Arhiva zilnicăAug 1, 2017

by -
0 104
Sursa foto: scena9 laterenuri vlad odobescu

Cel mai mare cartier al Clujului se zbate să devină o comunitate.

Vlad Odobescu

La început de iunie, în vremea TIFF-ului, se rostogoleau covoare roșii peste pavajul din centrul Clujului. Am luat tramvaiul 102 în sus, cu Someșul în dreapta. După intersecție, parc central și stadion, au apărut șiruri de blocuri întrerupte de parcări, părculețe, biserici și benzinării. Am ajuns curând în mica Românie urbană care se întinde de la Constanța la Timișoara și de la Baia Mare la Giurgiu. Fiecare asemenea loc are, însă, o respirație a lui, iar bulevardul a fost abia primul strat: adevărata poartă către lumea asta e împodobită cu buticuri scorojite puse peste dale ieftine, cu arbuști, bănci și arcade inutile. Am trecut pe lângă un bătrân care duce o colivie cu o pasăre. Am coborât trepte, pe lângă un graffiti colorat cu numele cartierului. M-am întâlnit cu Lala Panait, antropolog urban și activist local, în fața cinematografului Dacia, care-ar putea fi inima Mănășturului, dar nu e. Am pornit printre garaje ruginite către „La Terenuri”, și acolo – pe un platou imens mărginit de un fir de apă, de grădini și de pădure, bucata asta de oraș a început să se deschidă.

Lala Panait, alături de Ioan Lorincz, șef de scară în Mănăștur. Foto: Vlad Odobescu

(…)

Acum zece ani, când Teatrul Maghiar i-a oferit lui Levente Molnár o garsonieră în Mănăștur ca locuință de serviciu, actorul avea de gând s-o refuze politicos. „Nu m-a impresionat nici linoleumul, nici baia spartă, nici ușa care se clătina, nici geamul care pica”, își amintește el. Însă când a coborât, a greșit ieșirea și a dat de pădure. Și-a aprins o țigară, s-a gândit, iar de-atunci a rămas în Mănăștur. Pădurea îl ține acolo, chiar dacă între timp s-a mai rărit și nu se mai întâmplă să coboare din ea căprioare.

După ce filmul în care a jucat, Son of Saul, a fost selecționat la Cannes, Levente Molnár a făcut o scurtă prezentare a locului din care urma să plece către covorul roșu: în clipul de pe Youtube urcă sprinten pe-o cărare dintre copaci către intrarea în bloc, apoi pe-o scară întunecată și ajunge într-o încăpere în care camera de filmat nu prea are unde să se-nvârtă. „Dacă nu vă place, asta e!” Tot din Mănăștur avea să plece și spre Los Angeles ca să pună mâna pe Oscarul pentru cel mai bun film străin.

Citește reportajul integral aici

by -
0 188
Sursa foto: FrieslandCampina

Producătorul olandez al brandului de lactate Napolact a inaugurat o nouă linie de producție de brânză telemea în fabrica din Cluj, în urma unei investiţii de 1,3 milioane de euro, potrivit datelor anunţate de companie.

În urma finalizării investiției, fabrica FrieslandCampina din Baciu, centrul de producție pentru brânzeturi al companiei, și-a triplat capacitatea de producție, mai menţionează reprezentanţii FrieslandCampina România, parte din compania olandeză Royal FrieslandCampina. “Prin această nouă linie de producție susținem și creștem principalului brand din portofoliu, Napolact. Vom continua să investim în această fabrică și în optimizarea proceselor”, a declarat Cornel Cărămizaru, director general FrieslandCampina România.
Potrivit datelor comapaniei, firma din România a înregistrat la finalul anului trecut afaceri de 331 milioane de lei, în creștere cu 4% comparativ cu anul precedent, și a revenit pe profit în urma finalizării programului de consolidare a operațiunilor de producție și a implementării unui program de investiții extensiv în cele două fabrici din Cluj-Napoca și Târgu Mureș. “Creșterea rezultatelor comerciale a avut la bază orientarea consumatorilor către produse cu rețete simple, apropiate de modul tradițional de fabricație și cu un nivel calitativ ridicat, ceea ce s-a concretizat în creșterea volumelor brandului Napolact”, susţin reprezentanţii fabricii.

by -
0 204

Efervescenţa din piaţa rezidenţială are efecte se vede şi în tranzacţiile de terenuri. În Cluj, numărul acestora a crescut cu peste 1000 de la un trimestru la altul, arată datele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, citate de analiza Imobiliare.ro.

