Arhiva zilnicăJun 9, 2017

Foto: TIFF, Nicu Cherciu

Unul dintre cei mai îndrăgiţi actori ai lumii, Alain Delon, a sosit la Cluj în această seară şi s-a întâlnit cu publicul român. Asaltat de admiratori pe parcursul scurtului drum pe covorul roşu din Piaţa Unirii, spre scena TIFF, Delon şi-a salutat prietenos publicul. Actorul a fost prezent în centrul Clujului, înaintea proiecţiei speciale a filmului Afacerea Pigot/ Pour la peau d’un flic (1981), thriller-ul regizat de Alain Delon, avându-l pe îndrăgitul actor francez și în rol principal. Piaţa Unirii a fost plină.

Foto: TIFF, Nicu Cherciu

“Probabil cel mai emoţionant moment în cei 16 ani de festival: domnul Alain Delon”, l-a introdus preşedintele TIFF, Tudor Giurgiu. “Cred că e un moment istoric pentru festival, pentru Cluj şi România”, a mai spus regizorul. A fost suficient ca Delon să salute cu “Bonsoir” şi publicul a răspuns, tot în franceză. “Sunt foarte fericit să fiu aici şi am să vă spun de ce. În seara asta v-am adus soarele. Dacă ploua vedeam filmul Afacerea Pigot într-o sală. Este primul meu film pe care l-am produs, în care am şi regizat și în care am și jucat”, a amintit Delon. Şi a avut şi un mesaj pentru doamne. “Sunt încântat că în public sunt mai multe femei decât bărbaţi. O să rog femeile să rămână aici. Încă nu sunt gay”, a spus jovial îndrăgitul actor.

Au venit oameni din toata ţara pentru acest moment de TIFF, i-a spus Giurgiu lui Alain Delon. “Vă mulţumesc pentru dragostea voastră faţă de cinema şi faţă de această legendă vie care e Alain Delon”, a completat preşedintele TIFF.

Public de multe feluri în această seară în Piaţa Unirii: doamne şi domni din generaţiile mai vechi de fani, dar şi mulţi tineri, oameni de film – actorul Ion Dichiseanu aştepta în preajma covorului roşu sosirea lui Delon, dar în primul rând se afla şi Ioan Bene (omul de afaceri arestat în dosarul de corupție al președintelui suspendat al Consiliul Județean).

 

 

După ce a coborât de pe scenă, Delon a mai salutat publicul câteva minute. “Am dat mâna cu el”, spunea încântată o doamnă întorcându-se la soţul ei. “Ai făcut poză?”, a sosit răspunsul. “L-am văzut pe Eroilor înainte să vină aici, fuma o ţigară”, împărtăşeşte cineva din public. “E tot frumos”, e concluzia serii.

Alain Delon primeşte sâmbătă seara la Teatrul Naţional premiul pentru întreaga carieră la TIFF. Cu o carieră impresionantă și peste 100 de interpretări, actorul, producătorul, scenaristul și regizorul Alain Delon (81 de ani) aniversează anul acesta 60 de ani de la debutul său în cinematografie.

 

Alain Delon a ajuns la Cluj, Actualdecluj.ro a fost în Piaţa Unirii:

Biblioteca Județeană „Octavian Goga”  se poate lăuda cu o nouă performanță. Din această vară, va implementa un concept unic printre bibliotecile publice din România: o secțiune destinată bebelușilor. “La secția pentru copii, va fi introdusă o bibliotecă pentru bebeluși. Este un concept foarte răspândit în întreaga lume, întâlnit cu preponderență în bibliotecile americane, bazat pe studii demonstrate științific din care reiese faptul că diferența de bagaj de cuvinte dintre un copil căruia i se citește până la vârsta de 3 ani și unuia căruia nu i se citește, este de 30 de milioane de cuvinte”,  a transmis managerul instituției, Sorina Stanca.  Acest proiect va avea, de fapt, urmări pe termen lung: “Dat fiind faptul că în programul meu managerial am ca și obiectiv creșterea numărului cititorilor, formarea viitorilor cititori, acest proiect vine în întâmpinarea acestei idei. Eu sunt de 21 de ani în această bibliotecă, și pot să vă spun că am crescut generații de cititori care vin acum cu copiii la bibliotecă. Ne-am făcut misiunea. În România nu mai există nicio instituție de cultură care să-și asume acest rol”, a explicat Sorina Stanca.

