Arhiva zilnicăJul 11, 2017

by -
0 1084

Unul dintre ultimele combinate rămase în picioare după 90 va avea un nou proprietar din toamnă. Iar unul dintre cei care vor să preia Oltchim este Ștefan Vuza, om de afaceri din Cluj cu o avere de peste 140 de milioane de euro, potrivit Forbes.  El a depus prin firma Chimcomplex, parte a grupului ”Servicii Comerciale Române” (SCR) o ofertă pe activele Oltchim și spune că vizează, pe mai departe, crearea Companiei Române de Chimie — ”viitor jucător important din punct de vedere al relevanței regionale în industria chimică”, potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul companiei.

Opt oferte au fost depuse până la termenul limită. Acestea au venit de la Chimcomplex Borzeşti (controlat de omul de afaceri Ştefan Vuza), IPP, Louisiana Chemical (SUA), GFR Group (Gruia Stoica, care a făcut o ofertă pentru vagoanele deţinute de Oltchim), Aiotech, Dynamic SG Galaţi (care a mai cumpărat active de la Oltchim în 2013) şi BNS Group. Pe de altă parte, White Tiger, un fond de investiții american, ar fi depus la rândul său o ofertă după închiderea termenului limită. Licitația a avut ca termen final data de 6 iulie, ora 18:00. News.ro scrie, citând surse, că  deşi a fost depusă după termenul limită şi ar putea fi descalificată din această cauză, oferta ar putea fi acceptată în cazul în care este considerată suficient de atractivă. White Tiger este o firmă de investiţii fondată în 2001, cu birouri la New York, Londra, San Marino şi Hong Kong, dar care deţine mai multe subsidiare în Marea Britanie, SUA şi în alte ţări, potrivit informaţiilor publicate pe pagina de internet a companiei.

“A noua ofertă a fost depusă după termenul limită, de către White Tiger, un fond american. Orice este posibil, dacă va fi o ofertă mare”, a precizat o sursă avizată, pentru News.ro. Joi seară, surse aproapiate procesului de privatizare au declarat, pentru News.ro, că opt oferte au fost depuse până joi, 6 iulie, ora 18.00, termenul limită pentru depunerea de oferte angajante. Unele oferte sunt pentru mai multe pachete de active, în timp ce altele sunt pentru active separate, au precizat sursele. Chimcomplex ar fi marea favorită pentru a prelua Oltchim, însă White Tiger, fondul de investiții american ar fi înaintat o ofertă după închiderea procesului, una care ar fi avantajoasă.

Sunt doi giganți care se luptă astfel pentru adjudecarea Oltchim Râmnicu Vâlcea.  Oltchim este în insolvență de 4 ani de zile. Combinatul chimic ajunsese la datorii de 700 de milioane de euro si pierderi de peste 200 de milioane de euro anual. În anii 1990 Romania avea 72 de combinate si fabrici chimice din care astăzi au mai rămas doar 14, majoritatea celor desființate fiind cumpărate de către investitori străini ce le-au inchis ulterior, fiind interesați de cele mai multe ori doar de acapararea pieței locale.

Avem, așadar, o luptă între un om de afaceri român, Ștefan Vuza și un fond americano-britanic, White Tiger, care ar fi depus oferta de preluare după termenul legal.

În sprijinul Chimcomplex s-a alăturat gigantul american Tricon Energy, cu o cifră de afaceri de 6 miliarde de dolari, ca partener comercial, 5 bănci europene și 2 fonduri de investiţii. Grupul SCR, care deține în prezent Chimcomplex, va deveni astfel garantul direct al tranzacției.

Înființarea Companiei Române de Chimie ar urma exemplele recente din alte țări vecine, cum ar fi Polonia, unde în urmă cu 10 ani s-a relansat producția de îngrășăminte prin reunificarea unui număr de 16 combinate chimice de stat și private într-o nouă companie — Grupa Azoty, susţin reprezentanţii Chimcomplex. Alte exemple de centralizare a operațiunilor la nivel european sunt companiile BASF Germania, Dow Chemicals, Mol Ungaria și Todisco Grup Italia.

Cum e percepută preluarea Oltchim în mediul de afaceri românesc? Ce cred oamenii de bussines din Cluj despre lupta pentru Oltchim şi despre şansele ca o astfel de afacere să fie una de succes? Vedem în cele ce urmează.