În Cluj, numărul de tranzacţii înregistrate în primul trimestru din 2017 a fost de 6074, iar în al doilea trimestru a crescut la 7226.

Atât pe segmentul terenurilor, cât și pe cel al unităților individuale (case, apartamente, hale industriale etc.), statisticile ANCPI arată o creștere a apetitului pentru achiziții în trimestrul al doilea din 2017 față de cel anterior în toate județele cu peste 10.000 de tranzacții de vânzare, subliniază analiza de trimestru a Imobiliare.ro. Pe piața terenurilor, cel mai mare avans a avut loc în Ilfov, unde numărul de tranzacții s-a majorat cu 75%, de la 4.935 de vânzări în primele trei luni din an, până la 8.631 în trimestrul al doilea. La capitolul unități individuale, cea mai
mare creștere (ca pondere) a fost consemnată în Brașov: în perioada aprilie-iunie, aici au fost achiziționate 1.721 de imobile, în creștere cu 51% față de cele trei luni precedente, când au fost încheiate 1.141 de contracte.

by -
0 328

Selecția națională a cunoscutului concurs european Eurovision, din România, ar putea avea loc anul viitor la Cluj. Decizia o ia mâine Consiliul Local din Cluj-Napoca, iar propunerea vine de la Televiziunea Română, organizatorul anual al selecției.
Televiziunea publică a trimis Primăriei din Cluj-Napoca o adresă, în 27 iulie, prin care și-a exprimat dorința să organizeze anul viitor selecția națională a competției la Cluj. Aceasta ar urma să aibă loc în a doua jumătate a lunii ianuarie.
Competiția e veche: prima ediție a avut loc în 1956, e astfel unul dintre cele mai longevive programe de televiziune din lume, căci în fiecare țară organizatorul, televiziunea publică, transmite în direct cel puțin actul final al competiției. În plus televiziuni din țări care nu participă la competiție transmit și ele concursul – de exemplu Argentina, Australia, China sau India. România a participat la Eurovision de 18 ori iar cea mai notabilă performanță a fost locul 3 în două rânduri – în 2005 Luminița Anghel și trupa Sistem, și în 2010 Paula Seling și Ovidiu Cernăuțeanu.
Selecția națională a competiției, în România, ar urma să aibă loc la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, dacă mâine consilierii locali își dau acordul în acest sens. E și o sală propice pentru o astfel de competiție, cu cele 10.000 de locuri câte va avea după modernizarea din această lună, plus cubul video unic în țară. Pe lângă punerea la dispozile a sălii polivalente municipalitatea ar urma să contribuie și cu bani – în 2015 selecția națională a avut loc la Craiova, unde municipalitatea a sărit cu 550.000 lei, iar în 2016 – la Baia Mare, unde la fel municipalitatea a contribuit cu 150.000 euro. La Cluj suma propusă e la fel ca în Craiova, 550.000 lei, adică 122.000 euro. Bugetul total al evenimentului – selecția națională, dar și participarea la competiția finală din Portugalia – a fost calculat la 1,8 milioane de lei, deci contribuția Clujului ar urma să se ridice la un sfert din această sumă.

Să mai spunem că la ediția din acest an a competiției reprezentanții României au fost clujeanca Ilinca Băcilă și Alex Florea, iar piesa, “Yodel it”, a avut un videoclip filmat integral la Cluj.

Eurovision 15(34) by actualdecluj on Scribd

Citește și:

O clujeancă a câștigat Eurovision și va reprezenta România la competiția mare de la Kiev

Videoclipul piesei cu care România merge la Eurovision e un promo la Cluj

by -
0 182

Lasan Kromah este noul jucător al U-Banca Transilvania! Născut pe 24 iunie 1991 în Qeens, New York, americanul are 1,98 metri înălțime, 91 de kilograme și evoluează pe postul de fundaș, a anunțat site-ul oficial al clubului.

