județean Cluj, de pildă, care a optat pentru o majorare maximă de 20%, o angajată la Registratură, cu 15 ani vechime în muncă, ajunge la un salariu net de peste 5.000 de lei în timp ce un funcționar debutant ajunge la un salariu de peste 3000 de lei.

 

 

 

Consilierii locali s-au declarat pentru susținerea în 2018 a unui parteneriat cu Televiziunea Română în vederea oraganizării în Cluj-Napoca a selecției naționale din cadrul concursului Eurovision. Parteneriatul care se va încheia ulterior va presupune și o finanțare din bani publici a respectivei gale.

Primarul Emil Boc a explicat că votul este unul de principiu și că suma de bani poate fi alocată numai din bugetul anului 2018.

Clujul va contribui la organizarea evenimentului cu 550.000 lei, echivalentul sumei pe care autoritățile din Craiova au contribuit anul acesta pentru organizare în 2015.

În 2015, competiția națională Eurovision a avut loc la Baia Mare iar autoritățile locale au susținut-o printr-o alocare de 150.000 de euro.

Gala Eurovision urmează să aibă loc în Sala Polivalentă.

Până în prezent, România a reușit performanțe moderste în cadrul concursului muzical.  Doar de două ori locul trei în cei 18 ani de când participă (Luminița Anghel&Sistem în 2005 și Paula Seling și Ovidiu Cernăuțeanu în2010).

 

Despre Eurovision

sursa:Primaria Cluj

 

by -
0 153

Război la Muzeul Național de Artă al României, condus de clujeanul Călin Stegerean: adjuncții săi acuză că, de când a venit la șefia muzeului, au avut “numeroase disensiuni și dificultăți de comunicare” cu acesta.
Călin Stegerean a fost evaluat de o comisie a Ministerului Culturii de două ori, și de fiecare dată a primit calificativ nesatisfăcător.

Stegerean a fost evaluat în 13 iunie și a obținut, în urma acestei evaluări, nota 6.25. Contestația sa a rămas fără rezultat. Acum acesta răspunde și spune că evaluarea a fost una incorectă – de exemplu pentru faptul că din comisie au făcut parte un militar, un teolog și un critic de artă. “Poziţia exprimată de comisia de evaluare este neprincipială, neprofesionistă şi face un deserviciu major culturii din România. Grav mi se pare faptul că aceste aprecieri reprezintă în situaţia dată vocea Ministerului Culturii, mai ales că unul dintre membrii comisiei este secretar de stat al acestui minister. Ministerul Culturii apreciază, prin urmare, că arta contemporană nu are ce căuta la Muzeul Naţional de Artă al României. Că expoziţii precum cele care s-au deschis din septembrie 2016 pînă acum nu sînt compatibile cu statutul de muzeu naţional. Că acele aspecte dinamice pe care dumneavoastră le-aţi sesizat ca benefice pentru MNAR devin negative în aprecierea Ministerului Culturii”, explică el.

Despre evaluarea sa, Stegerean spune că a “îmbrăcat forma unui violent rechizitoriu”. Acum adjuncții săi, dar și o parte importantă a angajaților muzeului, semnează o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii Lucian Romașcanu, căruia îi spun că de când Stegerean a venit la șefia instituției specialiștii muzeului, ” de-a lungul acestui an de mandat, a fost în general tensionată, marcată de numeroase disensiuni și dificultăți de comunicare cu domnia sa”. De asemenea, adaugă ei, membrii Consiliului Științific și ai celui de Administrație de la muzeu “s-au opus constant intenției domnului Stegerean de a contrabalansa profilul MNAR către cel de expunere preponderent de artă contemporană, în defavoarea valorificării patrimoniului propriu”.

Scrisoarea deschisă e semnată de directorul adjunct științific Octav Boicescu, de directorul adjunct tehnic Liviu Constantinescu, de șefii și membri ai birourilor de Artă Europeană, Artă Orientală, Artă Veche Românească, Artă Românească Modernă, Arte Grafice, Educație și altele.