O astfel de achiziţie poate fi favorabilă, crede Adrian Crivii, care conduce una dintre cele mai mari companii locale de consultanţă şi evaluare, Darian. „Ar fi preferabil ca achiziţia să o facă un investitor român, în mod sigur ar fi o garanţie că nu s-ar închide afacerea, că s-ar încerca ceva aici. Un investitor strategic din afară, care are interese şi în alte pieţe, poate să decidă să reducă activitatea aici şi să o facă pe piaţa unde îi convine mai mult, la un anumit moment. O multinaţională poate decide să producă unde e mai favorabil, un investitor român care e aici încearcă să se descurce aici”, spune Crivii. Industria chimică are potenţial, mai crede acesta. „Se poate produce pentru o piaţă globală, dar să nu uităm că România e o piaţă de 20 de milioane de locuitori. E altceva decât un stat cu 2 milioane. Poţi vinde foarte mult şi în România, o afacere care porneşte pe o piaţă mai mare e mai sigură”, menţionează Crivii.

Sunt câteva aspecte importante în momentul deciziei pentru o investiţie în capacităţi industriale, subliniază Dragoş Damian, cu vastă experienţă la conducerea unui mare producător în domeniul Farma, Terapia. Trebuie avută în vedere tehnologia înglobată (şi investiţiile necesare pentru asta) şi se ţine cont de potenţialul pieţei, inclusiv la nivel regional (potenţial pentru export). „Am văzut combinate care s-au închis. La nivel global, se renunţă la super, mega combinate, sunt şi multe restricţii de mediu acum. Fabricile moderne sunt mai automatizate şi mai eco-friendly; nu ştiu în ce măsură România poate să se alinieze la reglementările internaţionale”, menţionează CEO-ul producătorului de medicamente Terapia Cluj. Lucrurile se pot sintetiza: ai bani de investit – produci la standarde europene; altfel – imporţi. Apoi, orice astfel de afacere trebuie să aibă în vedere piaţa şi să se orienteze şi spre export. “E foarte greu pentru piaţa din România, combinatele chimice din România sunt foarte bune, ar putea să producă şi pentru export; te gândeşti la industrie, nu doar la aşezământul fizic unde e producţia”, subliniază Damian. “Eu pot să spun ce văd la mine în domeniu. Şi văd că s-au închis două fabrici de medicamente şi nu sunt investitori noi”, menţionează acesta. Dar pentru mediul de afaceri local lansarea unui plan pe termen lung e problematică şi din cauza deselor schimbări legislative şi a lipsei de predictibilitate în domeniul fiscal, mai atrage atenţia Damian.

Ca Oltchim să reînvie la dimensiunile de odinioară e exclus, crede Călin Buzoianu, implicat în afaceri în Hoteluri, Agricultură, Imobiliare, dar şi în producţie, inclusiv cu exit-uri şi tranzacţii (Feleacul, Ruttrans). „În industrie, dacă ai pierdut 20-30 de ani de evoluţie, nu mai eşti nimeni. Ai pierdut enorm de mult timp în care dezvoltarea tehnologică a ajuns foarte departe. La Oltchim, s-a pierdut enorm de mult timp. Sigur, orice se poate, dar depinde cât eşti dispus să plăteşti pentru asta – e nevoie de o susţinere puternică pentru a putea recupera decalajul tehnologic. Acolo, la Oltchim, e o masă de tehnologii eclectică, ca să ne exprimăm elegant. Mai direct: un mix de fiare vechi şi clădiri vechi. Trebuie recuperat enorm de mult timp pierdut. Cred că cine o va prelua (afacerea), o va face sperând să obţină ceva şi de la stat – scutiri, avantaje, nu cred că există un plan concret de relansare, după zeci de ani în care nu s-a făcut nimic”, spune Buzoianu, cu exemple din istoria nu foarte îndepărtată a „evoluţiei” din Industria din România, ca Electroputere Craiova sau Rafo Oneşti şi alte fabrici făcute “bucăţi”. Cât despre posibila preluare de către un investitor român şi o viitoare afacere de succes… depinde cine e investitorul. „Ce a făcut el până acum? Se poate adapta o zicală veche şi pentru o afacere: spune-mi cine e patronul, ca să îţi spun cine eşti. Trebuie analizate câte business-uri au fost preluate de investitori români aşa-zis „potenţi” şi câte au reuşit”, sintetizeză Buzoianu.

Ștefan Gadola, membru fondator Energobit, crede că “e timpul ca un român să conducă o industrie din țară”.

„Eu am o colaborare foarte bună cu Borzeștiul. Fondul Român de Eficiență Energetică, unde sunt membru în Consiliul de Administrație, a avut o colaborare foarte bună cu Chimcomplex, în care ei au făcut proiecte deosebite și e o mândrie că și în România se întâmplă așa ceva. Ca atare, personal, eu susțin cu toate convingerea ca Oltchim să fie preluată de un investitor român. E bine ca și românii să fie în fruntea unei industrii din țară.”

