Arhiva zilnicăJul 5, 2017

by -
0 173

O sărbătoare care are loc cu regularitate de aproape două secole are loc în weekend la Cluj.

E vorba de sărbătoarea de la Crucea Iancului, ce are loc de aproape 170 de ani în cinstea lui Avram Iancu și a moților ce au participat la revoluția din 1848. În acest an sărbătoarea are loc duminică și debutează la ora 11 cu o slujbă de pomenire la monumentul lui Avram Iancu, urmată de depuneri de coroane și jerbe de flori, dar și de discursurile oficialităților.

Sărbătoarea continuă la ora 13.30 cu un spectacol folcloric, în care vor evolua soliştii Vasile Coca, Ionuț Langa, Mariana Morcan, Amalia Codorean Chindriș, Adriana Irimieș, Oana Carmen Bozga, Ioana Breda Morar, Andra Mariș, Anamaria Mariș, Livia Maria Hetea Danciu, Marinela Purcel, Ioana Budaie, Ioana Petran și Mihai Badiu. De asemenea, în fața spectatorilor, vor veni Grupurile „Izvoare”, „Glasuri Ardelene”, „Nepoții Iancului” – Mărișel și Ansamblurile „Cununița Apusenilor” – Gilău, „Cununa Someșană” – Florești și „Craii Apusenilor” – Beliș, alături de „Taragotiștii din Mărișel”.

Sărbătoarea care are loc aici în fiecare an adună mii de persoane din zonă – Bihor, Cluj și Bistrița Năsăud, dar și Alba ori Hunedoara. Pe platoul străjuit acum de monumentul Crucea Iancului s-au desfăşurat două bătălii, în februarie şi martie 1849.

Tehnic sărbătoarea de la Crucea Iancului e organizată regulat doar de o jumătate de secol, dar sporadic aceasta e marcată încă din 1850.

Displaying Invitatie.jpg

by -
0 82

Treabă bună pentru teatrele din Cluj: nu mai puțin de patru producții se află pe lista de 53 din cadrul Festivalului Național de Teatru, a cărei a 27-a ediție are loc în toamnă.
Criticul Marina Constantinescu, director artistic și selecționer al Festivalului Național de Teatru, a anunțat în această seară selecția oficială a celei de-a 27-a ediții a festivalului, în direct pe noul site al festivalului, ce va avea loc între 20 și 30 octombrie, la București. Lista completă numără 53 de producții, dintre care patru sunt de la Cluj. E vorba de “În adâncuri” și “Rosmersholm” puse în scenă de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, “Playlist” și “Procesul” puse în scenă de Teatrul Național din Cluj-Napoca.

Iată lista completă a producțiilor din festival, în ordine alfabetică:

1. #EmojiPlay, un spectacol de teatru coregrafic de Gigi Căciuleanu, scenografia video și animația Les Ateliers Nomad, costumele Corina Boboc, Teatrul Excelsior în parteneriat cu ‘Gigi Căciuleanu Romania Dance Company’, București

2. AMADEUS de Peter Shaffer, traducerea Adrian Solomon, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, decorul și costumele Adriana Grand, Teatrul Metropolis București

3. ANIVERSARE de Harold Pinter, traducerea și dramaturgia Csongor Czego, regia Alexandru Dabija, Teatrul ‘Tamási Aron’ Sfântu-Gheorghe

4. ANGAJARE DE CLOVN de Matei Vișniec, regia Ion Caramitru, decorul Florilena Popescu Fărcășanu, costumele Liliana Cenean, Teatrul Național ‘I.L.Caragiale’ din București

5. ARTISTS TALK, un spectacol de Gianina Cărbunariu, scenografia Dorothee Curio, ARCUB — Centrul Cultural al municipiului București. Co-producător Asociația Piese Refractare. Cu sprijinul Institutului Goethe, Ambasadei Franței la București și Institutului Francez

6. BABEL, conceptul, dramaturgia și coregrafia Arcadie Rusu, scenografia și light design-ul Hermina Stănciulescu, CNDB — Centrul Național al Dansului București și LINOTIP — Centru Independent Coregrafic, București

