Arhiva zilnicăMay 15, 2017

by -
0 812

Mii de clujeni sunt așteptați să treacă pragul muzeelor sâmbătă noaptea, când e programată Noaptea Muzeelor – anul trecut au fost 15.000, în acest an organizatorii se așteaptă ca numărul să crească. În plus, troleibuzul 25 e gratuit sâmbătă noaptea.

Iată programul muzeelor din Cluj sâmbătă noaptea:

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca funcționează în Palatul Banffy, fost sediu al guvernatorului Transilvaniei (1787-1822), un edificiu laic baroc al orașului și unul de referință pentru arhitectura secolului al XVIII-lea din Transilvania.
Elementul central al serii este reprezentat de expoziția dedicată operelor aflate în patrimoniul muzeului și supuse unor proceduri de restaurare în ultimii ani. Prin această acțiune, muzeul dorește să ofere vizitatorilor posibilitatea de a admira creații care, în mod normal, nu sunt expuse în Galeria Națională cu caracter permanent. Pe de altă parte, pe această cale, muzeul dorește să aducă în prim plan și activitățile de „culise” din viața instituției și să conștientizeze publicul legat de existența operațiunilor de restaurare a operelor de artă din patrimoniu.

În premieră pentru Noaptea Muzeelor, în acest an zece iubitori de artă vor avea unica ocazie de a participa la un tur ghidat condus chiar de autorul expoziției “A Full Rotation of the Moon”, Marius Bercea, unul dintre cei mai cunoscuți artiști ai noului val de pictori ai Școlii de la Cluj, după care să înnopteze în muzeu, la fel cum se întâmplă în alte mari incinte expoziționale precum Smithsonian Museum Washington DC, The American Museum of Natural History New York, Tate Britain London și multe altele. Inițiativa realizării acestui eveniment aparține Centrului Cultural Clujean, și urmărește să apropie publicul de artiștii contemporani și de incintele muzeale. Cei zece intră în muzeu la ora 1 dimineața, servesc o cină târzie alături de Marius Bercea și vor porni apoi într-un tur ghidat special conceput pentru ei. La finele programului special care va dura circa două ore, cei zece participanți vor avea șansa să doarmă într-una dintre camerele Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, în saci de dormit pe care sunt rugați să-i aducă de acasă.

Poate știți de Vivariul universității “Babeș-Bolyai”, unul dintre cele mai noi muzee ale orașului, deschis în 2001. Aici găsiți expoziţia permanentă, care cuprinde aproximativ 57 de specii de animale. La deschidere, în 2001, Vivariul adăpostea doar o colecţie de reptile şi amfibieni. La ora actuală, pe lângă acestea, Vivariul mai adăposteşte zece specii de peşti, nouă specii de micromamifere şi șase specii de păsări. Pe lângă expoziția permanentă, mai putețoi vizita expozițiile temporare și biobaza, unde sunt crescute animalele (gândaci, greieri, şoareci, râme și altele ) care sunt folosite ca hrană pentru animalele din expoziţie, plus laboratoarele și spaţiile de lucru.
Muzeul de Paleontologie – Stratigrafie UBB Cluj propune pentru Noaptea Muzeelor din acest an o călătorie în trecut, pentru a cunoaște lumea exotică din apele calde ale mării care acoperea cândva Bazinul Transilvaniei. Astfel, fosilele expuse în Colecţia de paleontologie a Bazinului Transilvaniei sunt mărturii ale existenței unei faune marine complexe cu ajutorul căreia se poate reconstitui evoluţia geologică a bazinului, pe parcursul mai multor milioane de ani. Expoziția poartă numele “Fauna din Mările Transilvaniei” și poate fi vizitată între orele 19-24 la sediul Muzeului de Paleontologie de pe strada Mihail Kogălniceanu 1.

