Arhiva zilnicăJun 19, 2017

by -
0 373
sursa: Primaria Cluj

Stăvilarul menit să nu mai lase gunoiul să intre pe Someșul Mic, în oraș, a fost pus în funcțiune și urmează să fie recepționat de Primărie. Respectivul sistem a fost amplasat în zona ștrandului Sun din cartierul Grigorescu pentru a colecta deșeurile plutitoare care vin din Florești și din comunele din amonte.

Potrivit Primăriei, sistemul de colectare plutitori amenajat pe râul Someș a fost supus unei etape de teste și îmbunătățiri, fiind o premieră în România. Deja s-au făcut capturi serioase de PET-uri. 

sursa: Primaria Cluj

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de administrația locală în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie. Acum instalația este în faza de recepție. 

Stăvilarul este eco-friendly a presupus lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp cu sistem de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, ansamblul este deservit și de o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

sursa: Primaria Cluj

Deșeurile astfel colectate sunt preluate periodic de primărie prin compania de salubritate. 

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș. În vara anului 2016, Someșul s-a umplut de gunoaie. Clujenii i-au bătut obrazul primarului Emil Boc din vară solicitându-o măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă s-a umplut, începând cu luna august a anunului trecut, de gunoaie care pluteau la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, dar și cu primăria Florești, pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a cumpărat și aceasta un utilaj amfibiu cu care a curățat anul acesta albia Someșului de tone de plate macrofite dezvoltate în apă, mai ales că acestea contibuiau și mai tare la reținerea gunoiului pe albie.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

CITEȘTE ȘI:

Când va fi gata sistemul care va împiedica gunoiul din Florești să mai ajungă în Cluj via râul Someș

Cât plătește orașul ca să scape Someșul de gunoaie

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Update Două firme din Oradea și Sibiu se bat să gândească sistemul care va salva Someșul de gunoaie

by -
0 574

“Mi-e dor de tine” – pluteşte, la intrarea pe străduţa ascunsă din centrul oraşului, un mesaj numai bun de folosit ca fundal de poze. Câţiva producători locali de plante aromatice și ornamentale, floriști și designeri florari s-au reunit într-un târg ceva mai atipic – o piață de flori temporară pe strada Potaissa, având ca decor vechiul zid de apărare al cetății medievale a Clujului.

 

E “una dintre cele mai frumoase străzi pietonale ale orașului”, motivează organizatorii de la Asociaţia Daisler. Deci merita să primească flori. Strada mai e folosită, din când în când, pentru festivaluri de street food sau “scenete” medievale şi târguri de meşteşugari. “Avem cam 7-8 florării prezente, strada e mică, nu aveam loc de mai mult”, ne explică una dintre partenerele de proiect.

 

“Mai aducem scena şi suntem gata!”, zice Andi Dasizler, organizatorul evenimentului, prins în această după-amiază cu mănuşi de lucru pe strada Potaissa. E pregătită şi zona de “lounge”, cu paleţi coloraţi, cafea şi băutură. Se instalează zilele acestea şi scenă şi program muzical. Nu lipsesc mimii şi nici baloanele.

 

 

Evenimentul este organizat de Asociația Daisler și susținut de municipalitate şi Visit Cluj. Asociaţia Studenţilor Arhitecţi a intervenit pentru crearea standurilor şi a apărut şi o fântână.

 

Evenimentul e în desfăşurare în perioada 19-25 iunie.

 

by -
0 428
Sursa foto: Techsylvania

“Clujul e singurul oraș din România în afară de București în care m-aș gândi să locuiesc, dacă m-aș muta aici”, spune, de pe scena conferinței Techsylvania, Mike Costache, antreprenor, bancher de investiții și CEO a mai multor companii, emigrat din România în Israel la doar 11 ani și apoi spre Statele Unite. Dacă el doar spune că s-ar muta în România, colegii săi de dialog “Techsylvan” au sau conduc afaceri aici. În cadrul uneia dintre întâlnire de la conferinţa Techsylvania de azi, Konrad Kaschek, general manager al fabricii Bosch de la Cluj, vorbește despre business-ul germanilor de la Jucu: nemții construiesc o nouă unitate în parcul industrial și au trecut de 2000 de angajați în Cluj. Trebuie spus însă că România e totuşi o destinaţie de business încă profitabilă pentru costurile mici de aici, iar în Cluj outsourcing-ul mai generează parte importantă din afaceri, chiar şi în zona de Tehnologie.