Kromah a jucat baschet la nivel de liceu pentru Eleanor Roosevelt High School, în Greenbelt, Maryland, fiind remarcat încă de pe atunci de presa de specialitate de peste Ocean. Având medii de 21 de puncte, 9 recuperări și 2 pase decisive în ultimul an de liceu, a fost plasat de specialiști în cea mai bună echipă a statului Maryland.

Evoluțiile sale bune nu au rămas neremarcate, astfel că a fost recrutat de George Washington University și nu a înșelat așteptările. În primul an, a avut medii de 11,8 puncte, fiind selecționat în cea mai bună echipă a debutanților din conferința Atlantic 10 din NCAA Division I. Deși a avut un presezon excelent, o accidentare l-a scos din joc în cel de-al doilea sezon de NCAA, însă, la revenire, a avut un sezon excelent: 11,1 puncte, 5,1 recuperări, 2,5 pase decisive, 1,7 intercepții (locul 7 în conferință la acest capitol) în aproape 30 de minute jucate în fiecare dintre cele 31 de partide în care a îmbrăcat maieul celor de la George Washington.

Și sezonul de senior, 2012-2013, a fost unul foarte bun pentru Kromah, acesta încheindu-și cariera la George Washington University ca cel de-al 44-lea sportiv care înscrie peste 1.000 de puncte pentru echipa din capitala SUA, această reușită venind în doar trei ani.

În această perioadă, Kromah a obținut diplomă în drept penal la George Washington University.

Campion în NCAA Division I

Având la dispoziție încă un sezon de eligibilitate în NCAA, Lasan Kromah a îmbrăcat maieul celor de la Connecticut Huskies (UCONN). S-a dovedit o decizie înțeleaptă, Lasan Kromah contribuind cu 6,1 puncte, 2,7 recuperări, 1,2 pase decisive și 1,1 intercepții în medie în cele 40 de meciuri disputate, la finalul sezonului devenind campion NCAA Division I cu Huskies!

La finalul carierei universitare, Lasan Kromah a fost ales de Brooklyn Nets pentru ediția din 2014 a NBA Summer League, însă nu a prins un loc în liga americană.

Primul contract profesionist, la Fehervar

Primul contract profesionist a fost în țara vecină, la Alba Fehervar, Kromah având astfel ocazia primului contact cu baschetul românesc, fiind antrenat de Marcel Țenter. A avut un sezon excelent, cu medii de aproape 20 de puncte, 5 recuperări, 2,5 pase decisive și 2,3 intercepții în 31 de minute pe meci, fiind titular în 30 din cele 32 de meciuri disputate în liga maghiară. A reușit chiar un record de 39 de puncte (10×3) într-un meci cu Egis Kormend, adăugând la această performanță 5 intercepții, 3 recuperări și o pasă decisivă (HIGHLIGHT AICI) și a reușit să înscrie 19 puncte într-un amical cu Real Madrid, la Fehervar (HIGHLIGHT AICI). Nu a fost, însă, unul dintre cele mai bune sezoane pentru echipa sa, aceasta ratând accederea în Play-Off.

Turcia și Grecia, următoarele pe listă

Următorul sezon a fost început în prima ligă din Turcia, la Torku Konyaspor, echipă la care în sezon precedent evoluase Aleksandar Rasic. Clubul turc a parcurs însă momente grele din punct de vedere financiar, care au dus la retrogradarea sa la finalul sezonului, însă Kromah a plecat încă din octombrie 2016 în prima ligă din Grecia, la Kavala. A jucat 13 meciuri ca titular aici, cu medii de 15 puncte, 4 recuperări, 2,6 pase decisive și 1,85 intercepții în 30 de minute de joc pe meci, fiind coleg de echipă cu noul fundaș al Sibiului, Tyler Laser.

Patru ligi într-un sezon

La începutul sezonului trecut, Kromah a fost selectat de echipa de NBA Development League Westchester Knics, însă a jucat doar două partide în NBA-D, după care a semnat din nou în Grecia, la Patras. Nici aici, însă, nu a avut noroc, a evoluat doar cinci meciuri, în decembrie părăsind echipa. A semnat în ianuarie în Australia, la Melbourne United, însă după doar trei meciuri s-a întors în Europa, de această dată la Egis Kormend.