Tot la UBB puteți vizita muzeul de istorie al universității, cu expoziția temporară ,,Universitatea din Cluj la răscruce de vremuri – momentul 12 mai”, care își propune să scoată în evidență câteva evenimente importante din îndelungata istorie a prestigioasei universități clujene, ajunsă cea mai mare din țară după numărul de elevi, prin evenimente care au avut loc în luna mai, în secole și circumstanțe extrem de diferite. Publicul va afla care sunt motivele pentru care data de 12 mai reprezintă un reper important în viața academică, dar și în tradiția locală a Clujului, și își va putea completa cunoștințele despre elita intelectuală românească și maghiară care s-a reunit în cadrul universității cunoscute azi cu numele de “Babeș-Bolyai”.
Expoziția se înscrie printre acțiunile care marchează apropierea centenarului unirii Transilvaniei cu România și transformările aduse în regiune de Primul Război Mondial.

Muzeul de Mineralogie al UBB, din sediul central al universit[íi, prezint[ lumea mineralelor utilizate ca pietre preţioase, pietre de podoabă sau pietre decorative. Vizitatorii pot vedea atât materialul în formă brută, cât şi în formă prelucrată, finisată, gata de a fi montat sub formă de bijuterii. Pot afla informaţii despre modul de selecţie şi evaluare a pietrelor preţioase, dar şi stiluri de prelucrare. Găsiți aici pietre preţioase precum diamante, safire, rubine sau smaralde, din Africa de Sud, India, Sri Lanka, Brazilia și altele, dar şi pietre fine, în special granaţi, turmalină, varietăţi de cuarţ – ametist, citrin, cristal e stâncă, agat și altele, dar şi opal, spineli, turcoază, din toată lumea.

Muzeul Farmaciei e deschis și el de Noaptea Muzeelor, iar aici puteți găsi două colecţii permanente şi o expoziţie temporară: colecţia de istorie a farmaciei, colecţia de aparatură medicală şi expoziţia „Animale vindecătoare. Ingrediente de origine animală din vechile farmacii transilvănene”. Sursele scrise din secolul al XVIII-lea din Transilvania menţionează 80 de ingrediente farmaceutice obținute din insecte ori animale, mai multe decât erau prevăzute în farmacopeile austriece de exemplu. Unele erau exotice, obţinute din caşalot, pisici civet, sepie și altele, iar altele erau locale, din specii europene comune, precum gândac de frasin, urs, cerb, porc şi altele. Se foloseau diferite organe, secreţii sau chiar „produse” patologice din corpul diferitelor specii de animale, precum bezoarele, însă în categoria ciudăţeniilor poate fi inclus şi cel mai celebru ingredient, praful de mumie.

Colecţia de Istorie a Farmaciei este una dintre cele mai importante colecţii ale Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi este găzduită în spaţiul celei mai vechi farmacii din Cluj, la “Sfântul Gheorghe”, care datează din anul 1573. Colecţia ilustrează activitatea farmaceutică din Transilvania între secolele al XVI-lea şi al XX–lea. Cele mai valoroase obiecte farmaceutice transilvănene provin din colecţia profesorului Iuliu Orient (1869-1940), expusă în anul 1904 la Muzeul Ardelean, şi îmbogăţită pe parcursul timpului.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei (foto), primul de profil din țară, e deschis până la ora 1 dimineața, în vreme ce secția exterioară de pe Tăietura Turcului poate fi vizitată până la ora 18, gratuit. În cadrul Muzeului Etnografic găsiți expoziția permanentă „Cultura populară din Transilvania – sec. XVIII-XX”, care abordează principalele domenii ale culturii materiale şi spirituale din Transilvania rurală, ilustrate prin exponate reprezentative, selectate din cele peste 40.000 de artefacte existente în colecţiile muzeului.