Biblioteca Județeană Octavian Goga este una dintre cele mai dinamice din țară, oferind o gamă extinsă de servicii pentru publicul clujean, precum și un fond de carte de peste 700.000 de documente. Instituția nu se limitează doar la împrumutul de documente/cărți pentru public, ci oferă spații de lucru pentru grupuri, săli de conferințe, săli de lectură, implementând diferite proiecte pentru toate grupele de vârstă.  În ultimii ani, biblioteca a avut o evoluție accentuată, având în vedere și sprijinul financiar acordat de Consiliul Județean Cluj. S-au accesat fonduri și din surse extrabugetare, Biblioteca Județeană fiind partener în diferite proiecte europene încă din 1994.

Scurt istoric al bibliotecii j

În 1987, a devenit director al Bibliotecii Județene “O.Goga”, Traian Brad, fratele scriitorului Ion Brad, care a fost o persoană foarte deschisă, dedicată profesiei și care a luptat pentru ca această instituție să aibă un sediu propriu. În 1921, când a fost deschisă biblioteca publică la Cluj, acest lucru s-a făcut în spațiul Bibliotecii Centrale Universitare, care avea acea clădire impunătoare, existentă și astăzi. De atunci și până în 1985 când s-a obținut terenul pentru construcția sediului propriu, biblioteca a funcționat în diferite spații, în care s-a improvizat un serviciu pentru bibliotecă, propriu perioadei respective. Evoluția tehnologiei a implicat și evoluția bibliotecii ca și ofertă de servicii pentru public. Concomitent cu ridicarea clădirii, s-a instituit și catalogul în format electronic, disponibil prin pagina web a bibliotecii. Totodată, Biblioteca Județeană O. Goga a implementat proiectul „A treia casă”, care este un concept foarte frecvent în rândul bibliotecilor la nivel internațional. Acest lucru presupune oferirea de condiții pentru ca publicul cititor să se simtă precum în a treia sa casă (prima fiind cea în care locuiește, iar cea de-a doua locul de muncă/de studiu). (Anamaria Damian)

 

 

by -
0 62

Spectacolul din Cluj care a câștigat premiul pentru regie la ediția din acest an a Premiilor UNITER va fi pus în scenă și la festivalele internaționale de profil din Sibiu și Pécs.

Spectacolul “În adâncuri” de Maxim Gorki, în regia lui Yuri Kordonsky, distins recent cu premiul UNITER pentru cea mai bună regie a anului 2016, participă în luna iunie la două importante festivaluri de teatru – luni 12 iunie spectacolul se va juca la Sibiu, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru, iar două zile mai târziu, miercuri 14 iunie, este programat la Festivalul Național de Teatru de la Pécs. “Dintre toate scrierile lui Gorki, “În adâncuri” este piesa cea mai inspirantă, cea mai contradictorie, cea mai frumoasă și mai relevantă pentru zilele noastre. Într-un limbaj universal valabil, sunt abordate teme precum singurătatea individului, a unei comunități, izolarea unei naţiuni sau a unei ţări, confruntarea constantă dintre individualitate şi nevoia de a te integra în societate”, spune regizorul Yuri Kordonsky.

Din distribuție fac parte actorii András Hatházi, Imola Kézdi, Éva Imre, Gábor Viola, Loránd Farkas, Júlia Laczó, Anikó Pethő, Sándor Keresztes, Ervin Szűcs, Miklós Bács, Áron Dimény, Zsolt Bogdán și Péter Árus. Miklós Bács a fost nominalizat la premiile UNITER din acest an pentru cea mai bună performanță a unui actor într-un rol secundar.