“Inginerii foarte calificați sunt cea mai rară “resursă” din lume. Trebuie să cauţi peste tot: Asia, Europa, America. E, la nivel mondial, un mare deficit de ingineri care să scrie cod, care să creeze produse noi. Suntem bucuroși să fim aici, la Cluj, să vă punem la muncă”, spune Jerry Kennelly, cofondator şi CEO Riverbed, companie multinațională care are o echipă și la Cluj. Kennelly conduce o companie pe care a direcţionat-o de la nivel de start-up până la stadiul în care generează venituri de 1 miliard de dolari. Despre motivele care au adus afaceri la Cluj vorbește și Kaschek, care face referire la aceeași valoroasă resursă care pare să fi pus Clujul pe hartă: Omul de Tehnologie. “Bosch dorea să crească și căuta locuri unde putea să facă asta. Creșterea uriașă a cifrei de afaceri din ultimii ani a fost posibilă doar prin extindere. Am căutat în mai multe locuri și am găsit acest diamant ascuns – Clujul, cu oameni educați, orientaţi spre Europa. Am ajuns la 2500 de oameni. Clujul e un sit strategic pentru Bosch, vom crește în continuare. La Jucu a început construcția pentru al doilea centru”, a spus directorul fabricii care funcţionează în Tetarom III din 2014. Managerul ce conduce compania care are în Cluj și un centru de cercetare a subliniat că viitorul e reprezentant de automatizarea și tehnologie înaltă. Bosch nu e singura companie care caută să se pregătească de lumea viitorului. Patrizio Mappelli, CEO NTT Data pe regiunea EMEA, spune că la Cluj (unde gigantul japonez NTT a preluat compania locală EBS) se investește în Robotică. Mai mult, deși inițial așa părea, România nu mai e acum o destinație de “low cost”, susţine CEO-ul. “Când am decis să investim în România inițial vedeam locul ca având avantajul costurilor mici. Am găsit aici oameni foarte competenți, foarte dedicați și am schimbat această gândire. Am început de la ideea de low cost, dar vedem România și în special Clujul ca o mare oportunitate, cu oameni foarte competenți. Am decis să investim în robotică aici, în Cluj, avem oameni care se ocupă de robotică și inteligență artificială. De la țară low cost, am ajuns să vedem România ca loc unde putem dezvolta soluții sofisticate”, spune Mappelli. Acesta a mai menționat că NTT a decis să trimită oameni aici, din Tokio, pentru a conduce un “hub de inovare”.

Nu doar companiile din Tehnologie sunt interesate de tehnologie. “Noile platforme digitale vor fi construite la Cluj. Vrem să digitalizăm, suntem gata să investim în digitalizare și noi tehnologii.  Băncile vor fi active în domeniul tehnologiei, ca orice companie din Tech”, spune Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania. Iar multinaţionalele vin şi cu oportunităţi pentru start-up-uri, spun “giganţii”. “Sunt multe companii de producție, nu doar la Cluj, ci și în Timișoara, Sibiu. Acestea au nevoie de servicii de suport, de tehnologii, de furnizori, de companii locale.  E o oportunitate să lansezi startup-uri. În Germania sunt companii care sunt furnizori pentru branduri ca Audi”, a mai spus CEO-ul Bosch din România.

Oameni din companii ca NVIDIA, SAP, Allianz Ventures, Financial Times, Amazon, Wunderlist, McKinsey, 500 Startups, Samsung NEXT sunt zilele acestea la Cluj, ca să vorbească despre Tehnologie şi Business, la Techsylvania. Cea de-a 4-a ediție Techsylvania are loc la Casa de Cultură a Studenților, în Cluj-Napoca, între 17-20 iunie. Sunt așteptați peste 1500 de participanți. Evenimentul are trei componente: o conferință unde au venit speakeri de la companii active la nivel global, un maraton de programare de 24 de ore (hackathon), desfăşurat în weekend, și Startup Avalanche, o competiție pentru companii aflate la început de drum.