A petrecut restul sezonului în campionatul maghiar, evoluând pentru Egis în 24 de meciuri, cu medii de 19,7 puncte, 4,4 recuperări, 3,7 pase decisive și 1,8 intercepții în 33,8 minute petrecute pe parchet, fiind titular în toate meciurile. A jucat semifinala în liga maghiară, fiind al treilea marcator al ligii.

 

by -
0 515
Sursa imagine: Imobiliare.ro, Analize Imobiliare

Cluj-Napoca e cel mai scump oraş din ţară la preţuri de apartamente, dar nu e doar atât: e şi piaţa în care pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cel mai mult în al doilea trimestru al anului, dintre toate oraşele mari din ţară, arată analiza trimestrială a portalului Imobiliare.ro. Pe de altă parte, cel mai mare declin în interesul pentru proprietăţi s-a înregistrat tot în Cluj-Napoca. De menţionat că analiza are în vedere preţuri solicitate şi menţionează că, la negocieri, preţurile scad. Experţii încearcă să analizeze şi cât de sustenabilă e situaţia actuală şi cât de departe (sau aproape) suntem de “inflamarea pieţei”.

Cu o valoare de 1.330 de euro pe metru pătrat, Cluj-Napoca continuă să ocupe primul loc în clasamentul celor mai mari prețuri (medii) solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare în marile orașe, arată datele Imobiliare.ro. Pretențiile vânzătorilor din orașul de pe Someș s-au majorat, de altfel, cel mai mult în al doilea trimestru din 2017, respectiv cu 4,9%. Pe locul al doilea în top se situează Bucureștiul, cu un preț mediu de 1.240 de euro pe metru pătrat util și un avans de 3,4% în ultimele trei luni. Distanța dintre cele două mari orașe ale țării s-a diminuat însă în ultimele 12 luni, dat fiind faptul că prețurile au crescut mai mult în Capitală decât în Cluj-Napoca – 12,9% față de 11,7%.

Top pe cartiere

În Cluj-Napoca, orașul cu cel mai mare nivel al prețurilor cerute din România, cele mai scumpe apartamente se află în zona centrală și cea ultracentrală, unde pretențiile vânzătorilor ajung la o medie de 1.530 de euro pe metru pătrat util, situându-se la o diferență de 70 euro pe metru pătrat față de următorul cartier în top, Plopilor (1.460 euro pe metru pătrat util). Urmează în clasamentul zonelor scumpe cartierele constituite ale oraşului: Gheorgheni/ Andrei Mureşanu, Zorilor şi Grigorescu. Zona centrală înregistrează și printre cele mai mari scumpiri de la un trimestru la altul: +3,8% în T1 2017 și +6% în T2 2017. Pe de altă parte, cele mai accesibile locuințe pot fi găsite în Florești (750 de euro pe metru pătrat util), „localitate ce s-a dezvoltat ca un adevărat cartier al orașului de pe Someș”, spun cei de la Imobiliare.ro. Sigur, cu mari probleme încă în ceea ce priveşte accesibilitatea şi infrastructura. Deși Floreștiul se află sub pragul de 800 euro pe metru pătrat util, în ultimele două trimestre a înregistrat creșteri destul de mari ale prețului mediu pe metru pătrat: + 5,8% în primul trimestru și 5,6% în cel de-al doilea. Cele mai semnificative creșteri de preț pe segmentul apartamentelor, în al doilea trimestru al anului, au avut loc în zona centrală și ultracentrală (+6%), dar și în în zonele Bună Ziua, Europa, Calea Turzii (+5,1%). Spre comparație, în Someșeni a fost consemnată, pentru al doilea trimestru consecutiv, o stagnare a prețurilor, în vreme ce în Plopilor s-a înregistrat cel mai mic avans de pe piața locală, respectiv 2,1%

Comparativ cu cele trei luni anterioare, interesul pentru proprietățile rezidențiale disponibile spre vânzare în cele mai mari șase orașe ale țării s-a mai diminuat. Astfel, după un avans de 36% în primul trimestru din 2017, în cel de-al doilea, cererea s-a diminuat, per ansamblu, cu 13%. Tendința este valabilă pentru toate piețele analizate, cel mai mare declin (-20%) având loc în Cluj-Napoca, iar cel mai mic (-4%) în Brașov.