Care sunt planurile clujeanului ajuns la șefia Muzeului Național de Artă

Cine este Călin Stegerean

Născut în 1961, Călin Stegerean este artist plastic, curator, critic de artă, manager cultural, absolvent al Institutului de arte plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia grafică şi al masteratului de management cultural la Facultatea de Studii Europene a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. A obţinut titlul de doctor la UBB cu teza “Artele plastice şi revistele literare de avangardă din România interbelică”. Între 2009 și 2014 a fost director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca şi vicepreşedinte al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.

Din luna mai e directorul MNIR, după ce a câștigat concursul pe post în defavoarea fostei directoare Ruxandra Theodorescu, în funcție de 22 de ani. Mandatul său are cinci ani. Să mai spunem că acesta nu e primul său scandal la muzeu. Citește și:

Scandal la Muzeul Național de Artă, concursul la șefie e câștigat de un clujean, fosta directoare în funcție de 22 ani amenință cu anchetă DNA

Clujul e încă inaccesibil pentru o parte dintre locuitorii săi – pentru persoane cu dizabilităţi locomotorii, pentru cei cu dizabilităţi de vedere sau chiar pentru părinţii care vor să îi transporte prin oraş pe cei mici, în cărucioare. Dacă nu se ocupă administraţia de astfel de probleme, se sesizează cetăţenii: fiindcă li s-a dat ocazia să se exprime în legătură cu neajunsurile din oraş, clujenii atrag atenţia şi asupra acestor aspecte şi unii dintre ei chiar au propus proiecte pentru bugetare participativă.

Amintim că pentru programul de bugetare participativă e disponibilă suma de 2,2 milioane de euro, iar propunerile pot fi depuse până în 20 august. După acest moment, urmează ca propunerile să fie analizate, votate pe platformă și, după caz, aprobate. Din total, vor fi selectate doar 15 proiecte prin includerea în bugetul orașului pe anul viitor.

Printre cei care au venit cu idei se numără şi câţiva clujeni care s-au lovit de inaccesibilitatea oraşului.
Ovidiu Adorian a înscris pe lista încă deschisă pe portalul bugetării participative un proiect estimat la 30.000 euro pentru trotuare accesibile. “Multe trotuare, inclusiv cele modernizate recent, nu au rampă de acces pe trotuar. E o bordură înaltă câteodată şi de 10 cm. Propun un proiect de identificare şi modernizare a rampelor de acces pe trotuare. Multe persoane cu dizabilităţi nu pot circula deloc din cauza acestor rampe. Nici părinţilor nu le e la îndemână să ridice şi să coboare cărucioare. Trebuie să avem în vedere rezolvarea acestor probleme”, spune Adorian în propunerea sa. Amplasamentul proiectului: “peste tot în Cluj”.

Vezi şi:

Clujul cu handicap: cât de greu le e persoanelor cu dizabilități să își folosească orașul

Tot la trotuare accesibile s-a gândit şi Ovidiu Sabău, în special pentru a putea facilita accesul cărucioarelor pentru copii. Bugetul necesar a fost estimat la 15.000 de euro. “Definirea unor reguli clare şi aplicarea/implementarea acestora în aşa fel încât deplasarea cu un cărucior pentru copii să fie posibilă în oraş!”, cere clujeanul. “Sunt mai multe situaţii în care pe anumite străzi nu poţi utiliza trotuarul având un cărucior pentru copii. Riscul deplasării cu copil mic pe partea carosabilă nu cred că trebuie explicat/detaliat!”, continuă acesta. Modificări ar trebui făcute pe toate străzile cu trotuar mai îngust decât lăţimea minimă necesară deplasării cu un cărucior pentru copii. “În special pe străzile pe care nu există trotuar suficient de lat pe niciuna dintre laturi”, completează Sabău.