 

Există, însă, tot la Cluj, și astfel de exemple:

Care e firma din Cluj care a adus angajați din Maroc și Paraguay ca să-i muncească în fabrică: a fost amendată cu 100.000 lei

 

by -
0 162

[P] Vitrina Advertising pune și în acest an Clujul pe harta celor mai puternice agenții de publicitate din România, fiind singura din afara Bucureștiului în top 20, realizat de Forbes. Compania, care ocupă locul 17 după cifra de afaceri și locul 7 după profitul înregistrat în 2016, aniversează în acest an 25 de ani de activitate neîntreruptă pe piața românească de advertising.

Potrivit analizei Forbes, Vitrina a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste două milioane de euro și un profit de peste 10%, adică 270.000 de euro. Forbes realizează anual topul agențiilor de publicitate din România, iar Clujul a fost reprezentat în top 20 de Vitrina Advertising încă de la prima ediție a acestuia.
Printre clienții agenției se numără Accenture, Arvato Berteslmann, Banca Transilvania, Bosch, Crédit Agricole, Danfoss, Emerson, Eximtur, Federația Română de Fotbal, Gedeon Richter, Iulius Mall, Kastamonu, Liberty Technology Park Cluj, MedLife, MegaImage, Michelin, MHP – a Porsche company, Monor, Siceram, Syngenta, Wörwag Pharma.
Vitrina Advertising reprezintă România în rețeaua internațională AMIN – Advertising Marketing International Network, o alianță de peste 50 de agenții independente din Europa, SUA, America Latină, Africa și Asia.

by -
0 744

Numele firmei de automotive din Cluj care angaja ilegal sute de persoane din Maroc ori Mexic a fost făcut public azi de inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

E vorba de Fujikura Automotive SRL Cluj, care a făcut până azi obiectul unui control al ITM și al Serviciului pentru Imigrări din Cluj, după ce inspectorii au găsit în 30 mai nu mai puțin de 259 cetățeni străini, dintre care jumătate proveneau din Maroc, iar restul – din Mexic și Paraguay, ce nu aveau avize de detașare de la fabrica unde erau angajați la cea din Cluj. Numărul angajaților primiți la muncă în fabrica din Cluj fără avize de detașare e însă mai mare: inspectorii de muncă arată că e vorba de aproape 300. “Important de reţinut este faptul că potrivit legii prezenţa acestor lucrători străini pe teritoriul României, care au făcut obiectul unui transfer în cadrul Grupului Fujikura, era posibilă exclusiv în baza unor avize de detaşare. Reprezentanţii angajatorului au afirmat că cetăţenii străini au desfăşurat, în principal, activităţi de instruire a personalului român (training) în domeniul de activitate al angajatorului român, respectiv fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule (cablaje auto). În fapt, la data controlului, inspectorii de muncă au constatat faptul că cetăţenii străini desfăşurau activităţi normale de producţie, fiind incluşi în fluxurile de producţie cablaje auto”, spun inspectorii de muncă.

Firma – care e de notorietate că se confruntă cu o acută lipsă de personal în ultimii ani și e nevoită să recruteze angajați de la zeci de kilometri – a fost amendată cu 100.000 de lei, maximul permis de lege. “ITM Cluj doreşte să atragă atenţia angajatorilor care recurg la lucrători străini detaşaţi de la întreprinderi stabilite într-o ţară din afara U.E , că orice activitate lucrativă în contextul menţionat anterior se desfăşoară pe baza avizelor de detaşare, care nu se substituie altor documente de care se face uz în cazul unor verificări din partea instituţiilor de controlâ”, mai arată ITM.

Fujikura Automotive România SRL a avut anul trecut pierderi masive, de 23,75 milioane de lei, la o cifră de afaceri de nu mai puțin de 331,24 milioane de lei. Firma avea peste 5.000 de angajați. Pierderile sunt ușor mai mici decât în 2015 – când acestea au ajuns la aproape 33 milioane de lei – dar și cifra de afaceri e mai mică: în 2015 fabrica rulase 375,5 milioane de lei.