Pe lângă aceasta găsiți expoziția permanentă tactilă „Atinge și înțelege – mesajul tactil al obiectelor țărănești tradiționale”, destinată în primul rând vizitatorilor cu deficienţe de vedere, plus expoziția etnografică „Tineri colecționari din România” ce cuprinde piese de port, podoabe, documente fotografice și țesături ale unor colecționari din diverse zone ale României: Ligia Alexandra Bodea, Deborah Faoro, Marius Matei, Mariana Sorana Copil, Patricia Tomas, Laura Diaconu, Sebastian Paic, Flocea Silviu Darius și Gabriel Boricean. La eveniment va fi prezent Sebastian Paic, președintele Asociației Zestrea. Mai găsiți aici ateliere de modelaj în lut organizate de asociația Terra Dacica Aeterna – în total sunt patru, de reproducere diferite figurine zoomorfe, crearea unor vase de diferite dimensiuni, replici după vasele antice, obținerea unor obiecte folosite la treburile casnice, „îmbrăcarea” unor împletituri special cu lut, așa cum sunt stupii arhaici ai apicultorilor români.
Expoziția „ArhiVe” (de arhitectură vernaculară) reunește amintiri din câteva expediții de observare a patrimoniului construit expus în parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Expoziția este organizată în trei secțiuni: prima cuprinde imagini de ansamblu, care încearcă să surprindă trecerea de la natură la spațiul controlat din jurul caselor și la arhitectura însăși; cea de-a doua cuprinde detalii, fie ele spațiale, constructive sau ornamentale; iar ce-a de-a treia se apropie de texturi și materiale. ArhiVe a fost creată în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei de către studenți și absolvenți ai Facultătții de Arhitectură și Urbanism din Cluj, reuniți în cadrul grupului de fotografie de arhitectură photo-FAU Cluj.

În pădurea Hoia din Grigorescu, lângă Tăietura Turcului, găsiți expoziția permanentă în aer liber a muzeului, care cuprinde două sectoare: unul tehnic şi unul al gospodăriilor zonale, organizate spaţial pe 16 hectare, într-o reţea ce sugerează  structura unui sat tradiţional răsfirat. Primul sector include instalaţii tehnice şi ateliere ţărăneşti din secolele XVIII până în secolul XX, care ilustrează tehnicile tradiţionale de prelucrare a lemnului şi a fierului, de obţinere a aurului, de prelucrare a ţesăturilor de lână, a lutului, a pietrei, de măcinare a cerealelor şi de obţinere a uleiului comestibil. Al doilea sector conţine gospodării ţărăneşti tradiţionale reprezentative pentru zone etnografice distincte din Transilvania, ce cuprinde construcţii datate în perioada secolelor XVII-XX, echipate cu întregul inventar gospodăresc necesar. Selectate riguros, cu discernământ şi probitate ştiinţifică, în urma unor îndelungate campanii de cercetare, de către trei generaţii de muzeografi etnografi, stimulaţi de devotamentul profesional al unor personalităţi marcante, de talia regretatului Valeriu Butură, construcţiile expuse – majoritatea datate prin inscripţii – se numără printre cele mai vechi şi mai valoroase monumente de arhitectură din patrimoniul etnografic al României.

O dată ajunși la secția exterioară a muzeului, merită să luați parte la atelierele și demonstrațiile de olărit tradițional cu participare și din partea publicului, cu o introducere teoretică despre tehnicile ceramice ale dacilor, susținute de renumitul artist popular Daniel Leş. Acestea au loc între orele 14 și 18, cu limita de 20 de locuri pe atelier.

În premieră pentru Noaptea Muzeelor, în acest an ia parte la evenimente și un … cinematograf, e vorba de Dacia din Mănăștur: Noaptea Cinemedia reprezintă un eveniment prin care absolvenții Departamentului Cinematografie şi Media din cadrul Facultății de Teatru şi Televiziune, Universitatea Babeş-Bolyai vor proiecta filme realizate de ei pe parcursul anilor de studiu. Puteți viziona filmele de scurt metraj ale absolvenților de anul acesta, imagini de culise, imagini de prezentare şi fotografii realizate de studenți. Ultimele vizionări încep la ora 24, iar accesul e liber.