În ceea ce privește preferințele potențialilor cumpărători, piața nouă tinde să câștige teren: 57% dintre clienții din marile orașe ale țării s-au arătat interesați de apartamente și case nou-construite în primul trimestru. Cererea este îndreptată cu precădere spre acest tip de unități locative în trei dintre centrele regionale analizate: Iași (70%), Cluj-Napoca (63%) și București (61%); în celelalte trei orașe, interesul pentru locuințele vechi este cel majoritar, chiar dacă nu reușește să depășească pragul de 60%, ajungând la 59% în Brașov, la 57% în Constanța și, respectiv, la 53% în Timișoara.

Din punctul de vedere al ofertelor nou introduse pe piață în cele șase centre regionale analizate a avut loc un avans mediu de 12% în trimestrul al doilea față de cel anterior. Cele mai mari creșteri au fost consemnate în Iași (+24%), Cluj-Napoca (+21%) și București (+11%), în timp ce pe piața brașoveană au fost introduse tot atâtea anunțuri ca și în trimestrul trecut. În ultimul trimestru, numărul de oferte noi din marile orașe a fost, per ansamblu, cu 12% mai mic decât cel înregistrat în perioada similară a anului anterior. Din acest punct de vedere, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Constanța (-22%), Brașov (-20%), București (-15%) și Cluj-Napoca (-13%).

Preţurile scad în negociere

Conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în primul semestru din 2017 au fost încheiate 282.810 de contracte de vânzare. Pe județe, cele mai multe achiziții de imobile au fost înregistrate în această perioadă în București (33.373 de vânzări) – volumul de tranzacții consemnat în Capitală este cu 43% mai mare decât cel atins în următorul județ clasat, respectiv Cluj (cu 19.072 de contracte). Pe următoarele locuri în clasament, cu peste 10.000 de tranzacții încheiate în primul semestru, se situează județele Ilfov (15.732), Timiș (15.422), Iași (13.873), Constanța (12.797) și
Brașov (11.839).

Chiar dacă se încheie multe tranzacţii şi chiar dacă preţurile sunt sus, există şi marje de negociere. Potrivit datelor publicate în analiza Imobiliar.ro, în momentul de față, vânzătorii sunt dispuși să-și coboare pretențiile cu 2,9% în București (față de 3,4% anul trecut), cu 3,9% în Brașov (față de 4,8%), cu 2,4% în Constanța (în scădere de la 3,4%), cu 0,6% în Iași (de la 1,5%) și cu 3,2% în Timișoara (de la 3,9%). Excepția de la regulă o reprezintă Cluj-Napoca, unde marja de negociere pe segmentul apartamentelor a crescut de la 3% anul trecut, la 3,6% în prezent. “Acest fapt sugerează că entuziasmul de majorare a prețurilor de pe piața clujeană este ușor contrabalansat în negocierea directă cu clienții”, arată analiştii imobiliari.

Analiza Imobiliare.ro conţine şi câteva date prezentate de un expert al asociaţiei evaluatorilor, ANEVAR.
În T4 2016 față de T4 2015, potrivit datelor Eurostat, creșterea pieței rezidențiale din România a fost superioară celei din Uniunea Europeană cu 2,7%. În T1 2017 diferența s-a diminuat la doar +0,6%. Pe țări, țara noastră s-a situat însă abia pe poziția 13 în T4 2016, respectiv pe poziția 20, în T1 2017. „În contextul european concluzionăm astfel că evoluția rezidențialelor autohtone este departe de a semnala vreo inflamare”, arată Daniel Manațe, președinte ANEVAR. Dacă ne raportăm la creșterea PIB, România se clasează pe a treia poziție în T4 2016 față de T4 2015, respectiv pe prima poziție în T1 2017 față de T1 2016. Astfel, datele Eurostat pentru T4 2016 poziționează România la +4,8%, mult peste media UE 28, de numai 1,7% pe an, iar în T1 2017, țara noastră, cu +5,7%, este tot net superioară mediei UE 28, de 2,4%. Creşterea Economică la nivelul Uniunii Europene explică, până la un punct, creșterea pieței rezidențiale din țară. Cu toate acestea, deși România conduce lejer în T1 2017, din punctul de vedere al aprecierii pieței rezidențiale este doar pe locul 20. „Privind situația din această perspectivă, se pare că ar mai fi loc de creștere. Cred, însă, că analiza trebuie rafinată pe polii principali de creștere economică și socială: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța. În mod particular, piața din Cluj-Napoca semnalează un început de supra-încălzire, surprins de toți indicii imobiliari relevanți din piață, inclusiv de indicele ANEVAR”, subliniază Manațe. Dacă la nivel național creșterea indicelui ANEVAR în T4 2016 față de T3 2016 a fost de +1,6%, Cluj-Napoca conducea detașat între polii de dezvoltare cu +7%, urmat de Timișoara (+4%) și București (+3,25%). În T1 2017 față de T4 2016, creșterea la nivel național a ajuns la +3,73%, iar indicele ANEVAR maxim al polilor regionali a fost Constanța, cu +3%, urmată de Cluj-Napoca (+2,8%) și București (+2,15%).