7. BUCUREȘTI. INSTALAȚIE UMANĂ, un spectacol devised de Nicholas Cațianis, Irina Crăiță-Mândră, Andu Dumitrescu, Florin Fieroiu, Ada Galeș, Dumitru Georgescu, Flavia Giurgiu, Vlaicu Golcea, Denis Hanganu, Ada Lupu, Ilinca Manolache, Ioana Marchidan, Dana Marineci, Radu-Alexandru Nica, Ciprian Nicula. Dramaturgia Ada Lupu, Florin Fieroiu, Radu-Alexandru Nica. Un spectacol coordonat de Radu-Alexandru Nica după un concept de Florin Fieroiu, ARCUB — Centrul Cultural al municipiului București

8. BULGAKOV 17 (după ‘Maestrul și Margareta’), dramatizarea și adaptarea scenică Zsolt Benedek și Roxana Marian, regia Laszlo Bocsardi, decorul Jozsef Bartha, costumele Zsuzsanna Kiss, Teatrul Național Târgu-Mureș — Compania ‘Liviu Rebreanu’

9. CABARETUL DADA de Matei Vișniec, adaptarea textului și regia Anca Bradu, costumele Andra Bădulescu Vișniec, decorul Doru Păcuraru, Teatrul ‘Regina Maria’ Oradea

10. CAFENEAUA PIRANDELLO, scenariul dramatic de Anca Măniuțiu după texte de Luigi Pirandello, regia Mihai Măniuțiu, coregrafia Andrea Gavriliu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, Teatrul ‘Regina Maria’ Oradea

11. CAMERA MEA FRIGORIFICĂ de Joel Pommerat, traducerea Forgach Andras, regia Theodor Cristian Popescu, scenografia Irina Moscu, Teatrul ‘Szigligeti’ din Oradea

12. DACĂ AM GÂNDI CU VOCE TARE de Adnan Lugonic, regia Radu Afrim, decorul Vanda Maria Sturdza, costumele Lia Dogaru, Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova

13. DEȘTEPTAREA PRIMĂVERII de Frank Wedekind, regia Charles Muller, decorul Helmut Stürmer, costumele Ioana Popescu, Teatrul German de Stat Timișoara

14. DEȘTEPTAREA PRIMĂVERII de Frank Wedekind, traducerea Victor Scoradeț, regia și scenografia Vlad Cristache, Teatrul Mic București

15. DON JUAN, adaptare după Moliere, regia Andrei și Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturică, Teatrul de Comedie București

16. DORIAN, conceptul regia și coregrafia Oana Răsuceanu, video Iulia Rugină, Dan Adrian Ionescu, Mizdan și Adrian Câmpean, decorul Dan Adrian Ionescu. One man show George Albert Costea, Asociația Culturală Control N, București

17. FAMILIA FĂRĂ ZAHĂR, texte de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Arh. Gabi Albu, Teatrul Mic București și Centrul de Teatru Educațional Replika, București

18. FAMILII, un spectacol de Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu. Co-producători: Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu — Facultatea de Litere și Arte, Departamentul de Artă Teatrală și Centrul de Cercetări Avansate în Domeniul Artelor Spectacolului

19. IARNA de Jon Fosse, traducerea Carmen Vioreanu, adaptarea scenică Anca Măniuțiu, regia Mihai Măniuțiu, scenografia Adrian Damian, Teatrul ‘Nottara’ București

20. IMPROVIZAȚIA DE LA VERSAILLES SAU CASA MAIMUȚELOR, după Moliere, dramaturgia Senyi Fanni, regia Sardar Tagirovsky, decorul Judit Dobre Kothay, costumele Bajko Blanka-Aliz, Teatrul Maghiar de Stat ‘Csiky Gergely’ Timișoara

21. INCENDII de Wajdi Mouawad, traducerea Zeno Fodor, regia Irina Alexandra Banea, scenografia Vladimir Iuganu, Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ București

22. IUBIREA LA OAMENI de Dmitri Bogoslavski, traducerea Raluca Rădulescu, regia Evghenia Berkovici, scenografia Ksenia Sorokina, Teatrul ‘Nottara’ București

23. IUBIREA LA OAMENI de Dmitri Bogoslavski, traducerea Raluca Rădulescu, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul Clasic ‘Ioan Slavici’ Arad

24. ÎN ADÂNCURI de Maxim Gorki, traducerea Annamaria Radnai, dramaturgia Visky Andras, regia Yuri Kordonsky, scenografia Dragoș Buhagiar, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

25. ÎNAINTEA EREI NOASTRE, conceptul și regia Daniel Chirilă, Teatrul LUNI de la Green Hours & Frilensăr, București