Spectacolul este programat la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, pentru ultima oară în această stagiune, miercuri 21 iunie.

Festivalul Naţional de Teatru din Pécs este organizat anual şi este cel mai important eveniment teatral din Ungaria, iar în acest an are loc între 8 și 17 iunie. Programul de competiție al festivalului a fost selectat în acest an de către regizorul Árpád Árkosi și criticul de teatru Dezső Kovács. Din programul festivalului fac parte în total șapte spectacole din sala mare și șapte spectacole în regim studio – între acestea din urmă e și cel de la Cluj.

Piesa “În adâncuri” înfăţişează o lume aflată în pragul prăbuşirii. Personajele nu au casă, familie, n-au mijloace de supravieţuire, n-au de lucru, nu au speranţe în viitor, nu au nimic. În adâncuri Dumnezeu nu este prezent cu adevărat, el există pentru unele personaje, dar până şi ei se zbat, pun întrebări la care nu primesc răspuns aproape niciodată. “Întrebarea este: până unde mai poate merge omenirea înainte de a înceta să existe?”, scrie regizorul Yuri Kordonsky despre spectacol.

Citește și:

Gala UNITER: premiul pentru cel mai bun regizor din țară ajunge la Cluj

 

by -
0 70

In Atentia publicului calator !

Cu ocazia meciului de fotbal Romania – Chile, programat pe Cluj Arena marti 13 iunie 2017 incepand cu ora 21:00, din cauza restrictiilor de circulatie impuse in zona stadionului liniile 30 (Grigorescu – A. Vlaicu), 101A (Bucium – P-ta Garii – curse efectuate cu autobuze) si M 26 (Floresti Cetate – Cluj-Napoca) vor circula pe trasee deviate incepand cu ora 18:30, dupa cum urmeaza:
– Linia 30: B-dul 1 Dec. 1918 – Fantanele – P-ta 14 Iulie – O. Goga – Dragalina – P-ta M. Viteazul – Cuza Voda – 21 Decembrie 1989 – A. Vlaicu;
La revenire din B-dul 21 Decembrie 1989 pe str. Regele Ferdinand – Dragalina – O. Goga – P-ta 14 Iulie – Fantanele – B-dul 1 Dec. 1918;
– Linia M 26 :
Ambele sensuri: Com. Floresti – Spl. Independentei – P-ta 14 Iulie (capat linie).
– Linia 101 A:
Ambele sensuri: Bucium – Primaverii – Spl. Independentei – P-ta 14 Iulie – O. Goga – Dragalina – Horea – P-ta Garii;
Intre orele 23:00 – 01:00 va functiona linia de autobuze 25N.

Va multumim pentru intelegere.
Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A.

 

De la precedenta ediție TIFF, organizatorii vorbesc tot mai mult despre cum orașul gazdă de festival ar putea să se transforme în ceva mai mult decât un oraș al cinefililor: să devină și un oraș al cineaștilor. Nu doar să se vadă filme la Cluj, ci și să se producă sau să se filmeze aici. Ce cred oamenii din industria filmului despre o astfel de direcție? Specialiști din lumea filmului chemați să facă parte din juriul competiției TIFF au vorbit la Cluj despre Cinema și Industrie.