Despre avertismente în piaţa imobiliară:

Doctor în economie, șef de firmă de audit din Cluj: vine o nouă criză imobiliară, perdanți vor fi cumpărătorii. Semnalul îl dau vânzările în fază de proiect, datorate de “lăcomia proprie ființei umane”

„În opinia mea, dezvoltatorii ar trebui să acorde o atenție maximă orașelor “magnet”: București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. Un studiu recent al Băncii Mondiale relevă faptul că aproximativ 3,6 mil. de români intenționează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceștia ar prefera tot România, cele mai atractive orașe fiind cele menționate mai sus. În acest context, Programul Prima Casă pentru 2017, generos alimentat de statul român, nu poate decât să susțină în continuare aprecierea prețurilor proprietăților rezidențiale și în 2017”, a mai spus preşedintele ANEVAR.

În ceea ce privește valorile de tranzacționare însă, cele mai recente date publicate de Eurostat (T1 2017 față de T1 2016) relevă o creștere anuală de 5,1% pentru piața rezidențială locală. De menționat că acest avans este mai accentuat decât cel consemnat la nivelul Uniunii Europene în același interval de timp, acesta din urmă cifrându-se la 4,5%. S-ar putea să fie totuşi şi veşti mai bune pentru cumpărători: În ultimele 12 luni, la nivel naţional, preţurile de tranzacţionare au crescut cu doar 5,1%, deși cele cerute de proprietari au crescut cu 13%

“Ne-am obișnuit deja cu ritmul alert de creștere a prețurilor de la un trimestru la altul, în medie cu 2,5%/trimestru în ultimii 3 ani, și cu 3,1% în T2 2017. Deși justificate oarecum de raportul cerere-ofertă, aceste avansuri rapide ale prețurilor sunt considerate nesustenabile, inclusiv de BNR. Prețurile proprietăților în România cresc peste media europeană, conform Eurostat și INS. Când se va opri acest ritm de creștere? Poate fi un mix de mai multe condiţii: atunci când prețul proprietăților va crește mai rapid
decât veniturile, când se vor tranzacționa mai puține proprietăți, când vor fi mai puțini cumpărători interesați de achiziții, atunci când va crește din nou numărul de oferte – acestea vor sta mai mult timp la vânzare și se vor vinde sub valoarea de piață”, sintetizează Dorel Niţă, şef Data Research Imobiliare.ro

by -
1 222

Două camere sterile pentru pacienții bolnavi de leucemie și alte tipuri de cancer vor fi construite la spitalul clinic de urgență din Cluj de către festivalierii Untold.

Sunt primele camere sterile din oraș iar proiectul e estimat la peste 100.000 de euro. Lucrările ar urma să înceapă anul viitor. “În lipsa tratamentelor corespunzătoare și aplicate la timp, dar și din cauza infecțiilor
spitalicești, copiii bolnavi de cancer din România au de două ori mai puține șanse la viață decât cei
din țările occidentale”, explică purtătorul de cuvânt al festivalului, Ioana Chifor.

Amenajarea celor două camere sterile are loc cu ajutorul asociației Dăruiește Viață. ““Statisticile arată că în România, 1 din 2 copii bolnavi de cancer moare. În Europa, 80% trăiesc”, întărește și președintele asociației, Carmen Uscatu.  “O cameră sterilă asigură tratamentul anual pentru 30 de copii cu forme severe de cancer, care necesită izolare. Noi vrem să construim la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca două astfel de camere. O asemenea investiție “raportează” rezultate cel puțin 10 ani de la momentul inaugurării, astfel că vor putea fi tratați corect 600 de copii”.