Citește și:

250 de muncitori ilegali din Mexic, Paraguay și Maroc găsiți la o fabrică din Cluj; intraseră în țară cu vize de afaceri

by -
0 158

Anca Rarău, directorul de marketing al BCR, cea mare bancă din România şi parte a conglomeratului austriac Erste Group, va părăsi acestă poziţie începând cu luna iulie, urmând să devină Consilier al Preşedintelui BCR.

Odată cu acestă decizie, la solicitarea sa, Anca Rarău se va reloca în Cluj, oraşul său natal, a anunţat BCR, citată de Ziarul Financiar. Atribuţiile postului de director executiv de marketing vor fi preluate de Ionut Stanimir, directorul de comunicare al băncii, care va asigura şi coordonarea interimară a direcţiei marketing.

Anca Rarău a absolvit Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj. S-a mutat la BCR în 2012 după 17 ani la Banca Transilvania.

by -
0 286
Imagine din timpul Someș Delivery 2017

În ianuarie 2015,  la masă cu arhitecţi, urbanişti şi oameni „legaţi” de soarta apei, într-un aşa numit atelier de lucru, primarul a promis că municipalitatea va lansa un concurs pentru un masterplan care să vină cu soluţii pentru culoarul Someșului. Asta în contextul în care specialiștii spun de mult ceea ce și locuitorii orașului simt de ani de zile: râul care traversează orașul a fost neglijat și e folosit mult sub potențial. Doi ani jumate mai târziu, e oficial: concursul, botezat “Rethinking Somes”, a fost lansat vineri, data limită de predare a proiectelor este 25 septembrie, iar câștigătorul se anunță în 2 octombrie. Concurenții au așadar la dispoziție aproximativ trei luni să își elaboreze proiectele.

Promotorul concursului este Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cea care este administratorul obiectivului si proprietarul zonelor care vor face obiectul investiției, urmând să devină beneficiarul proiectului contractat in urma acestui concurs. Organizatorul concursului este Ordinul Arhitecților din România prin Filiala Teritorială Transilvania, în parteneriat cu Ordinului Arhitecților din România. În urma acestui concurs, promotorul va contracta elaborarea PIDU Someșul Mic și servicii de proiectare complete pentru două zone propuse spre detaliere cu echipa câștigătoare.

“Complexitatea specifică pe care o presupune relația orașului cu „Someșul viitorului” într-o perspectivă pe termen lung a determinat promotorul să organizeze acest concurs care vizează valorificarea avantajelor pe care prezenta râului le aduce orașului, prin remodelarea conceptuală a frontului la apa, evidențierea valorii sale peisajere și ecologice și, totodată, identificarea vocației acestui ax natural al orașului de a transforma spațiile urbane pe care le parcurge prin dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cursului de apă”, susțin organizatorii. Pe parcursul traseului intravilan al Someșului, câteva porțiuni ale malurilor se află în proprietatea Municipiului, porțiuni pe care acesta are intenția de a pune în operă în perioada imediat următoare ideile de revalorizare a relației râului cu orașul rezultate prin concurs, se mai precizează în tema de concurs. Aceste porțiuni de maluri sunt Parcul Armătura și “Lunca Someșului Mic” (la vest de intrarea râului pe teritoriul municipiului, la nord de aliniamentul străzii Ioan Paul și apoi Bulevardului 1 Decembrie 1918, la est de Podul de pe strada Horea, la sud de Splaiul Independenței și, de la Podul Elisabeta în aval de limita nordică a clădirilor și proprietăților de pe strada Gheorghe Barițiu). Pentru aceste două zone specifice, concurenții sunt invitați să elaboreze soluții de intervenție detaliate, deoarece urmează să facă obiectul unui contract de proiectare pentru execuție, ulterior câștigării concursului.