26. JURNAL DE ROMÂNIA. SFÂNTU GHEORGHE, scenariul și regia Carmen Lidia Vidu, costumele Raluca Alexandrescu, Teatrul ‘Andrei Mureșanu’ Sfântu-Gheorghe

27. JURNALUL LUI ROBINSON CRUSOE, un musical după Insula de Gellu Naum, regia Mihai Măniuțiu, cântece Ada Milea, decorul Adrian Damian, costumele Andrada Chiriac, Teatrul Odeon București

28. KARAMAZOVII de Horia Lovinescu și Dan Micu, după romanul ‘Frații Karamazov’ de F.M. Dostoievski, adaptarea și regia Nona Ciobanu, scenografia Peter Kosir și Nona Ciobanu, costumele Doina Levintza, Teatrul Mic București

29. KIMBERLY de David Lindsay-Abaire, traducerea și regia Andreea Vulpe, scenografia Cristina Milea, Teatrul de Comedie București

30. MACBETH de William Shakespeare, traducerea Horia Gârbea, dramaturgia Daniel Pribyl, regia Michal Docekal, decorul Martin Chocholousek, costumele Hana Fischerova, Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ București

31. MĂCELĂRIA LUI IOV de Fausto Paravidino, regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ Iași

32. N-AI TU TREABĂ! de Cătălin Ștefănescu, după ‘Dănilă Prepeleac’ de Ion Creangă, regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT București

33. NO MAN’S LAND de Danis Tanovic, traducerea Andrei Marinescu, adaptarea, regia și ilustrația muzicală Alexander Morfov, decorul Nikola Toromanov, costumele Andrada Chiriac, Teatrul Național ‘I.L.Caragiale’ din București

34. O FEMEIE SINGURĂ de Dario Fo și Franca Rame, traducerea Daniel Grigore-Simion și Andreea Bibiri, regia Daniel Grigore-Simion, scenografia Adrian Pitica. One woman show Andreea Bibiri, Teatrul de Artă București

35. O INTERVENȚIE de Mike Bartlett, regia Radu Iacoban, scenografia Cezarina Iulia Popescu, Teatrul ACT București

36. O MIE DE MOTIVE, după ‘Every Brilliant Thing’ de Duncan Macmillan, traducerea și adaptarea Horia Suru și Florin Piersic Jr., regia Horia Suru. One man show Florin Piersic Jr., POINT București

37. OUR LADIES OF PERPETUAL SUCCOUR (FECIOARELE NOSTRE GRABNIC AJUTĂTOARE) de Lee Hall, după romanul ‘Sopranele’ de Alan Warner, traducerea și adaptarea Carmen Stanciu, regia și coregrafia Răzvan Mazilu, scenografia Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru, Teatrul Excelsior București

38. PASĂREA RETRO SE LOVEȘTE DE BLOC ȘI CADE PE ASFALTUL FIERBINTE, scenariul și regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național Târgu-Mureș — Compania ‘Tompa Miklos’

39. PE JUMĂTATE CÂNTEC, un spectacol de Crista Bilciu. One woman show Anda Saltelechi, Teatrul de Foc București

40. PLAYLIST de C.C. Buricea-Mlinarcic, regia și scenografia Tudor Lucanu, Teatrul Național Cluj-Napoca

41. PRINȚUL NEFERICIT (‘La Double Inconstance’) de Pierre de Marivaux, traducerea Sabrina Iașchevici, adaptarea și regia Sânziana Stoican, scenografia Valentin Vârlan, Teatrul ‘Maria Filotti’ Brăila

42. PROCESUL, după Franz Kafka, traducerea Gellu Naum, dramatizarea Mihaela Panainte și Daniel Ilea, regia Mihaela Panainte, scenografia Helmut Stürmer, Teatrul Național Cluj-Napoca

43. RAMBUKU de Jon Fosse, traducerea Daria Ioan, adaptarea Anca Măniuțiu, regia Mihai Măniuțiu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, Teatrul Național ‘Mihai Eminescu’ din Timișoara

44. RĂZBOIUL NU A ÎNCEPUT ÎNCĂ de Mikhail Durnenkov, traducerea Raluca Rădulescu, regia Bobi Pricop, decorul Adrian Damian, costumele Corina Boboc, Teatrul ‘Toma Caragiu’ Ploiești

45. REGELE LEAR de William Shakespeare, regia și scenografia David Doiashvili, costumele Liliana Cenean, Teatrul Național ‘I.L.Caragiale’ din București