Astfel de proiecte de modernizare a secțiilor de oncologie au mai avut loc la spitale din București, Brașov și Timișoara. „Asigurarea unor condiții sterile este vitală pe perioada când copilul cu leucemie face
tratament. Protocoalele în leucemii presupun administrarea unor doze mari de citostatice,
tratamente care salvează vieți, dar care le scad imunitatea micuților pacienți. Izolarea în camere
sterile va ajuta ca tratametul aplicat să fie unul cu adevărat eficient, pentru că în asemenea cazuri
infecțiile sunt cea mai frecventă cauză de deces”, spune conferențiarul Gheorghe Popa, medic
primar pediatrie de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca. La Cluj sunt tratați anual 100 de copii la secția de hemato-oncologie de la Spitalul de Copii din Cluj-Napoca, unde sunt tratați anual 100 de copii. “Poate că printre acești copii, atât de greu încercați de viată, se află următorul cel mai bun DJ al lumii sau cea mai bună voce live, care în câțiva ani va urca pe scenele Untold, dacă primește tratamentul necesar”, spune directorul de marketing al festivalului, Adrian Chereji.

Festivalierii pot dona 2 euro printr-un SMS la 8844 cu mesajul SPITAL, trimis în cele patru zile ale evenimentului, sau pot dona în contul bancar al Asociației Dăruiește Viață: RO90INGB0000999903330756, deschis la ING Bank România, până la 31 martie 2018. În plus, toți cei care au primit gratuit o invitație la Untold au posibilitatea să sprijine cauza printr-o donație personală, realizată în urnele situate la intrarea în festival.

by -
0 76

Zeci de morminte ale deținuților politici din închisorile comuniste au fost descoperite în investigațiile arheologice ale cercetătorilor de la Cluj în colonia Periprava din Tulcea, într-o campanie ce s-a încheiat în urmă cu câteva zile. Deținuții muriseră prin înfometare și muncă silnică.

A patra campanie de investigații arheologice a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în Periprava s-a încheiat în 27 iulie și a urmărit căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară ce a funcționat în apropierea satului. E a patra campanie după cele din 2013, 2015 și 2016. “La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituțiile abilitate – Procuratura, Poliția, Medicina Legală – nu au fost implicate, acțiunea fiind mai curând una de sondare și nu de cercetare și recuperare a osemintelor”, spune coordonatorul acțiunilor, arheologul clujean Gheorghe Petrov.

În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului şi de la unii foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. “La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte”, arată Petrov, care precizează că arheologii au sondat 121,5 metri pătrați, unde au fost identificate şi cercetate un număr de 13 morminte, care se adaugă altor 20 în campaniile anterioare, unde au fost executate în total 12 secţiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 33 de morminte. Dintre acestea, un număr de 31 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparțin unor deținuți, iar două – unor săteni ce s-au sinucis în urmă cu două decenii. “Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile multor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei”, arată Petrov.

În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun. Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare în rogojini din stuf sau în sicrie confecţionate din material lemnos, din care se mai păstrau resturi degradate precum şi cuie corodate. Pentru 11 dintre scheletele identificate şi dezvelite în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncților au fost demontate și recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După examinarea medico-legală, ca și în anii precedenți, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde se realizează și testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Procedurile legale s-au aplicat începând din 2015, fiind necesară redeschiderea secțiunilor practicate în 2013 pentru a se cerceta și recupera osemintele din mormintele depistate în prima campanie. Informaţiile obţinute vor completa o bază naţională de date, care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul naţional şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode. Scopul acestui demers urmărește verificarea și compararea ADN-ului obținut de la rudele și urmașii în viață ai victimelor cu baza națională de date aflată în curs de constituire. “Pe această cale facem din nou apel către rudele și urmaşii deţinuţilor politici morți la Periprava, ca să ne contacteze şi să ne fie alături în demersul nostru de identificare a osemintelor descoperite până în prezent, dar şi a celor care se vor recupera în campaniile arheologice viitoare”, mai subliniază Petrov.