Mircea Turdean, CEO Farmec SA, atrăgea atenția, într-o declaraţie publică din martie, că în țară nu mai sunt disponibile materiile prime pe care industria de profil le utilizează. În consecință, „noi sprijinim producția externă, nu pe cea autohtonă”, afirma  șeful Farmec Cluj, citat de Digi24. Directorul general al Farmec a făcut apel pentru ca statul, dacă nu să dezvolte, măcar să ajute să supraviețuiască ce-a mai rămas din industria chimică. ”Din 21 de combinate chimice, câte avea România, 15 s-au închis. Fără sprijin din partea statului nu au nicio șansă, pot dispărea și restul”, avertizează Mircea Turdean. Pentru Farmec, dar și pentru alți fabricanți de cosmetice, industria chimică autohtonă este importantă- materiile prime care s-ar fi putut procura din țară, sunt cumpărate azi din import. ”Eu vreau să nu se întâmple cu Oltchim ce s-a întâmplat cu alții. Noi producem și produse de curățătorie, luam materie primă de la Olchim. Azi nu mai putem, dar luăm din Germania, sau Ungaria, mai scump. Înainte de anii 90, statul avea intreprinderi strategice, azi nu avem așa ceva. Dacă cade Oltchim, o gămadă de afaceri vor avea probleme”, a declarat Mircea Turdean.

“La orice licitație condițiile trebuie să fie respectate de toata lumea, inclusiv în ceea ce privește ora de depunere a ofertelor”, spune Florin Pogonaru, economist, om de afaceri și președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. El a refuzat să facă orice alt comentariu, cu mențiunea că “așteptăm câteva zile să vedem ce se întâmplă cu validarea participanților la licitaţie”

România importă anual produse chimice de 8 miliarde euro, produse ce pot fi fabricate în țara noastră.

 

by -
1 392
sursa: stirileprotv.ro

Un nou regulament privind amplasarea de mobilier urban destinat expunerii produselor alimentare de tip legume-fructe a fost pregătit de Primăria Cluj. Acesta a fost lansat în consultare publică și urmează să fie supus atenției Consiliului Local. Potrivit documentului, comercianții au obligația să aibă mobilier stradal cu anumite dimensiuni, de culoare gri, metalic sau în combinație cu lemn.

Primăria a venit cu acest regulament după ce mai multe societăți comerciale, prin Societatea de Avocatură Stegăroiu și asociații au cerut legalizarea activității de comercializare-expunere a fructelor și legumelor în Cluj-Napoca.

În 2010 Primăria a mai intenționat să facă un regulament similar, însă atunci oficialii instituției au refuzat să și-l asume invocând criza financiară ca piedică în impunerea unui tip de mobier urban pentru comerțul stradal către comercianții din Cluj. Potrivit administrației locale, regulamentul nou se aplică persoanelor fizice și juridice implicate în activități de comercializare a produselor alimentare de tip legume-fructe implicați în activitatea de expunere pe mobier urban aplsat atât pe domeniul public-privat al municipiului cât și pe proprietatea privată a pesoanelor fizice sau juridice, neîmprejmuită și cu acces public. “Prin reglementările cuprinse în regulamentul propus se are în vedere stimularea dezvoltării activității de comercializare a produselor alimentare de tip legume-fructe, încurajarea liberei inițiative, asigurarea concurenței loiale, informarea corectă și protejarea intereselor consumatorilor. Propunerea de regulement a fost structurată pe trei capitole care prezintă în modul general reglementarea, informații privitoare la mobilierul urban destinat expunerii produselor alimentare de tip legume fructe pe raza municipiului și contravenții și sancțiuni”, arată Serviciul autorizări-comerț al Primăriei. Regulamentul urmează să fie supus atenției Consiliul Local pentru votul de intrare în vigoare. Acest a parcurs și o fază a consultării publice în cursul lunii iunie.

În nou document care reglementează comerțul stradal cu legume-fructe sunt menționate condițiile de eliberare a abonamentelor pentru vânzarea de produse pe domeniul public și se indică și setul de documente care trebuie depus pentru eliberarea avizului de principiu pentru comerțul stradal. Abonamentele de cormerț stradal se vor elibea pe un an de zile cu posibilitatea de prelungire pe încă o lună.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

De asemenea, prin regulament sunt fixate și o serii de condiții menite să unifice sub aspect estetic mobilierul folosit în Cluj-Napoca pentru comerțul stradal. Astfel, se fixează dimensiuni strandard, materiale, culoare și număr maxim de mobier care poate fi utilizat. Noile tarabe vor fi gri, din matal sau metal și lemn, iar ca modalitate de expunere, trebuie folosite lădițe.