Potrivit temei de concurs, municipiul Cluj-Napoca ar avea nevoie de un PIDU-Someșul Mic care să preia reglementările Planului Urbanistic General în vigoare și să studieze capacitatea de evoluție a situației existente și strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung, “pentru ca atât orașul cât și râul să se bucure pe viitor de o dezvoltare coerentă, unitară și sustenabilă. Concurenții sunt invitați să-și exprime viziunea / ideile pentru viitorul Someșului Mic în relație cu orașul printr-un concept bine argumentat, care să poată sta la baza elaborării PIDU-Someșul Mic și a viitoarelor reglementări”. Soluțiile propuse trebuie să urmărească să valorifice potențialul pe care prezența Someșului o aduce orașului “prin remodelarea conceptuală a râului și a frontului la apă, evidențierea valorii peisajere și ecologice a râului în paralel cu propunerea de noi mijloace de utilizare a apei și malurilor, întărirea relației dintre acest ax natural al orașului și spațiile urbane pe care le parcurge, dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cu apa, dar și cu țesuturile adiacente, identificarea unei estetici adecvate a amenajărilor diverselor tipologii ale malurilor”, în idealurile formulate de echipa responsabilă de temă.

Concurenții au fost invitați să propună o viziune de ansamblu, sustenabilă și armonioasă din toate punctele de vedere, care să ofere o perspectivă a dezvoltării întregului culoar intravilan al râului pe termen lung, concept care să stea la baza elaborării PIDU Someșul Mic. De asemenea, echipele trebuie să detalieze acest concept în vederea implementării unui proiect de intervenție/amenajare în viitorul apropiat pe terenurile care sunt în proprietatea Municipiului, respectiv Zona 1 „Lunca Someșului Mic” și Zona 2 „Parcul Armătura”. 

Mai multe detalii despre tema de concurs și termenele în care se desfășoară puteți găsi AICI

Jurizarea va fi asigurată de arhitecții Ildiko Mitru, Ligia Subțirică, Claudiu Salanță, Nicolas Triboi din România și de urbanistul Alexandre Sorrentino (Franța) și arhitecții Darko Polic (Serbia), Dietmar Steiner (Austria), Alfonso Vegara (Spania).

Echipa Someș Delivery face de trei ani “teste” pe Someș, cu amenajări temporare. Vezi cum a fost acest final de săptămână:

FOTO/VIDEO. S-au adus bărci pe râul care traversează oraşul. Cum se vede apa, de pe malul Someş Delivery

by -
0 126

Un clujean care a încercat să mituiască un polițist cu echivalentul unui salariu pe o lună a fost condamnat la 16 luni de închisoare – cu suspendare.

Inculpatul, al cărui nume nu a fost făcut public cu excepția inițialelor – R. M. P. – și-a recunoscut fapta și a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției, fapt pentru care a fost condamnat cu suspendare – un an și 4 luni cu supraveghere pe doi ani pentru dare de mită. Totodată, prin acord acesta a fost de acord să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pentru 60 de zile. “În fapt, din probatoriul administrat în cauză s-a reținut că, în data de 15.11.2016, inculpatul R.M.P. a oferit o sumă de bani (cuantumul unui salariu) unui agent de poliție din cadrul I.P.J. Cluj — Secția 9 Poliție Rurală Turda, pentru ca acesta să îi restituie permisul de conducere reținut, precum și să renunțe la continuarea efectuării actelor de urmărire penală într-un dosar privind săvârșirea infracțiunii de punere în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat”, explică procurorii.

Polițistul a denunțat fapta în 11 noiembrie anul trecut la serviciul județean anticorupție din Cluj, fapt ce a pornit întocmirea dosarului penal.

by -
0 461

Fosta fabrică de mobilă Libertatea SA transformată în centru de IT a ajuns la grad de ocupare de 100% după ce aici și-a deschis birouri și gigantul IBM.

IBM își deschide în iulie la Cluj al patrulea centru de servicii business din țară după București, Brașov și Timișoara. Birourile funcționează în Liberty Technology Park, parcul tehnologic în care a fost transformată fosta fabrică de mobilier Libertatea, în spatele gării din Cluj.

Proiectul parcului industrial dezvoltat pe 4,5 hectare include cinci corpuri de clădiri ce numără în total 17.000 de metri pătrați de spații de birou clasa A. 70% dintre rezidenți sunt companii IT, iar mai bine de jumătate au departamente de dezvoltare software și cercetare-dezvoltare. În total, în cadrul Liberty Technology Park Cluj lucrează peste 1.700 de persoane, dintre care aproape 200 sunt străini relocați (expați), iar până la sfârșitul anului se estimează un total de 2.000 de angajați care să-și desfășoare activitatea aici.