46. ROCKY HORROR SHOW de Richard O’Brian, traducerea Peca ștefan, regia Cosmin Chivu, scenografia Alin Gavrilă, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu. Co-producători: InterArt Group și Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu

47. ROSMERSHOLM de Henrik Ibsen, adaptarea, regia și light design-ul Andriy Zholdak, scenografia Andriy Zholdak și Daniel Zholdak, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

48. ROVEGAN, textul și regia Catinca Drăgănescu, Asociația ARENA și Centrul de Teatru Educațional Replika, București

49. RUG, după romanul lui Gyorgy Dragomán, traducerea Elise Wilk, regia Armin Petras, decorul Olaf Attmann, costumele Katja Strohschneider, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu. Co-producători: Schauspiel Stuttgart, Staatsschauspiel Dresden, Vigszinhaz

50. SCRISORI DE DRAGOSTE de A.R. Gurney, un spectacol de Mircea Cornișteanu, Teatrelli — creart (Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București)

51. ȘI NEGRU ȘI ALB ȘI GRI, textul și regia Mimi Brănescu, scenografia Nina Brumușilă, Teatrul Metropolis București

52. TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI VIAȚĂ FĂRĂ DE MOARTE, după basmul omonim al lui Petre Ispirescu, dramaturgia Adrian Nicolae, scenariul și direcția de scenă Victor Ioan Frunză, decorul, costumele și recuzita Adriana Grand, Teatrul ‘Ion Creangă’ București

53. UMBRE de Marilia Samper, traducerea Florin Galiș și Iunia Mircescu, regia, scenografia, ilustrația muzicală și lighting design Vlad Cristache, Teatrul Național ‘I.L.Caragiale’ din București

by -
0 108

Clujul e al patrulea cel mai bun din țară judecând după procentul de promovabilitate la examenul la Bacalaureat, arată cifrele Ministerului Educației.

Ca medie națională rata de promovare a examenului e în acest an de 71,4% înainte de contestații, cu 4,7% mai mare decât anul trecut. Procente de promovare peste 80% s-au înregistrat în județele Sibiu (83,73%). Bacău (83,54%), Iași (82,91%) și Cluj (82,75%).

Nota minimă de promovare pentru fiecare disciplină este 5, dar media finală pentru promovarea examenului trebuie să fie cel puțin 6. Contestațiile pot fi depuse până diseară la ora 20 iar rezultatele finale vor fi afișate luni.

by -
0 738

E bătut în cuie: curțile școlilor, cel puțin în județul Cluj, vor fi deschise pe perioada verii, după ce a fost nevoie de o mulțime de intervenții ca directorii de școli să se dea pe brazdă.

Toate școlile din Cluj au primit o informare ieri de la Inspectoratul Școlar Județean prin care li se cere să asigure permanența în școli de dimineața până seara și să permită accesul – deocamdată nu a fost clarificat dacă e vorba doar de elevi ori și de alte categorii de persoane. Șeful IȘJ Valentin Cuibus: “am avut o discuție cu primăria pe situația asta, ieri am trimis o notă în toate școlile din municipiu și județ în așa fel încât programul să fie de la 10 la 20 în fiecare zi, curțile să fie deschise pentru elevi, să se trimită inspectorului de sport lista persoanele care răspund, pentru că fiind vorba de o unitate de învățământ cineva trebuie să răspundă. profesori de sport, profesori de serviciu, din aparatul administrativ. Până în 10 iulie, luni, trebuie să trimită graficul cu persoanele care vor fi de servici. Toate școlile să fie deschise”.

UPDATE – am primit și adresa, o găsiți mai jos: aflăm de aici că aceasta a ajuns doar la conducerea școlilor din Cluj-Napoca, fiindcă pentru fiecare localitate în parte e nevoie de adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local.

Cuibus e de mulți ani la șefia IȘJ, cu diverse întreruperi, iar acum spune că i se pare “foarte normal” ca școlile să fie deschise pe perioada verii- deși ani de zile, inclusiv azi, covârșitoarea majoritate sunt sub lacăt și nu permit accesul nimănui. “Mi se pare foarte normal, copilul să nu stea pe stradă, dar trebuie să luăm și măsurile de siguranță. Anul trecut am avut discuția asta dar au fost părinți care au avut reacții nelalocul lor, au lovit alți copii. Trebuie să avem o persoană care să răspundă, să sune la urgență dacă e nevoie, ca să nu transformăm un lucru foarte bun într-o situație neplăcută pentru toată lumea”, a adăugat el.