 

sursa: primariaclujnapoca.ro

Comercianților li s-au fixat prin regulament și o serie de obligații. Ei n-au voie să expună mobilierul, înainte de obținerea abonamentului de comerț stradal și a avizului Primăriei, trebuie să realizeze pe proprie cheltuială în condițiile fixate de rugulaemnt mobilierul, să nu comercializeze legumele și fructele direct de pe mobilierul urban, să nu expună produsele în afara mobilierului, să nu depoziteze mărsufuri, ambalaje, precul și alte obiecte în imediata vecinătate a mobilierului urban, de asemenea, le este interzis să amplaseze umbrele, marhcize care să protejeze produsele expuse.

Dacă nu respecte condițiile de mai sus. amenzile sunt între 1000 și 2500 de lei.

De asemenea, comercianții au obligația să dețină la punctul de lucru abonamentul de comerț stradal sau, după caz, avizul Primăriei, să expună doar legume și fructe,  să nu expună produse deteriorate sau stricate, să afișeze prețurile potrivit prevederilor legale, să respecte orarul de funcționare aprobat. Dacă nu respectă aceste obligații sunt pasibili de sancțiuni între 500 și 1000 lei.

Dacă în decurs de 6 luni un comerciant primește 3 amenzi, abonamentul de comerț stradal i se reziliază automat de către Primărie.

 

sursa foto: Emil Boc (Facebook)

Oficial Cluj-Napoca va intra în era transportului eco abia din 2018 când vor ajunge în oraș primele autobuze electrice. Compania Solaris a câștigat licitația (aflată la a doua strigare) organizată de administrația locală în primăva acestui anși a semnat cu municipalitatea un acord cadru pentru furnizarea a maxim 30 de autobuze electrice. Primele bucăți vor fi livrate în maxim 9 luni, adică cel mai târziu în martie 2018.

 

Achiziția de autobuze electrice s-a pregătit în cadrul unui program cu finanțare elevețiană, fonduri din care oficialii primăriei anunțau că vor achiziționa circa 10 autobuze electrice. Ulterior, s-a mers pe varianta de maxim 30 de mijloace de transport în comun, iar primăria a lansat și o achiziție în acest sens.  La procedura de anul trecut, în secțiunea participare s-au încris firmele: Anadolu Automobil Rom, Astra Vagoane Călători, Revocim Oil, Solaris Bus&Coach. În secțiunea evaluare, în termenul limită, s-a înscris doar oferta asocierii Astra Vagoane Călători cu Astra Bus care au depus și la primărie o scrisoare de garanție bancară pentru licitație. Oferta celor de la Astra nu a respectat, însă, caietul de sarcini (autobuzul ofertat nu avea omologare totală), așa că aceasta a fost descalificată, iar licitația a fost anulată.

AICI DETALII: Cine vrea să aducă autobuze electrice în Cluj

Anul acesta, procedura a fost reluată, cu o documentație de licitație optimizată, mai precis la finalul lunii martie.

Potrivit unui anunț făcut de edilul Emil Boc, contractul a fost adjudecta către Solaris, cei care au furnizat Companiei de Transport și autobuze articulate. Mai mult, primarul spune că s-a și semnat acordul cadru și că primele 11 autobuze electrice vor fi livrate în maxim 9 luni de când Primăria va semna și primul contract subsecvent. Adică autobuzele electrice vot putea ajunge în Cluj-Napoca undeva în martie 2018, cel mai târziu.

Contractele subsecvente sunt fixate la maxim 10 autobuze pe an. Per total, acordul cadru fusele estimat la peste 71,2 milioane lei.

Solaris va libra primăriei autobuze electrice la prețul de aproximativ 500.000 de euro bucata.

Autobuzele au o capacitate de 78 de locuri, dotate cu wifi, camere video, aer condiționat și platforma joasă pentru persoane cu dizabilități.  Autobuzele au o garanție de 5 ani, costurile de mentenanță și piese de schimb fiind asigurate de firma câștigătoare. De asemenea, autobuzele au o autonomie de 105 km și vor fi încărcate în 13 stații lente și rapide. Încarcărea lentă durează 6 ore, iar cea rapidă 10 minute.

Banii pentru primele 11 autobuze provin din fonduri elvețiene (85%) si buget local ( 15%). Următoarele 19 autobuze urmează să fie achiziționate din fonduri locale și europene.

VEZI ȘI:

Se pregătește era eco în transportul public cu licitație pentru cumpărarea de autobuze electrice

Vin banii elvețieni și pentru autobuzele electrice. Din păcate noua tehnologie nu va ieftini biletele de călătorie

Ce se întâmplă cu ecoautobuzele? Speranțe la licitație în vară

Ce avantaje vor aduce clujenilor autobuzele electrice din proiectul cu bani elvețieni

by -
0 105

Trafic auto tot mai îngreunat, piste de biciclete incoerente, maşini parcate pe trotuar – se numără printre principalele probleme ale clujenilor, iar politicienii cheamă cetăţenii şi specialiştii să vină cu idei şi să dezbată. Monitorul de Politici Locale din cadrul USR Cluj face dezbatere pe tema traficului, miercuri, de la ora 19.00. Tema: „Mobilitate fără mașina personală. Se poate!”. Locul de întâlnire este Parcul Feroviarilor, care tocmai a intrat în “ograda” primăriei şi ar urma să fie reamanajat.