Soluția pentru a încuraja producția de film ține de reglementări legislative și stimulente în ceea ce privește taxele, spune Elizabeth Karlsen, cea care a pus bazele casei de producție Number 9 Films (care a produs filme precum Carol sau a coprodus Youth al lui Paolo Sorentino). “Acesta ar fi un stimulent pentru industrie. Talentul e aici, aveți echipe tehnice, aveți povestitori“, spune Karlsen. Potențial de talent există cu siguranță, din câte spun cei din industrie – producătorul Muhi Andras (a cărui producție Despre Trup și Suflet a câștigat recent Ursul de Aur la Berlin) amintește că el are deja contacte cu producători români și că lucrează cu oameni de Film de aici. Regizorul Marian Crișan spune și el că importantă pentru impulsionarea cinematografiei e legislația. “Trebuie schimbat ceva cu legea cinematografiei. Am filmat trei filme în această parte a țării, fără ajutor sau stimulente din partea legislației. Dar am filmat aici și am folosit echipe locale. Cinema-ul e și despre spații, poți filma oriunde în România, dacă vrei, și în Cluj. E despre entuziasmul tău de a face filmul, nu despre bani. Poți deja filma în Cluj, multe filme se filmează în Transilvania, inclusiv filme internaționale. Avem nevoie de mai mult ajutor legal. Cienema-ul e deja aici”, spune Crișan. Acesta a încurajat și ideea unui fond regional, despre care organizatorii TIFF vorbesc deja de doi ani.  “Ar fi grozav să ai un fond regional, ar ajuta să ai un fond regional pentru a organiza filmări în zonă. Asta chiar dacă nu vor fi fonduri mari, dar atât cât să ajute echipele să lucreze aici”, a spus Crișan. Geoff Andrew a mai subliniat o dată importanța pe care cinematografia o poate avea pentru România. “Politicienii ar trebui să aibă în minte uriașele realizări ale cinemaului din ultimii ani, lumea se uită la România și aplaudă faptul că o națiune cu resurse limitate are rezultate grozave, ar trebui să fie atenți la laudele cinema-ului românesc“, a completat Andrew.

Vezi și:

Ce șanse are Clujul să devină un nou centru de producție de film? Pariul președintelui TIFF și stadiul proiectelor conectate la industrie

Membrii juriului nu au voie să spună prea multe despre filmele din competiție, înainte de decernarea premiilor, dar au dezvăluit totuși câteva dintre impresiile generale despre selecția de filme de competiție din 2017.„La orice selecție ai filme care îți plac mai mult decât altele, au fost 3 sau 4 descoperiri foarte interesante. E o selecție foarte variată, nu doar din perspectiva țărilor de unde vin, ci și ca stil – sunt drame, comedii, filme experimentale sau convenționale”, spune Geoff Andrew. Acesta s-a declarat un mare susținător al cinema-ului românesc. „Pentru că e grozav, e unul dintre cele mai interesante din lume. Uneori țările trec printr-o perioadă bună, dar România face de peste zece ani filme bune cu resurse puține. România, faci lucruri grozave!”, a fost mesajul lui Andrew. „E o plăcere să vezi filme noi și, în munca mea, e chiar crucial. E un standard impresionant”, a spus Elizabeth Karlsen. „Nu sunt obișnuit să judec filme, ci mai degrabă să le văd ca un spectator. Selecția e bună, știu stilul de selecție al lui Mihai Chirilov fiindcă am mai fost la TIFF. Au fost 4-5 filme foarte bune”, e de părere Marian Crișan. „E întotdeauna interesant să fii parte a juriului, să vezi filme din alte părți, să vezi reflecția umanității prin autor, să vezi ce se întâmplă în lume. E o selecție grozavă și o călătorie grozavă. Am făcut parte recent din câteva jurii și pot să spun că e mereu o experiență, o aventură. În festivaluri ai posibilitatea să cunoști regizori și să îți arați munca altora”, spune actrița Clotilde Courau. Aceasta a mai ținut să sublinieze și că festivalul face foarte mult bine orașului care îl găzduiește. „Simt că nu am întâlnit destui regizori români. Mi-ar plăcea să vin aici să petrec 6-7 săptămâni, să vorbesc cu regizori”, a spus Courau. Producătorul Andras Muhi a fost tranșant. “Vorbind din punctul de vedere al producătorului, pot să spun că, din ce am văzut până acum, pot alege 2-3 regizori și să încep să discut cu ei”, a spus acesta.