Amintim, decizia ca școlile să fie deschise pe perioada verii, cel puțin în Cluj-Napoca, a fost luată în urmă cu mai mulți ani de Consiliul Local, dar decizia nu a fost pusă în aplicare până în ziua de azi, cu toate amenințările primarului Emil Boc care spunea că va cere schimbarea directorilor care nu se conformează acestei hotărâri.

by -
0 888

Ce faci după ce cumperi o fabrică de mobilă? “Producţie” nu a fost răspunsul în cazul Libertatea Cluj, dar printre ideile de investiţii pentru terenul fabricii din spatele gării s-a numărat şi un posibil “Jurassic Park”, spune proprietarul companiei care a dezvoltat Liberty Technology Park pe fosta platformă industrială.
Decizia unui centru tehnologic a fost însă justificată de profilul IT al Clujului şi de potenţialul oraşului, împrumutând modele ale unor oraşe cu date similare, le-a povestit antreprenorilor omul de afaceri Ion Sturza, în cadrul evenimentului Cluj Business Days, care se desfăşoară zilele acestea la Cluj.

“Acum cinci ani, a apărut oportunitatea de a prelua un activ industrial, o fostă fabrică de mobilă, un sit industrial în stare avansată de degradare şi provocarea: ce să facem într-o zonă industrială, după gară? Idei au fost multe, inclusiv de a-l tranforma într-un Jurassic Park. Analizând însă profilul oraşului Cluj-Napoca şi anticipând această explozie din IT şi faptul că oraşul va devenit hotspot pentru România, am decis să transformăm platforma într-un parc tehnologic. Nu suntem noi cei mai deştepţi, ci ne-am uitat ce au făcut alte oraşe similare – Cracovia (Polonia), Brno (Cehia)”, a povestit Sturza despre începuturile Liberty Technology Park. În concluzie, se pare că nici “mamuţii” industriali, nici dinozaurii nu au rezistat în faţa Tehnologiei şi a Imobiliarelor.

“Toate afacerile se fac pentru a fi vândute”

Ion Sturza a fost premier în Republica Moldova şi vicepreşedinte Rompetrol, dar e acum preşedintele Fribourg Capital, dezvoltatorul centrului de afaceri Liberty Technology Park în locul fostei fabrici de mobilă Libertatea din Cluj. În cadrul complexului funcţionează acceleratorul de afaceri Spherik, iar compania a lansat recent un fond de investiţii pentru afaceri start-up. “Foarte mulţi asociază eşecul faptului că poate produsul nu e bun, că ideea de afaceri nu a fost bună. E total greşit! 9 din 10 companii eşuează nu din cauza ideii şi nu fiindcă produsul e rău, ci pentru că execuţia a fost proastă şi pentru că din punct de vedere operaţional afacerea a fost un eşec. Ceea ce încercăm să facem cu echipele noastre e nu să intervenim pe partea de produs, produsul se poate face în China, ci să susţinem excelenţa operaţională, să fim atenţi cum se face afacerea. Al doilea element important e marketingul. Ideea trebuie dusă în piaţă, iar piaţa e globală. Concurenţa Google nu e acum un alt Google, ci e un mic indian care acum se naşte sau care e în colegiu. Dacă nu ştii să te poziţionezi în piaţa asta globală, eşti terminat într-o noapte. Alt element important: să ai strategii clare de exit. Eu nu mă căsătoresc cu afacerea mea, e o formă de a fi ocupat şi de a nu lenevi. Fiecare trebuie să se gândească la afaceri ca la ceva ce nu ocupă spaţiul privat şi să aibă o strategie clară de exit: ce fac cu afacerea asta? Unii zic arogant: o las la nepoţi. Toate afacerile se fac pentru a fi vândute la momentul oportun şi la preţul oportun”, spune Sturza.