Invitații sunt Tiberiu Ciolacu, de la Planwerk, Mihai Racu, membru în Comsia de Urbanism a Primăriei, Levente Kertesz, președinte al Asociației Clujul Pedalează, George Trif, coordonator Monitorul de Politici Locale şi Radu Mititean, director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca. Moderator e deputatul şi activistul Adrian Dohotaru.

“80% din vechea strategie a orașului nu a fost respectată (2007-2013), 90% din actuala (2014-2020) nu e pusă în aplicare. Actualul PMUD (plan de mobilitate) are prevederi relevante, dar administrația locală are o capacitate restrânsă de a-l aplica. Cu toate acestea, chiar și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă are probleme de concepție”, susţine Dohotaru. Una dintre problemele raportului rezidă în lipsa de viziune civico-politică, continuă acesta. “Chiar dacă se fac referiri substanțiale la îmbunătățirea transportului în comun prin crearea de benzi dedicate, la infrastructură mai adecvată pentru cicliști și pietoni, studiul prioritizează infrastructura pentru transportul auto privat pe motiv că este cea mai „fierbinte” problemă. De altfel, legat de un proiect punctual, cel mai mult s-a discutat de centura sudică a orașului, investiție estimată la 152 de milioane de euro și care are șansele să fie terminată la începutul deceniului viitor. Din realizarea investiției în transport privat ar decurge și altele în transport public, asemenea benzilor dedicate exclusiv autobuzelor și troleelor. Dar dezbaterile actualității nu sunt neapărat cele relevante peste 15 ani”, menţionează Dohotaru. Pe de altă parte, “sunt binevenite propunerile de coridoare pietonale de cca 30 de km, noi infrastructuri cicliste de 57 de km, idei de shared space, un birou pentru inovații în mobilitate și multe altele”, aminteşte, totuşi, deputatul.

Vezi şi:

Idee în Clujul maşinilor, de la un expert olandez: o bandă în minus de pe drumurile largi

şi


Viaţa de pieton pe una din arterele principale ale oraşului, unde maşinile au acaparat trotuarele: “te izbești de mașini parcate dreapta – stânga”

by -
1 841

Două liceence din Cluj nu s-au mulțumit cu notele primite la Bacalaureat, care le despărțeau cu doar câteva sutimi de media 10, au riscat, au contestat nota iar acum sunt printre foarte puținii absolvenți de liceu care se pot lăuda cu medii de 10.

Alexandra Cîmpean de la liceul teoretic “Avram Iancu” e una dintre cele două – a luat note de 10 la toate probele, cu o excepție – 9.80 la biologie, ceea ce i-a scăzut media. O fi fost bună și media generală 9,93, cât a avut înainte de contestație,  dar nu și pentru ea. “La biologie am luat 9.80, dar știam că m-am descurcat și am lucrat bine și m-aș fi așteptat la 10. După ce am văzut nota m-am uitat din nou peste subiect și nu mi-am dat seama unde aș fi greșit și am zis că încerc să depun contestație”, explică ea pentru actualdecluj.ro, adăugând “nu aveam nimic de pierdut”: “eram conștientă că s-ar putea să scadă media dar oricum nu foarte mult și am zis că merită să risc”.

Alexandra spune că nu s-a pregătit în mod special pentru examene: a fost prezentă la ore pe tot parcursul liceului, “am fost atentă la ore” și nu a luat nicio oră de meditații. “Nu pot spune că am avut un program foarte organizat și am încercat să lucrez constant”, spune ea.

Acum, o dată chinurile Bacalaureatului depășite, Alexandra vrea să se înscrie la facultatea de tehnică dentară de la Universitatea de Medicină și Farmacie și la medicină veterinară, la USAMV, ambele în Cluj.

Alături de Alexandra Cîmpean o singură elevă din Cluj a mai reușit această performanță, să obțină media 10 după contestarea notei inițiale, e vorba de Beatrice Mărginean de la Colegiul Național „Emil Racoviță” Cluj-Napoca, specializarea matematică-informatică. Beatrice Mărginean a luat și ea note de 10 la aproape toate probele – doar la matematică nota sa a fost de 9.80. A contestat-o iar nota finală a fost de 10. Aceasta însă nu a putut fi contactată.

by -
0 1490

La aproximativ cinci ani de la începerea lucrărilor, complexul de birouri de 60.000 mp ridicat în locul fostei fabrici Tricotaje Someşul din Cluj-Napoca e finalizat. Este vorba de un ansamblu construit în trei etape, dezvoltat de fondul sud-african New Europe Property Investments (NEPI), în parteneriat cu antreprenorul timişorean Ovidiu Şandor.