Citeşte şi:

Provocare pe trotuarele Clujului pentru cărucioare: “ocoliţi stâlpişorul”

Un alt locuitor al Clujului, Robert Dimeny, a sesizat problemele pe care le întâmpină încă în oraş persoanele cu deficienţe de vedere şi propune instalarea de “pavaj tactil” în zone extrem de tranzitate ale oraşului – pentru uşurarea accesului în zona Pieţei Gării, dar şi la aeroport. Bugetul propus este de 65.000 euro. Proiectul constă în amenajarea a mai multor benzi de pavaj tactil care să conducă persoanele cu deficienţe de vedere din staţia de autobuz în incinta gării/autogării sau chiar şi a aeroportului. “Pavajul tactil poate să difere ca aspect, dar în esenţă are acelaşi rol, de a face mult mai uşoară deplasarea cu ajutorul acelor bastoane de ghidare cu bilă la capăt, în aceste puncte cheie”, explică cetăţeanul. Măsura ar trebui implementată “pentru facilitarea accesului persoanelor cu nevoi speciale în incinta acestor spaţii de larg interes. Uneori să găseşti gara sau aeroportul, în cazul lor, poate fi o adevarată povară, mai ales dacă dau de persoane rău-intenţionate. Şi ştim ca trenul sau avioanele au orar fix şi nu aşteaptă după nimeni. De asemenea, astfel de pavaje sunt prezente în marile oraşe ale Europei, lucru pe care vreau să îl văd şi în Cluj”, susţine iniţiatorul de proiect. Amplasamentul proiectului: Piaţa Gării Sud şi Piaţa Gării vechi, în staţiile de transport în comun; în Piaţa Gării – sub pasaj şi pe peroane; la aeroport în staţiie de transport în comun şi în incintă.

Foto: propunere proiect bugetareparticipativa.ro

Menţionăm că pasajele pietonale de la Gara din Cluj aflate în curtea primăriei ar trebui să fie dotate cu instalații care să ușureze accesul persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilități. Administrația locală a decis să pună scări rulante la toate cele 6 intrări ale pasajelor. De asemenea, vor fi montate şi trei lifturi destinate persoanelor cu dizabilități. Investiţia de 4,3 milioane de lei va fi suportată de la bugetul local și va dura 8 luni de la momentul începerii lucrării. Aceasta a fost legitimată în iunie de către Consiliul Local, la aproape un an distanță de când oficialii Primăriei au promis, după modernizarea Pieței Gării și unificarea pasajelor pietonale, că vor avea în vedere dotărea respectivelor pasaje cu scări rulante. După această etapă urmează licitații de achiziție și montare a respectivelor instalații. Citeşte mai multe AICI

Tribunalul Cluj i-a condamnat, astăzi, pe inculpații din dosarul de corupție care viza Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier Cluj (ISCTR) cu pedepse între 2 și 4,5 ani  cu executare, în regim de detenție – informează muzicainstentelor.ro

Sentința nu este definitivă, inculpații având dreptul să facă apel.

Cea mai aspră pedeapă o primeșe fostul șef al ISCTR Cluj, Rareș Pop. Magistrații au decis ca acesta să fie condamnat la 4,5 ani de închisoare cu executare. Lui i se va scădea din pedeapsă, timpul detenţiei preventive începând cu data de 04.06.2014 şi până la .08.05.2015. Rareș Pop este acuzat de mai multe fapte penale:

“Condamnă pe inculpatul P R V, În baza art.13/2 din Legea nr.78/2000 modif. prin Legea nr. 187/2012 rap. la art.297 C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p., art.75 al.2 lit.a C.p., 76 al.1 C.p., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, în formă continuată, la pedeapsa de: 2 (doi) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a şi b C.p. În baza art.12 lit.a din Legea nr. 78/2000, modif. prin Legea nr. 187/2012, pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurare de activităţi ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia deţinută, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, la pedeapsa de: 1 (un) an închisoare; În baza art.12 lit.b din Legea nr. 78/2000 modif. prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art.35 al.1 C.p., pentru săvârşirea infracţiunii de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, la pedeapsa de: 1 (un) an închisoare; În baza art.52 al.3 rap. la art.321 C.p., pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în forma participaţiei improprii, la pedeapsa de: – 1 (un) an închisoare; În baza art.13/1 rap. la art.207 al.1 şi 3 C.p., pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj, la pedeapsa de: – 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare. prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de şantaj, prev. de art.207 al.1 şi 3 C.p. În baza art.38 al.1 C.p., constată că infracţiunile de mai sus sunt concurente, iar în baza art.39 al.1 lit.b C.p., contopeşte pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare, sporită cu 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate (respectiv, un spor de 1 an şi 8 luni), pedeapsa finală fiind aceea de: – 4 (patru) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a şi b C.p., cu executare în regim de detenţie. Face aplic. art.65, 66 al.1 lit.a şi b C.p. În baza art.72 C.p., scade din pedeapsa aplicată, timpul detenţiei preventive începând cu data de 04.06.2014 şi până la .08.05.2015. În baza art.396 al.5 rap. la art.16 al.1 lit.b C.p.p., achită inculpatul de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunii de luare de mită, prev. de art.289 al.1 C.p. rap. la art.7 lit.c din Legea 78/2000 modif. prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art.5 C.p. Constată recuperat prejudiciul cauzat părţilor civile ISCTR Bucureşti şi Statului Român prin Anaf – reprezentată prin AJFP Cluj. (…)”

by -
0 1024

Cel mai mare festival din țară aduce la ediția care începe mâine la Cluj o roată de observație pentru festivalieri, înaltă de 40 de metri – cu 3,25 metri mai înaltă decât stadionul Cluj Arena.

Untold începe mâine la Cluj – e cel mai mare festival din țară, cu o asistență estimată la 320.000 de oameni, cât populația Clujului la un loc – iar azi organizatorii anunță că una dintre surprizele acestei a treia ediții a festivalului e o roată de observație înaltă de 40 de metri, în care participanții la festival se pot urca “pentru o viziune mai clară și mai largă asupra tărâmului Untold”. Roata va fi amplasată între stadionul Cluj Arena și parcul central al orașului. De ce chiar aici? “Amplasarea unei roți gigantice necesită măsuri speciale de siguranță și amplasament”, spune purtătorul de cuvânt al festivalului, Ioana Chifor. De altfel roata e ușor mai înaltă decât stadionul unde e amplasată scena principală a festivalului – Cluj Arena are, în punctul său cel mai înalt, 36,75 metri.

Roată de observație a mai fost adusă la Cluj și în urmă cu o lună, la festivalul Electric Castle de la castelul Banffy din Bonțida. A fost prima dată când organizatorii festivalului aduc pe domeniul castelului o roată panoramică. “Ne doream o roată panoramică încă de la prima ediție, dar abia anul acesta am reușit să o aducem”, spune purtătorul de cuvânt al organizatorilor festivalului, Andi Vanca – acesta adaugă că roata a fost “cel mai popular și mai pozat loc din festival”.

Pentru că Electric Castle e organizat de 5 ani și abia acum aduc roată de observație la festival, pentru ca după o lună Untold să facă același lucru la a treia sa ediție, s-au inspirat organizatorii acestuia din urmă de la mai vechiul festival de la Bonțida? “Nu am copiat pe nimeni”, spune Ioana Chifor. “E gândită încă de la începutul anului, și contractată; e o activitate pe care în anii trecuți nu am avut-o și am adus-o în acest an tocmai ca să oferim o experiență și mai frumoasă participanților de la festival, iar această roată de observație o găsești la mai toate festivalurile din lume”.