Acesta a atins, ironic, şi subiectul de suflet al Clujlui – “smart city”, concept care ar trebui să însemne mai mult decât “a plăti parcarea prin sms, când nu ai parcarea, sau a folosi o hartă interactivă a pistelor de biciclete, când nu sunt piste”. “Locul de grill e cel mai important în cadrul Liberty”, a spus dezvoltatorul centrului de afaceri din spatele gării Cluj-Napoca. “Ca la Apple, aici oamenii pot să se întâlnească şi astfel să se nască idei. Azi ecosistemul de aici la viteză maximă, operează în clădire companii mari din Tehnologie. Acest ecosistem nu poate funcţiona fără startupuri, de aceea avem Spherik, care a a generat zeci de companii. Avem grijă ca banii noştri să funcţioneze ca business, nu ca charity”, a mai spus Sturza.

by -
0 1727

Rezultatele la examen au fost publicate în urmă cu o oră la toate centrele din țară, inclusiv la Cluj. “Rezultatele din acest an sunt foarte asemănătoare cu cele de anul trecut”, spune șeful Inspectoratului Școlar Valentin Cuibus.

Diferența față de anul trecut e de 0,5% în minus – mai exact o rată de promovare de 82,75% rată de promovare.

Un număr de 4.116 elevi au fost prezenți la examenul din acest an. Dintre aceștia, 9 elevi au obținut media 10. “Rezultatele sunt incomparabil mai mari față de simulări, diferențe de 35-40% în plus, lucru care era de așteptat”, adaugă Cuibus. “Patru luni înseamnă foarte mult. La simulare copilul, părintele și profesorul vede situația exactă, iar de atunci accelerează pregătirea pe ultimele patru luni. în fiecare an diferența e de 25-30%”.

Mai multe licee au rată de promovare de 100% în rândul elevilor: e vorba de “Emil Racoviță” cu 89 elevi, “George Barițiu” cu 96 elevi, “Gheorghe Șincai” cu 124 de elevi, “Nicolae Bălcescu” cu 123 de elevi, “Mihai Viteazu” cu 121 elevi, liceul baptist Emanuel cu 42 elevi și “Janos Zsigmond” cu 43 de elevi. Sunt însă și licee private unde s-au prezentat și au absolvit doar trei elevi: liceul “Horea Cloșca și Crișan” și “Virgil Madgearu” cu câte 3 elevi care s-au prezentat la examen și au absolvit, Transylvania College cu 4 elevi absolvenți și Pro Deo cu 9 elevi. Intervalul de note cu cei mai mulți absolvenți, 1.127, e între 8 și 9.

La nu mai puțin de patru licee din Cluj doar un elev a făcut diferența pentru ca rata de promovare să fie 100%: la “Avram Iancu” rata de promovare e de 99,09%, la “Lucian Blaga” – 98,91%, “Tiberiu Popoviciu” cu 98,84% și liceul de muzică, cu 98,31% rată de promovare.

“”Eu cred că județul a ajuns la un procent care e decent, între bun și foarte bun, în condițiile în care copilul intră uneori cu 3, 3.50, să ajungi în final la un procent de aproape 83% e o realizare a profesorilor care merită felicitări. nu sunt doar profesorii din liceele foarte bune, gândiți-vă cât e de greu la un profesor de liceu tehnologic de exemplu, unde mediile de intrare sunt 4, 5, 3.50, să aducă copilul la bac la pest 6 după patru ani, e o muncă extraordinară”, conchide Cuibus.

Foto Agerpres

Introducerea controversatelor măsuri fiscale anunţate de PSD prin noul program de guvernare nu e deloc sigură. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat azi că două propuneri din programul de guvernare care au stârnit critici – impozitul pe cifra de afaceri şi taxa de solidaritate – nu vor fi aplicate dacă vor afecta “firmele care acţioneaza corect” sau daca efectele pozitive aşteptate nu se concretizează, scrie Hotnews.ro

“Există preocupari din punctul de vedere al majorităţii parlamentare, al guvernului, ca toate companiile care lucrează în România să plăteasca impozitele cinstit şi la nivelul prognozat. Asta nu înseamnă că cele doua-trei posibile măsuri nu pot fi discutate. Nu va fi niciun fel de măsură aplicata abrupt decât după ce se vor face analize şi simulări în detaliu”, a spus Dragnea, citat de Hotnews.ro

Ştirea integrală poate fi citită AICI

Foto: Atelier Digital Bucureşti

Google deschide un hub la Cluj-Napoca, într-un program prin care se deschid astfeld e centre în şase oraşe din ţară, scrie StartupCafe.ro.

Google a anunţat extinderea programului Atelierul Digital prin deschiderea a 6 hub-uri regionale în colaborare cu instituţii universitare din ţară. Aceste hub-uri au ca scop conectarea mediului universitar cu cel de business, oferind studenţilor pregătirea practică în antreprenoriat şi marketing digital. De asemenea, IMM-urile pot cere prin intermediul acestor hub-uri consultanţă în domeniul online. Cele 6 hub-uri regionale vor activa în universităţi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Braşov.