Cea de-a III-a etapă a lucrărilor de construcție a fost inițiată în primăvara anului 2016, suprafaţa de 18.500 mp inchiriabili aferentă acestei faze fiind finalizată în 15 luni. Întregul proiect de la Bulevardul 21 Decembrie 1989 are o suprafață închiriabilă totală de 59.000 mp, cu spaţii de birouri, dar şi servicii (restaurant, farmacie, bancă). Complexul are o capacitate de peste 5.000 de angajați, iar printre companiile instalate aici se numără chiriaşi precum National Instruments, Yonder, 3Pillar Global, HP, Leoni, Betfair, Lohika Systems, Yardi, COS, Deloitte, Ernst&Young, Wolters Kluwer, TUI Travel, Bombardier, Bosch, MOL. Proiectul a obținut certificarea de clădire verde, BREEAM Excellent. “The Office a devenit un landmark atât pentru orașul Cluj-Napoca, cât și pentru cei doi parteneri dezvoltatori, având o însemnătate aparte în portofoliul nostru”, susţine Ovidiu Şandor, co-dezvoltator al proiectului.

Istoria imobiliară a terenului de aproximativ 2 ha de la Tricotaje Someşul nu începe cu The Office. Fostul proprietar, Atrium Centers, avea un proiect mixt (mall, hotel, birouri) pe care nu l-a mai dus însă în şantier, dar a demolat fosta fabrică în cinci luni, în 2008. Deşi membri ai Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice au avertizat asupra valorii fostei fabrici de tricotaje, anterior de tutun, ea nu a ajuns niciodată pe lista imobilelor clasificate ca monumente istorice şi protejate, fiind demolată fără probleme. Între două tranzacţii, terenul a fost invadat de vegetaţie. Din 2012, fondul de investiţii NEPI şi Ovidiu Şandor au preluat terenul şi au demarat proiectul de birouri câteva luni mai târziu. Acesta a fost livrat pe piaţă în trei etape, a treia şi ultima fiind finalizată recent.

Cine sunt dezvoltatorii

Ovidiu Şandor este un antreprenor din Timişoara, fondator și CEO al firmei dezvoltări imobiliare Mulberry Development, cunoscută la nivel naţional în special pentru dezvoltarea proiectelor City Business Centre Timişoara şi The Office Cluj Napoca. De asemenea, în 2016, Ovidiu Şandor a lansat proiectul ISHO, un proiect imobiliar mixt, în curs de dezvoltare în Timișoara, compus din 1.200 de apartamente, 50.000 mp de birouri de nouă generație și un mix de servicii. New Europe Propery Investments este unul dintre cele mai dinamice grupuri de investiții imobiliare din regiunea Europei Centrale si de Est, listat la Bursa de Valori Bucuresti si la bursa de valori de la Johannesburg. NEPI achizitionează, dezvolta si gestioneaza centrele comerciale dominante din pietele europene emergente. Grupul a construit un portofoliu exceptional de proiecte imobiliare de retail si birouri în România și în alte cinci țări din regiune. Din portofoliul NEPI fac parte Mega Mall, Mall Promenada, Vulcan Value Center, CityPark, Shopping City Timișoara, Ploiești Shopping City, deva Shopping City, Brăila Mall, Galaţi Shopping City, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center şi alte centre comerciale în întreaga ţară, dar şi în Serbia şi Slovacia. NEPI mai deţine şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The LakeView din Bucureşti, City Business Centre din Timişoara şi The Office din Cluj.

Cum s-au înmulţit birourile în Cluj-Napoca

În ultimii ani disponibilitatea spațiilor în clădirile de birouri din Cluj-Napoca a înregistrat o creștere semnificativă. Dacă în perioada 2006 – 2007 suprafața totală a spațiilor dedicate segmentului de clădiri office era de circa 15.000 de mp, în intervalul 2015 – 2016 aceasta a ajuns până la 560.000 mp, arată o analiză realizată de platforma imobiliară Wizmo.ro, alături de RE/MAX Grup de Lux, una dintre francizele RE/MAX România. Forța de muncă ieftină, în comparație cu alte orașe din vestul Europei sau Statele Unite ale Americii, precum și calificarea înaltă de care dispune Cluj-Napoca pe acest segment au determinat tot mai multe companii din domeniul IT să-și îndrepte atenția către acest oraș, spun specialiştii imobiliari. Ținta principală a companiilor din această industrie sunt clădirile de clasa A, cu suprafețe mari pe nivel și posibilități de compartimentare relativ facile.

by -
0 390

Nu-i chiar cum vrei: dacă îți închiriezi apartamentul pe bani grei festivalierilor care vin la Untold – sau la Electric Castle – află că legea te obligă să închei un contract de închiriere pe care să-l declari la Finanțe, și să plătești impozit pe suma încasată.