E a treia oară când se anunță că IBM își deschide birouri în Cluj – a făcut-o în 2008, în 2012 și acum – și de fiecare dată gigantul american a fost refractar în a furniza informații suplimentare. Acum, solicitarea actualdecluj.ro despre câte persoane angajează la Cluj și ce suprafață închiriază în Liberty Center, a rămas fără răspuns.

by -
0 60
Hans Mattis-Teutsch, Compoziţie II (pastel), Colecţia Muzeului de Artă Braşov;

Muzeul de artă din Brașov vine cu expoziție la Cluj, o vernisează peste trei zile.

Muzeul din Brașov deschide la Cluj expoziție cu lucrări ale artistului Hans Mattis-Teutsch, între 22 iunie și 30 iulie. E o expoziţie “cu o valoare patrimonială deosebită” arată curatorii. Vernisajul e în 22 iunie la ora 18, în prezenţa celor doi curatori, Andreea Pocol şi Radu Popica de la Muzeul de Artă Braşov şi a comisarului de expoziţie, Alexandra Sârbu, de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

Expoziția „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” aduce la Cluj o selecţie semnificativă de lucrări de artă plastică – pictură de şevalet, linogravură, acuarelă, pastel şi statuete – semnate de Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet, reprezentativă pentru avangarda artistică din spațiul Europei Centrale și provenite din colecţiile patrimoniale ale muzeelor de artă din Braşov şi Cluj-Napoca.

Lucrările expuse ilustrează etapele stilistice parcurse de creaţia lui Mattis-Teutsch între anii 1917-1932, perioadă de maximă creativitate în care artistul a fost o prezenţă activă în cadrul mișcării de avangardă din Ungaria („MA”; 1917-1918), Germania („Der Sturm”; 1921-1925) și România („Contimporanul”, „Integral”; 1924-1925).

Lucrările incluse în expunere au figurat în câteva dintre cele mai relevante expoziții Mattis-Teutsch organizate în ultimele două decenii: „Mattis-Teutsch und der Blaue Reiter”, Magyar Nemzeti Galéria Budapesta, Haus der Kunst München, 2001; „Hans Mattis-Teutsch, artist al avangardei”, Muzeul de Artă Brașov, 2009; „Hans Mattis-Teutsch. Un avangardist transilvănean. Colecţia Muzeului de Artă Braşov”, Muzeul de Artă Timișoara, 2013.

Cine a fost Hans Mattis-Teutsch

Pictor, grafician, sculptor şi teoretician al artei, Hans Mattis-Teutsch a fost un artist complex, a cărui operă, situată la confluenţa mişcărilor de avangardă europene cu avangarda românească, relevă un spirit creator, în continuă căutare, receptiv la mesajele artei occidentale, dar nu subjugat de ele, fidel crezului său artistic: „De fapt, n-am avut etape. Nici maeştri. Sunt copilul secolului XX, iar ca artist am privit de la început dintr-o perspectivă fermă ceea ce se întâmplă în jur şi păşesc pe drumul meu consecvent, în linie dreaptă. […] Eu nu iau ca dominantă fenomenele, ci însuşi omul”. Format în mediul artistic budapestan şi münchenez de la începutul secolului XX, Mattis-Teutsch va fi marcat de influenţa Secession şi de cea expresionistă, de colaborarea cu avangarda budapestană şi de mişcarea berlineză „Der Sturm”. Mattis-Teutsch a fost o prezenţă activă şi în cadrul avangardei din România, la „Contimporanul” (împreună cu Marcel Iancu, Victor Brauner, M.H. Maxy) şi „Integral” din Bucureşti şi „Das Ziel” din Braşov. Lucrările sale vor fi prezente în expoziţia internaţională organizată de „Contimporanul” în anul 1924, alături de cele ale lui Kurt Schwitters, Hans Arp, Paul Klee şi Constantin Brâncuşi. Sub influenţa textelor teoretice publicate în revista „Integral”, Mattis Teutsch îşi sintetizează ideile în volumul „Kunstideologie” (1931).