Ştirea integrală AICI

by -
0 63

Expoziție de jocuri video construite de copii, ieri la Bastionul Croitorilor: jocurile au fost construite de elevi de clasa a IV-a la cluburi de programare.

Jocurile au fost prezentate ieri la Turnul Croitorilor după ce au fost construite în maratoane Game Jam. „Maratoanele Game Jam au oferit cadrul în care elevii au putut să își pună în aplicare cunoștințele de programare în limbajul Scratch dobândite prin programul „Adoptăm o școală!”. Au dezvoltat povești unde personajele povestesc unii cu ceilalți și călătoresc sau jocuri în care treci prin labirinturi și prin păduri bântuite. Iar în spatele ideilor lor creative, ne-au demonstrat că au învățat care sunt pașii creării unui proiect, cum se aplică algoritmii de programare pe care i-au învățat și cum să își prezinte proiectul”, explică Oana Ciherean, co-fondator Cartea Daliei.
Programul “Adoptăm o Școală!” e derulat de cinci companii clujene de IT prin 40 de voluntari în cinci școli -Școala Gimnazială “Emil Isac”, Colegiul Național “George Barițiu”, Liceul de Muzică “Sigismund Toduță”, Liceul cu Program Sportiv și școala “Ioan Bob”.
Scratch este un limbaj de programare și o comunitate online, dezvoltate și menținute de o echipă de la MIT Media Lab. A fost creat în special pentru copii de la 8 la 16 ani, dar este folosit de persoane de toate vârstele.

 

 

by -
0 357

Clujul conduce în topul creşterilor preţurilor apartamentelor din România cu un plus de 10% în doar şase luni, arată cea mai recentă analiză a unui important portal imobiliar. Sumele se referă la preţuri cerute de proprietari, dezvoltatori şi agenţii pentru apartamentele intermediate de portal, nu la preţuri de tranzacţionare, dar reflectă aşteptările celor care vând. Piaţa nu poate menţine în viitor un asemenea ritm, avertizează specialiştii. Preţurile din Bucureşti sunt în medie de 1203 euro/mp, în vreme ce la Cluj-Napoca acestea au ajuns la 1372 euro/mp. Asta în condiţiile în care, la limita superioară, în Cluj-Napoca poţi găsi chiar şi oferte în care preţul unui apartament trece de 2000 de euro/ mp. În ciuda costurilor ridicate, Clujul e în continuare în top şi în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii imobiliare, iar dezvoltatorii, inclusiv cei din afară, au planuri de extindere cu proiecte aici.

După un avans de 0,5% în luna iunie, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) s-a majorat cu 6,7% în prima jumătate a acestui an, ajungând la 1.120 de euro pemetru pătrat util (față de 1.050 de euro la finele lui decembrie 2016), arată analiza Imobiliare.ro. Cu o singură excepție, locuințele noi s-au scumpit vizibil mai mult decât cele vechi în perioada analizată, potrivit Indicelui Imobiliare.ro. O creștere de două cifre – cea mai mare dintre cele șase centre regionale monitorizate – a avut loc în Cluj-Napoca. “În ciuda unei tendințe inițiale de temperare, pretențiile vânzătorilor din acestoraș au consemnat un salt important spre jumătatea anului, în special pe segmentul nou. La polul opus, cea mai redusă marjă de creștere a fost înregistrată în această perioadă în București”, notează Imobiliare.ro.

Astfel, cu un plus de 10% la șase luni, capitala Transilvaniei și-a reluat locul 1 în clasamentul național al celor mai mari creșteri de preț. Chiar dacă în topul preţurilor conduce de luni bune, Clujul a cunoscut şi o temperare a nivelului de creştere. Dar şi-a “revenit”. Pentru locuinţele clujene se cere azi, în medie, 1.372 de euro pe metru pătrat util, față de 1.247 de euro pe metru pătrat util la începutul anului – și, respectiv, față de 1.349 de euro pe metru pătrat la final de mai (o diferență de 1,7%), conform datelor Imobiliare.ro. În prima jumătate din 2017, apartamentele vechi din oraș s-au apreciat cu 9,6%, de la 1.279 la 1.402 euro pe metru pătrat (o creștere de 2,6% a avut loc doar în luna iunie). Cel mai mult au crescut preţurile cerute pentru apartamentele noi: cu 12,3% în decurs de numai șase luni (de la 1.184 la 1.330 de euro pe metru pătrat util), ceea ce a contribuit la micșorarea vizibilă a diferenței de preț față de piața veche.