Direcția Finanțelor Publice din Cluj avertizează azi că proprietarii de locuințe care le închiriază – pe sute de euro pe patru zile – pe durata festivalului Untold trebuie să declare veniturile din cedarea folosinţei bunurilor imobile din patrimoniul personal “ca urmare a evenimentelor culturale care vor avea loc în municipiul Cluj-Napoca”. Contractul trebuie declarat în termen de 30 de zile de la data încheierii iar o dată cu înregistrarea contractului se depune şi declaraţia privind venitul estimat.Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, cu o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.

În cazul în care bunul închiriat este deţinut în comun, contractul se va înregistra de către fiecare coproprietar la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul.

Documentele se vor prezenta în copie şi original.

Documentele necesare pentru înregistrarea contractului de închiriere:

contractul de închiriere ( un exemplar în original se va păstra de către organul fiscal) ;

declaraţia privind venitul estimat/ norma de venit – Formular 220, în 2 exemplare pentru fiecare proprietar,coproprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, după caz;

actul de proprietate/deţinere legală, copie şi original; împuternicire ( în cazul în care nu se prezintă proprietarul) însoţită de actul de identitate al împuternicitului, după caz.

 

by -
0 127

Programul Startup Nation a impulsionat considerabil înființarea de firme în Cluj – în fiecare zi aici sunt înregistrate până la 110 noi firme.

Numărul e considerabil mai mare față de perioada de dinainte de anunțarea programului de ajutor pentru startup-uri, când în medie la Registrul Comerțului din Cluj erau înregistrate zilnic până la 70 de dosare noi. Creșterea e de 60% în primul semestru al anului față de perioada similară de anul trecut, conform evidențelor consultate de actualdecluj.ro.

Amintim, Clujul e cel mai activ județ din țară după Capitală în noul program guvernamental pentru IMM-uri StartUp Nation, conform unei evidențe publicate vineri de Ministerul Economiei.
Perioada de depunere a proiectelor durează încă trei zile, până în 14 iulie – dar până săptămâna trecută numărul aplicanților din Cluj ajungea la 500, cel mai mare din țară cu excepția Bucureștiului, de unde au fost depuse 658 planuri de afaceri. La mare distanță urmează Timiș și Iași, cu 263 și respectiv 235 aplicații.
“Proiectele pot fi depuse până pe 14 iulie. Până acum avem 12.273 de conturi, 4.703 planuri de afaceri înscrise, 11.127 de locuri de muncă noi asumate, din care 8.741 locuri de muncă pentru absolvenți șomeri și persoane defavorizate, ceea ce arată că era absolut necesar să luăm aceste măsuri pentru încurajarea tinerilor”, a spus ministrul de resort Ilan Laufer, într-o conferință de presă.

by -
0 215

Începe examenul de titularizare în Cluj și nu mai puțin de 1.200 de candidați iau loc în bănci.

Examenul de titularizare sau altfel spus Concursul Național pentru ocuparea posturilor didactice are loc mâine, iar în Cluj sunt înscriși 1.213 candidați. Locurile vacante scoase la concurs sunt însă chiar mai multe decât numărul candidaților: 1.514 posturi complete și incomplete, dintre care pe perioadă nedeterminată sunt însă doar 63 – iar dintre acestea, 18 sunt în mediul rural.

Concurenţa cea mai mare se înregistrează pe un post de profesor de limba franceză – e un singur post pe perioadă nedeterminată dar numărul candidaților ajunge la 70. Și pe postul de educatoare în limba maghiară e concurență: sunt 36 candidați pe un post. De asemenea, concurenţă semnificativă se înregistrează şi pe posturile de profesor de educaţie fizică şi sport (35 candidaţi pe post), pe posturile de profesor în centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică (27 candidaţi pe post), profesor de educaţie muzicală/educaţie artistică (18 candidaţi pe post), profesor în învăţământul preşcolar cu predare în limba română (15,76 candidaţi pe post), respectiv pentru posturile de profesor de fizică (14 candidaţi pe post).

Examenul are loc în patru centre de examen în funcție de disciplina de concurs: la Şcoala Gimnazială ,,Octavian Goga”, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau” și Şcoala Gimnazială ,,Ion Agârbiceanu”, toate din Cluj-Napoca.

by -
0 1962

Cel mai în vârstă candidat la examenul de Bacalaureat din Cluj e o doamnă de 53 de ani care s-a întors pe băncile școlii după 30 de ani și nu s-a lăsat până nu a absolvit examenul, chiar dacă asta a însemnat să susțină o probă de nu mai puțin de patru ori în cinci ani.