Cât despre prezența la Cluj, alături de posibilitatea de a comenta filme cu specialiști din lumea Filmului, membrii juriului mai spun că au apreciat oamenii de aici și mâncarea, publicul și posibilitatea de a întâlni alți oameni din industrie. “Mi-ar plăcea să revin și să explorez orașul. E un oraș minunat, cu oameni grozavi”, spune despre prima impresie Elizabeth Karlsen. “Mi-a plăcut să fiu aici, festivalul e despre a întâlni oameni. Oameni din industrie vin la Cluj, încerc să vin în fiecare an aici să îmi întâlnesc colegii, e un meeting point, dezbatem, vorbim despre cinema”, spune Crișan. “Clujul e a doua mea casă, vin aici în fiecare an de 3-4 ori. Am fost profesor invitat la Sapientia, iubesc acest oraș”, competează Muhi Andras.

 

“Uneori filmele din festival sunt aici doar pentru o proiecție, două; dar juriile pot deschide filmele spre o audiență mai mare. Dacă ia premiu, un film călătorește mai mult. Iar asta e o responsabilitate a juriului”, a spus Crișan despre munca de “judecător” de filme.

 

Cine sunt jurații

Marian Crișan

Marian a obținut Licența în Regie de Film și TV la UNATC București în 1999.  A regizat mai multe scurtmetraje, câștigând  premiul Palme d’Or pentru Cel mai bun Scurtmetraj la Festivalul de Film de la Cannes în 2008, cu Megatron. În 2010, primul său lungmetraj, Morgen, a câștigat Premiul Special al Juriului la cea de-a 63-a ediție a Festivalului de Film de la Locarno. În 2012, al doilea lungmetraj, Rocker, a avut premiera la cea de-a 60-a ediție a Fetsivalului Internațional de Film de la San Sebastian.  În 2015, Orizont a fost selectat în competiția Tallin Black Nights. În 2016, a regizat mini-seria TV Valea Mută pentru HBO Europe.

Geoff Andrew

Geoff este scriitor, lector, selecționer pentru BFI Southbank, Londra, și consultant de selecţie pentru Festivalul de Film de la Londra. În prezent scrie frecvent pentru publicația Sight & Sound şi a fost mulți ani editor pentru secțiunea de film a revistei Time Out. Cărțile sale despre cinema includ, printre altele, studii despre trilogia Trei culori a lui Krzysztof Kieślowski, Nicholas Ray și despre regizorii americani independenți. A contribuit la numeroase antologii de film și abordează subiecte diverse pe geoffandrew.com. A făcut parte din juriile festivalurilor de film de la Cannes, Istanbul, Torino, Sarajevo, Morelia, Bruxelles și Londra. Este cadru didactic la National Film and Television School și la London Film School. În 2009, guvernul francez i-a acordat titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.

Elizabeth Karlsen

Elizabeth a pus bazele casei de producție Number 9 Films împreună cu Stephen Woolley, în 2002. Cea mai recentă producție este Their Finest, în regia lui Lone Scherfig, și The Limehouse Golem, regizată de Juan Carlos Medina. Ambele filme au avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Toronto, unde au fost primite cu entuziasm, şi vor fi lansate în cinematografe anul acesta. În 2015 Number 9 Films a produs Carol, o adaptare premiată a romanului scris de Patricia Highsmith, în regia lui Todd Haynes, și a coprodus Tinereţe, în regia lui Paolo Sorrentino. Elizabeth lucrează acum la post-producția peliculei On Chesil Beach, o adaptare a celui mai bine vândut roman al lui Ian McEwan, cu Saoirse Ronan în rolul principal. Elizabeth este membru în consiliul de administraţie al EM Media şi al festivalului de la Edinburgh şi a prezidat Women in Film and TV UK.