Care sunt explicaţiile pentru un astfel de salt şi cât de “sănătos” poate să fie? “După părerea noastră, acest ritm este prea alert pentru condiţiile actuale de piaţă. El are la bază o tendinţă speculativă a proprietarilor, care, pe baza creşterii cererii şi unui stoc insuficient de apartamente noi, cresc constant preţurile. Piaţa nu poate menţine pe termen mediu un asemenea ritm. Spre comparaţie, în Bucureşti, o piaţă mai matură, ritmul de creştere este de două ori mai mic“, punctează pentru Actualdecluj.ro Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro.

Amintim că, în urmă cu câteva săptămâni, proprietarul uneia din marile firme de audit, consultanţă şi evaluare din ţară, cu sediu la Cluj, trăgea un semnal de alarmă și spunea că piața imobiliară se aproprie de o nouă bulă, care va exploda. “Atitudinea, comportamentul jucătorilor pe piață, asemănătoare cu perioada de dinaintea crizei, mă face să cred că nu va trece mult timp și ne vom confrunta cu o nouă bulă imobiliară, cu începuturile unei noi crize în această industrie”, a spus Adrian Crivii, CEO Darian DRS. Mai multe AICI

Datele de la cadastru arată că, deşi prețul pe metru pătrat depășește chiar și Bucureștiul, contractele de vânzare-cumpărare se numără cu miile: județul Cluj e cea mai activă piață imobiliară din țară după Capitală. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară arată că în primele cinci luni ale acestui an au fost înregistrate, la nivel național, 234.525 de vânzări de imobile. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele cinci luni ale acestui an, în București – 26.673, Cluj – 15.646 și Ilfov – 13.320. Mai multe cifre AICI

În vreme ce clujenii resimt tot mai greu preţurile ridicate din cea mai scumpă piaţă imobiliară a ţării, iar experţii avertizează despre o posibilă nouă criză în România, dezvoltatorii fac planuri să se extindă la Cluj. Un exemplu recent: organizatorii unui târg imobiliar din Bucureşti vorbeau despre cum “provincia înghite tot mai mult din investițiile dezvoltatorilor”. În topul oraşelor mari unde aceştia îşi deschid şantiere se află Cluj-Napoca, Constanța şi Braşov, au menţionat organizatorii ediţiei de primăvară a târgului imobiliar naţional tIMOn.

Clujul e zona care a atras în 2016 cel mai mare interes pentru tranzacții imobiliare, dar e și cel mai scump oraș din țară pe acest segment, arată şi un studiu al rețelei de agenții RE/MAX privind evoluția pieței imobiliare în 2016 și așteptările pentru 2017.

Preţuri în ţară

Spre comparaţie, să vedem şi cum au evoluat pretenţiile proprietarilor în celelalte mari oraşe ale ţării analizate de Imobiliare.ro:

Iașiul se situează pe locul al doilea în clasamentul creșterilor de preț la șase luni, cu un plus de 9,6% (de la 854 la 936 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce în iunie a avut loc un avans de 1%. În Timişoara, prețul mediu cerut pentru apartamentele scoase la vânzare s-a majorat cu 0,6% în iunie și cu 8,2% în primul semestru din 2017 (de la 1.027 la 1.111 euro pe metru pătrat util).În Constanţa, pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 1,5% în iunie și cu 7,3% în prima jumătate a anului (de la 973 la 1.044 de euro pe metru pătrat util).În Braşov, indicele Imobiliare.ro relevă o creștere de preț de 0,6% în luna iunie și una de 6,2% în primul semestru din 2017 (de la 900 la 956 de euro pe metru pătrat util).

În ciuda unor tendințe diferite resimțite pe piața veche și pe cea nouă, locuințele din Capitală s-au menținut, per ansamblu, la un nivel de preț constant în iunie față de mai, respectiv 1.203 euro pe metru pătrat util. Pe parcursul primei jumătăți a anului însă, acestea s-au scumpit cu 5,4%, de la 1.141 de euro pe metru pătrat util la începutul lunii ianuarie. Apartamentele vechi s-au apreciat cu 5% în decurs de șase luni (de la 1.090 la 1.144 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 7% (de la 1.172 la 1.254 de euro pe metru pătrat).