Turgyan Ilona a împlinit 53 de ani în aprilie și e gestionară la o firmă de confecții; de altfel, în această industrie a intrat imediat ce a terminat clasa a X-a și a avansat toate treptele de la ucenică până la gestionar – sunt doar câteva trepte pe care le poți urca atunci când nu ai diploma de Bacalaureat, iar Turgyan și-a dat seama că e nevoie, după 30 de ani, să se întoarcă pe băncile școlii, să susțină nu mai puțin de trei ani de cursuri iar la sfârșitul lor să susțină “examenul maturității”. Pare ușor, chiar dacă e lung, dar parcursul a continuat, căci a trebuit să susțină o probă de nu mai puțin de patru ori. Turgyan: “m-am angajat după clasa a X-a și m-am înscris la seral, dar îmi era prea greu să mă duc la școală și la serviciu lucram în schimburi și o săptămână întotdeauna lipseam. Absențele s-au înmulțit și am zis că pot apăsa pedala de la mașina de cusut și fără școală, pur și simplu am abandonat-o. După aceea am avut familie, dorința a rămas, n-am avut timp pentru mine, dar după 40 de ani, când copiii cresc și o femeie se mai eliberează, are puțin mai mult timp liber, am zis “oare ce-ar fi dacă m-aș înscrie?”. Pentru că lucram trebuia să optez pentru o școală unde pot frecventa normal. Am ales Didactica Nova, mergeam pe module la școală, nu trebuia să merg zilnic așa că nu am acumulat absențele. A trebuit să fac trei ani de școală din nou, clasele a XI-a, a XII-a și a XIII-a”.

O dată liceul absolvit în 2011 Turgyan s-a înscris și la bacalaureat, în același an. “În 2011 când am terminat și am mers la Bac am așteptat și eu rezultatele, dar la mate am picat. La română era în ordine, geografie în ordine, dar la matematică doar 3.40. A fost o decepție în toată regula. Apoi am încercat în toamnă, între timp am luat ore, iar nu am reușit. Am zis “no gata, fiecare om să-și cunoască limitele”. Dar am încercat și în vară și nu l-am luat și am zis că sigur nu voi fi ministru, îmi ajunge liceul și va fi bine. Dar au trecut 5 ani și la un moment dat aș fi putut merge altundeva la servici dar nu puteam fără bac. Anul trecut în toamnă am zis că mai încerc o dată pentru mine. Nu am spus nimănui. M-am dus înapoi la școală și domnul profesor mi-a dat meditații din februarie în fiecare marți am avut ore de matematică, băbește, și ca maghiară am avut anumite greutăți cu termenele de matematică, formule pe care trebuia să le învăț, să le memorez. Când am mers acum la Bac chiar când am intrat în curtea liceului de muzică zice domnul de la poartă “unde mergeți?”. “La examen”. “Faceți parte din comisie?”. Am realizat că “Doamne, în ce m-am băgat”. Când m-am așezat și am primit subiectele mi-am închipuit cum mi-a zis domnul profesor: “te uiți, vezi ce este, dacă ai greșit te duci mai departe, nu te opri pentru că te încurci”. Mai mare satisfacție decât când m-a sunat domnul profesor și mi-a zis ce notă am luat am zis că nu mai pot, așa am plâns de bucurie că nu vă dați seama”.

După meditații luni întregi și după ce a susținut examenul de patru ori, Turgyan a reușit să obțină la sesiunea din această vară nota 6.90 la matematică – și, cu 7.80 la română și 8.30 la geografie în 2011, media sa generală e de 7.66.

După ce a muncit o viață în croitorie, din 1980, planurile sale sunt acum să se înscrie la o școală postliceală de contabilitate primară – dar pentru aceasta nu e nevoie de o diplomă de bacalaureat. Merită efortul? “Vedeți, degeaba lucrez la firma aceasta demult, am un loc anume, sunt respectată, dar vin alții mai tineri, cu școală, și eu cu toată experiența asta nu voi putea ajunge la salariile lor pentru că așa e lumea. Sunt mulți care termină și sunt competenți, fără bac unde te duci? nimeni nu te ia”.

În final Ilona Turgyan ține să-i mulțumească profesorului său de matematică, Ionel Conț de la Didactica Nova, pentru că meditațiile sale au ajutat-o să reușească, în final, să obțină o notă bună la examen.

În Cluj au susținut examenul de Bacalaureat un număr de 4.204 candidați, dintre care aproape 3.800 sunt din promoția curentă și 400 din promoțiile anterioare – o creștere cu 200 față de anul trecut.