Image may contain: sky, cloud, tree, outdoor and nature

Accesul în roata de observație de la Untold se face contracost iar un bilet costă 20 de lei.

by -
0 371

Spital mobil la cel mai mare festival din țară, Untold, care începe mâine la Cluj – aici vor fi dislocați nu mai puțin de 1.200 de jandarmi, polițiști, pompieri, ba chiar și piloți ai Unității Speciale de Aviație.

Dintre aceștia, 950 se vor afla în perimetrul festivalului, iar restul de 135 vor face patrule mixte de ordine publică în oraș. Organizatorii festivalului estimează o afluență totală de peste 320.000 de participanți în toate cele patru zile ale festivalului – echivalentul întregii populații a Clujului. În perimetrul festivalului vor fi operaționalizate cinci Puncte Medicale Avansate și un spital mobil, care vor fi deservite de paramedici pompieri, voluntari și personalul medical de la Unitatea de Primire Urgențe și SMURD Cluj.  La fața locului a fost dislocată și o ambulanță de terapie intensivă, două ambulanțe de prim ajutor medical, o autospecială de transport victime multiple și două autospeciale medicale de urgență, pentru cazurile în care va fi nevoie de trnasportul de urgență la spital. Totodată, la fața locului sunt mobilizate permanent două autospeciale de stingere a incendiilor cu modul de descarcerare, o autospecială CBRN și o autospecială de transport și comandă. În plus pe durata festivalului se va afla în aer și un elicopter cu sistem de observare electro-optic pe timp de zi și de noapte, al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor.

Reprezentanții forțelor de ordine recomandă celor care urmează să participe la acest eveniment, să evite implicarea în orice fel de conflict, să nu răspundă provocărilor, să nu consume băuturi alcoolice în exces sau alte substanțe interzise de lege și foarte important, să nu ezite să solicite sprijinul celui mai apropiat echipaj de poliție sau jandarmerie, dacă au nevoie de sprijin sau dacă sunt martorii unor fapte antisociale. De asemenea, organizatorul recomandă participanților la acest eveniment, să nu se prezinte la porțile de acces cu bagaje voluminoase cum ar fi genți sau rucsacuri, precum și cu obiecte interzise de lege.

by -
3 599

Cel mai mare festival din țară aduce bani grei proprietarilor care-și închiriază apartamentele pe sume uriașe, dar “uită” să-și declare contractele la Finanțe.

Am solicitat Direcției Finanțelor Publice din Cluj câte contracte de închiriere au fost înregistrate la instituție anul trecut, cu ocazia festivalului Untold. Răspunsul – doar 102 astfel de documente au fost înregistrate la Finanțe.

Amintim, în perioada festivalului Untold chiriile explodează în Cluj – în acest an e a treia oară când proprietarii de apartamente din Cluj le scot la mezat pe sume importante, sute de euro pe noapte. Reflectă realitatea, aceste 102 contracte declarate la Finanțe? Presupunând că în fiecare dintre aceste apartamente închiriate sunt găzduite patru persoane, ar reieși doar 400 de festivalieri, o cifră infimă față de zecile de mii de abonamente vândute. Am întrebat un agent imobiliar, Tudor Marc de la Welt Imobiliare, care e de fapt o cifră mai aproape de realitate, și spune că în Cluj apartamentele se închiriază cu sutele, în perioada festivalului. “Prin agenții nu se prea închiriază, pentru că e un comision de intermediere, 50% plus TVA la cam toate agențiile. Dacă vine și închiriază cu 500 euro două camere pe 4 zile și eu iau comision 250 de euro, nu îi rentează”, explică el.

De exemplu:

Untold explodează piața de chirii din Cluj: 1500 euro pentru un apartament în Bună Ziua, 1000 de euro vilă în Chinteni, 2500 de euro bloc cu 3 etaje în Mănăștur

Amintim, proprietarii de locuințe care le închiriază – pe sute de euro pe patru zile – pe durata festivalului Untold trebuie să declare veniturile din cedarea folosinţei bunurilor imobile din patrimoniul personal. Contractul trebuie declarat în termen de 30 de zile de la data încheierii iar o dată cu înregistrarea contractului se depune şi declaraţia privind venitul estimat.Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, cu o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între 1 şi 5 camere inclusiv.