Clotilde Courau

Clotilde s-a născut pe 3 aprilie 1969, în Levallois-Perret, Hauts-de-Seine. Mereu atrasă de actorie, și-a făcut debutul în teatru în 1989, în Avarul lui Molière. Un an mai târziu a primit primul rol într-o producție de film, în Le petit criminel, regizat de Jacques Doillon, rol care i-a adus nominalizarea pentru premiul Tânără Speranţă Feminină la gala César și premiul Actrița Europeană a Anului la Premiile Academiei Europene de Film în 1991. Actriţă cu carieră în film, teatru și televiziune, a interpretat peste 60 de roluri, trecând cu uşurinţă de la cinema-ul de autor la comedia de public. În 2007 a devenit Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.

Andras Muhi

András a absolvit universitatea Eötvös Loránd în 1980. După ce a fost jurist şi apoi director la compania siderurgică Csepel, în 2000 înfiinţează compania de producţie Inforg Studio. De atunci a lucrat ca producător, acumulând o filmografie de peste 25 de lungmetraje, 100 de scurtmetraje, 80 de documentare şi 15 animaţii. Multe dintre aceste filme au fost selectate la festivaluri prestigioase de pe întreg globul. Cea mai recentă producţie a sa, Despre trup şi suflet, în regia lui Ildikó Enyedi, a câştigat Ursul de Aur la Berlin anul acesta. Filmul va avea premiera românească la TIFF, în secţiunea Supernova, înainte de a fi distribuit în cinematografele din ţară la sfârşitul lui iunie.

Ca să combată traficul excesiv generat mai ales de școlile din centrul orașului, Primăria Cluj a pus la bătaie un plan pentru a se ocupa de transportul elevilor, înspre/dinspre şcoală. Administrația locală are în plan să introducă, începând cu anul școlar 2017-2018, un autobuz școlar care să preia copiii din cartiere și să-i ducă la școlile din centru unde învață. Traseul acestuia ar urma să fie Mănăștur-Centru-Zorilor și să deservească câteva școli la care merg cei mai mulți copiii de pe respectiva rută.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat că se studiază introducerea unui autobuz școlar pe cel mai aglomerat traseu de mers la școală și anume Mănăștur-Centru-Zorilor. “Mai exista și alternativa Mărăști-Centur, însă din datele noastre ruta Mănăștur-Centru-Zorilor este cea mai aglomerată. Așa că, pe această rută, vrem să avem un autobuz care să ducă copiii la școlaă și să-i preia după treminarea orelor de curs, totul într-o siguranță deplină. Acest autobuz ar urma să circule după un orar prestabilit, cu stații prestabilite și să fie operat prin intermediul Companiei de Transport Local a Primăriei”, a subliniat Tarcea. 

Viceprimarul a mai spus că respectivul autobuz urmează să deservească pentru început două trei școli unde merg cei mai mulți copiii care locuiesc în cartierele Mănăștur sau Zorilor. “Toate detaliile urmează să le stabilim în perioada următoare în așa fel încât să putem lansa acest autobuz la începutul anului școlar și să urmărim efectele sale pentru trafic”, a mai spus oficialul. 

Încă de anul trecut, specialiști clujeni au propus o astfel de soluție pentru decongetionarea traficului în centrul orașului generat de o serie de școli care se află în această zonă – școala Bob, liceul Coșbuc, etc. Și anume, conectarea școlilor din centru (în primă fază) de cartiere prin intermediul unor autobuze cu stații bine definile și o rază de deservire de maxim 500 de metri. Propunerea a aparținut arhitectului județului, Claudiu Salanță. Alte voci din societatea civilă au avansat chiar posibilitatea introducereii unor astfel de autobuze școlare și între comunele saltelit ale Clujului – Baciu, Florești – și municipiu, având în vedere că majoritatea locuitorilor din aceste zone își duc copiii la școală în Cluj-Napoca. 