Citește și:

Finanțele din Cluj pun gând rău samsarilor care-și închiriază casele “la negru” pe bani grei festivalierilor de la Untold. Ce trebuie să știi ca să înregistrezi contractul de chirie

by -
0 1887

Mihai Mincă a fost pus pe liber de CFR Cluj, deși mai avea contract până în 2019 cu echipa clujeană.

Portarul a fost păcălit, pe românește, din naivitate, după ce-a semnat un act în fața lui Dan Petrescu.

7 ani a stat Mincă la CFR, iar în ultimele două sezoane a fost unul dintre cei mai buni oameni ai clujenilor. Goalkeeper-ul explică metoda prin care a fost “împachetat” și trimis acasă. El spune că Dan Petrescu l-a păcălit împreună cu conducerea clubului. Azi, când a fost la stadion, Mincă a fost întâmpinat de bodigyarzyi.

“M-au terminat, m-au aranjat ca la carte cu metodele lor. Că eu sunt om care merge pe încredere”, își începe povestea Mincă.

Și spune portarul că: “Petrescu a venit înainte de amicalul cu Anji din vara asta la mine. Uite, Mihai, am discutat cu conducerea și îți mărim contractul. Tu ai stat atâția ani aici și la bine și la rău,meriți asta. Ești portarul meu numărul 1 și așa mai departe. Mi-a zis să nu mă gândesc să plec. I-am mulțumit pentru încredere și i-am zis că era un idol pentru emine când eram un copil care bătea mingea în fața blocului. A venit Dan Petrescu cu un act adițional de prelungire și mărire contractuală și un act de încetare, de reziliere. I-am zis, Mister, eu nu pot semna așa ceva. Apoi l-am văzut că s-a dus la conducere, a disuctat ceva și s-a întors. MI-a spus că eu am avut probleme indisciplinare în trecut, iar acest act trebuie semnat, dar oricum el va rămâne la Dan Petrescu, cât timp este antrenor la CFR.

Era un act prin care eu acceptam că pot fi dat afară oricând. Petrescu mi-a spus că acel act oricum rămâne la el.  Mi-a zis așa: semnează actul ăsta, eu am vorbit oricum cu conducerea, eu îl păstrez la mine, nu ajunge nicăieri. Am semnat că am avut încredere”, spune Mincă pentru actualdecluj.ro.

Contractul lui Mincă a crescut de la 7500 de euro pe lună la 10.000. În ultima zi de cantonament, echipa a servit o masă care s-a întins. Jucătorii au servit și alcool, Mincă aflându-se printre ei.

“Am greșit, m-am dus la Mister și i-am cerut scuze. M-a certat, pe bună dreptate, recunosc. Apoi am fost scos din lot și gata. S-a terminat. Petrescu m-a aranjat. Rezilierea pe care am semnat-o atunci a fost înregistrată. M-au împachetat cum au vrut ei, m-au terminat”, a adăugat portarul care a fost întâmpinat de bodyguarzi la stadion astăzi.

E liber și își caută echipă. CFR s-a terminat mai prost decât s-ar fi așteptat vreodată.

 

 

 

by -
0 524

Farmec, cel mai important producător român de cosmetice, anunţă că Gerovital, brandul său de tradiţie, a fost desemnat Superbrand 2017. Performanţa Gerovital a fost recunoscută luând în considerare criterii precum calitatea, încrederea şi diferenţierea pe piaţă, evidenţiindu-se faţă de alte peste 1.200 de branduri analizate de Superbrands România.

“Titlul de Superbrand 2017 întăreşte valoarea, performanţa şi potenţialul imens de dezvoltare al brandului, dar vine și să completeze un an de excepţie pentru Gerovital. În acest an, am sărbătorit 50 de ani de tradiţie Gerovital, am lansat noi game de produse, am extins reţeaua de magazine de brand şi am reconfirmat statutul de cel mai puternic brand românesc. Am obţinut aceste rezultate mizând mereu pe calitate, dar și datorită sprijinului acordat de-a lungul timpului de publicul nostru. Vom continua să completăm această listă cu noi realizări de excepţie, tocmai pentru a răsplăti susţinerea consumatorilor. Pentru perioada următoare avem pregătite mai multe inovaţii marca Gerovital, astfel încât să ne putem îndrepta cu toată încrederea către o nouă etapă de succes”, a declarat Mircea Turdean, director General Farmec (foto sus).

În cadrul evaluării Superbrands, au participat peste 1.200 de branduri, din aproape 50 de categorii de business. Acestea au fost analizate de Consiliul Superbrands, format din profesionişti din domeniile de marketing, comunicare, managementul afacerilor sau media, pe baza a trei criterii principale – calitate, încredere şi diferenţiere pe piaţă. Gerovital s-a distins faţă de alte branduri pe segmentul Personal Care – General, din perspectiva unui set de atribute precum încredere, dinamism şi leadership. Statutul de Superbrand este reconfirmat de Gerovital, după ce acesta a fost declarat Superbrand 2015, remarcându-se pentru performanţe excepţionale între cele aproximativ 1.500 de branduri analizate. Aceasta este cea de-a doua distincţie de importanţă majoră din acest an, Gerovital obţinând anterior titlul de “Produsul Anului 2017”, la categoria “Îngrijirea feței” pentru trei dintre cele mai recente produse antirid din gama Gerovital H3 Evolution.

Gerovital a sărbătorit în acest an 50 de ani de la producerea în masă a primei creme Gerovital H3 şi este unul dintre cele mai puternice branduri româneşti atât în ţară, cât şi peste hotare. La nivel naţional, a fost declarat lider de piaţă pe segmentul produselor de îngrijire a tenului, cu o cotă de piaţă valorică de 23.3%* şi pe cel al tratamentelor cosmetice pentru păr, cu o cotă de piață valorică de 25,9%**. La nivel extern, produsele brandului sunt apreciate în peste 30 de țări, printre care Statele Unite ale Americii, Canada, China, Japonia, Emiratele Arabe Unite, Franța, Spania, Grecia, Italia sau Ungaria. De asemenea, produsele pentru îngrijirea tenului din gamele Gerovital sunt cele mai vândute produse din întreg portofoliul companiei clujene. În primele 6 luni ale acestui an, reţeaua proprie de magazine de brand a înregistrat vânzări de peste 1 milion de euro.

Despre Farmec S.A. Cluj-Napoca

Farmec S.A. Cluj-Napoca -cel mai mare producător român de cosmetice- este un brand emblemă pentru România. Portofoliul companiei impresionează o lume întreagă prin produse moderne, concepute în laboratoare performante. Compania are certificare internaţională GMP și comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 țări.
Pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi legate de brand, sfaturi utile din partea specialiştilor noştri, surprize şi concursuri ne puteţi urmări şi pe conturile noastre de social media.

Twitter: https://twitter.com/farmec
Facebook: facebook.com/farmec.romania
Site: www.farmec.ro

* – “Calcul realizat pe baza datelor Nielsen din serviciul de retail audit realizat pentru categoriile produselor pentru îngrijirea feţei, segmentul CARE pe piaţa din România, valoare vânzări pentru ultimele 12 luni (perioade cumulate Ianuarie- Decembrie 2016). Copyright © 2017, The Nielsen Company.”
** – “Calcul realizat pe baza datelor Nielsen din serviciul de retail audit realizat pentru tratamente cosmetice de păr pe piaţa din România, valoare vânzări pentru ultimele 12 luni (perioade cumulate Ianuarie – Decembrie 2016). Copyright © 2017, The Nielsen Company.”