O altă soluție pentru degrevarea traficului în zona școlilor din centrul Clujului a fost avansată și de Inspectoratul Școlar Județean care intenționeză să facă școli primare dedicate unde să fie mutate structurile deja existente la școlile din centrul orașului. Potrivit studiilor, ciclul primar este cel care genereză aglomerația și blocajele din trafic deoarece părinții își duc și își iau copiii de la școală cu mașina. Deocamdată pentru acest proiect al unor școli primare dedicate se căutau fonduri, după cum a explicat șeful Inspectoratului Școlar Județean, Valentin Cuibus. 

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, vineri, cu Donald Trump, fiind primul lider din Europa de Est care este primit de noul preşedinte american. Şeful statului român se află de mai multe zile în vizită în SUA, el întâlnindu-se deja cu şeful CIA şi cu congresmani americani, iar întrevederea cu Trump va fi precedată de întâlnirea cu secretarul de Stat Rex Tillerson, relatează News.ro.
Klaus Iohannis va fi primit la Casa Albă de către Donald Trump la ora locală 14:00 (21:00, ora României). După ce va semna în Cartea de Onoare, preşedintele român va avea convorbiri tete-à-tête cu Donald Trump timp de zece minute. Ulterior, vor începe convorbirile oficiale care vor dura până la ora 15:05.

Cei doi președinți vor avea o declaraţie de presă comună după convorbirile de la Casa Albă, la ora 21:45 (ora României).

Întâlnirea cu Trump va fi precedată de o întrevedere cu şeful diplomaţiei americane, secretarul de Stat Rex Tillerson, întâlnire ce va avea loc la ora locală 12:40, la sediul Departamentului de Stat.

Convorbirile dintre Trump şi Iohannis reprezintă finalul unei vizite prelungite a şefului statului român în Statele Unite ale Americii.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Washington, că întâlnirea pe care o va avea vineri cu preşedintele SUA, Donald Trump, este „extrem, extrem de importantă” şi că, pe bună dreptate, lumea are aşteptări mari, şeful statului român exprimându-şi încrederea că întrevederea ca decurge foarte bine.

„Este o întâlnire extrem, extrem de importantă şi, pe bună dreptate, lumea are aşteptări mari. Eu îmi doresc foarte mult să avem un prim contact foarte bun cu preşedintele Trump. Vreau să îl conving ca împreună să facem parteneriatul mai solid, mai profund”, le-a declarat Klaus Iohannis jurnaliştilor.

Din agenda discuţiilor, preşedintele a menţionat problemele de securitate pe flancul estic şi probleme economice. „Avem nevoie în continuare de investitori americani”, a spus Iohannis, precizând că va discuta cu preşedintele SUA şi multe alte lucruri care sunt cu siguranţă pe agendele lor.

Întrebat cum crede că va decurge întâlnirea cu Trump, preşedintele Iohannis a răspuns: „Cu siguranţă, va decurge foarte bine şi sunt convins că vom reuşi să abordăm punctele importante de pe agendele noastre”.

De asemenea, un comunicat al Preşedinţiei anunța înaintea vizitei că întrevederea „va fi un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare şi extindere a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia”.

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, luni seara, la Washington, distincţia Light Unto the Nations, oferită de Comitetul Evreiesc American, în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei, promovării valorilor umane.

„Light Unto the Nations” a mai fost acordată unor lideri marcanţi, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, preşedintele Statelor Unite ale Americii Bill Clinton, precum şi altor şefi de stat din Europa şi America Latină.

În a doua zi a vizitei sale în Statele Unite ale Americii, Iohannis s-a întâlnit cu directorul CIA, Mike Pompeo, şefului statului român arătând că „România este un partener valoros pentru partea americană, în special datorită expertizei din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest şi vecinătatea estică, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţările hibride de pe Flancul Estic al NATO”.

by -
0 813

București – Cluj! Linie directă de autobuze GRATUITĂ inaugurată de primarul Gabriela Firea, scrie site-ul tiribomba-romania.info.

Bucurie mare pentru locuitorii din București care mai rămăseseră în localitate. Primarul Gabriela Firea le-a făcut o mare surpriză. A înființat o linie directă de autobuze până la Cluj, gratuită. „Ne-am gîndit la toți tinerii din București care nu aveau cum să ajungă la Untold și alte mari evenimente din Cluj. Nu toți pot merge cu avionul iar pe jos, cum au plecat cei 1,500, arată urât. Nu vrem să arate ca un oraș părăsit de emigranți.

Există două trasee.

Unul București- Jilava- Rahova- Balta Albă – Cluj, pentru cei mai merituoși dintre funcționarii și politicienii din Capitală. La Cluj nu ne punem prea mari speranțe că va ajunge cineva pe această rută.

Al doilea traseu: București – Brașov – Sibiu- Mediaș- Sighișoara – Alba Iulia – Cluj, pentru a vedea și bucureștenii viitorul, să vadă care este ținta noastră pentru următorii 350 de ani.

Pentru a nu avea un șoc cînd ajung la Cluj, pe toată durata călătoriei va rula un film cu evoluția acestui oraș de-a lungul anilor pînă în prezent.

Acesta este un pamflet.

by -
0 307

Dacă ați auzit de Alphaville, Sandra, Londonbeat și Fancy, faimoși în urmă cu trei decenii, aflați că aceștia vor concerta live la Cluj, într-un eveniment “Discoteca ’80” – din care au fost organizate până acum discoteci în Paris, Moscova sau Praga.

Concertul e programat în 23 septembrie, seara la Sala Polivalentă; durează patru ore și biletele, care costă între 79 și 149 lei, au fost puse în vânzare ieri și vine după ce anul trecut aceiași organizatori l-au adus la Cluj și pe Thomas Anders, jumătate din trupa celebră în aceleași vremuri, Modern Talking.

by -
0 93

Cumperi un bilet la festival gratis – cu banii sunt ajutați rromii de la groapa de gunoi Pata Rât.

Festivalul Jazz in the Park lansează azi biletele neobligatorii pentru festivalieri, care asigură fondurile pentru “proiecte de integrare a comunității din Pata Rât” și dezvoltarea de proiecte culturale pentru oraș.
Strângerea de fonduri a început astăzi, iar proiectele ce vor fi finanțate urmează să fie stabilite în urma unui apel public ce va fi lansat luna viitoare. La edițiile anterioare ale festivalului au fost acordate burse pentru tineri muzicieni talentați, au fost finanțate inițiative culturale și proiecte de artă experimentală. Anul trecut, în Fondul Jazz in the Park s-au adunat 15.000 de euro, bani care au ajuns la trei proiecte artistice.
Accesul la concertele în Parcul Central și de pe malul Someșului la Jazz in the Park este liber, dar participanții pot cumpăra unul sau mai multe bilete neobligatorii de susținere a Fondului Jazz in the Park, cu sume ce încep de la 10 lei.
Am întrebat responsabilul de relații publice al festivalului, Corina Brândușan, ce anume va face festivalul la Pata Rât: “în acest an vrem să susținem două cauze diferite. Una dintre ele e susținerea comunității de la Pata Rât, ne dorim foarte mult să ajutăm la integrarea lor, să venim cu un ajutor pentru ei. Vom avea probabil două proiecte care să ajute zona – educaționale, culturale, sociale, nu sunt încă stabilite, dar am identificat că există o problemă, Clujul înseamnă și Pata Rât. Mergem în foarte multe zone și am zis că e foarte important să mergem și spre zonele acestea mai problematice ale orașului, nu doar parcul și malul Someșului, unde totul e drăguț”.

Fondul a strâns anul trecut 15.000 de euro, iar Brândușan spune că se așteaptă ca și în acest an suma să fie cel puțin comparabilă – după care va urma o sesiune de depunere de proiecte iar cele care urmăresc să îmbunătățească situația rromilor de la Pata Rât au șanse mai mari la finanțare.

Festivalul Jazz in the Park are loc între 26 iunie și 2 iulie.