Alte evenimente în Cluj, de noaptea Muzeelor:
Centrul de Cultură Urbană Casino – Parcul Central
„Clujul are farmec” – Expoziție de fotografie
Oraș cosmopolit în plină dezvoltare, Cluj Napoca are un farmec aparte, dat de toate aspectele vieții: cultură, artă, sport, economie, așezare geografică și, nu în ultimul rând, locuitori. Fie că sunt copiii care se joacă în parcuri, studenții care învață sau adulții care muncesc, Cluj Napoca are un ritm aparte, vizibil cu precădere în orașele mari ale țării. Organizatori, Asociația și festivalul Photo Romania, împreună cu Primăria Cluj-Napoca, au invitat pasionații de fotografie să expună în imagini, viziunea lor asupra acestui orașului.

Muzeul Mitropoliei Clujului – subsol Catedrala Mitropolitană – Piața Avram Iancu
Sub genericul “Icoanele făcătoare de minune ale Maicii Domnului de la Ilișua și Strâmba”, Muzeul Mitropoliei Clujului vă invită la evenimentul Noaptea Muzeelor cu expoziţii, ateliere demonstrative de pictură și restaurare, plus un intermezzo muzical. Muzeul expune două din cele mai reprezentative icoane ale Sfintei Fecioare Maria din spațiul Transilvaniei. Icoanele Maicii Domnului de la Ilișua (1673), aflată în colecția Muzeului Mitropoliei și cea de la Mănăstirea Strâmba din judeúl Sălaj (1673), considerate făcătoare de minuni.

Centrul de Cultură Urbană Bastionul Croitorilor vă pregătește o noapte medievală: la intrarea primului cat străjerii cu făclii vor întâmpina nu doar breslele din Castrum Clus, ci și oaspeții sosiți în Orașul-Comoară spre a se bucura de la ceasurile 9 din noapte de priveliștea romantică a cavalerilor și domnițelor care profită de tăcerea armelor în această noapte aparte și oferă celor ce vor intra în bastion sonete, dans medieval, commedia dell’arte, fabule, oralitură și surprize pentru cei mici.

La Noaptea Muzeelor iau parte și Muzeul de Istorie Turda, Muzeul Memorial “Octavian Goga” din Ciucea și Galeria de Artă a Muzeului Municipal Dej. De altfel, mii de muzee şi instituţii culturale din 30 de ţări europene își aprind luminile și deschid porțile în aceeași noapte. În acest an evenimentul este sărbătorit de peste 3.000 de muzee din toată Europa în data de 20 mai.

by -
0 208
Sursa foto: Bujole (din lista de candidați)

Ca în fiecare an, și la ediția de 2017 a evenimentului TopHotel Awards, Clujul are câțiva „trimiși”, care se bat pentru titluri cu unități din întreaga țară. O parte dintre numele din liste sunt deja obișnuite ale competiției și nici de data aceasta Clujul nu are reprezentanți în categoria exclusivistă a unităților de 5 stele, afiliate unui lanț hotelier internațional, dar nici în categoriile care premiază investiții sau lansări de unități. Nominalizările pentru premii în cadrul celui mai important eveniment dedicat industriei hoteliere, a turismului şi a ospitalităţii din România sunt făcute, iar azi se încheie și perioada de jurizare. Câștigătorii se anunță în 25 mai. Menţionăm că intrarea în competiţie s-a făcut după ce investitori, hoteluri, restaurante, agenţii de turism, clienţi şi furnizori au fost invitaţi să îşi trimită nominalizările de proiecte prin simpla completare a formularului de înscriere online.

La categoria hoteluri business și locații de conferințe – Hotelul anului 5* – neafiliat unui lanț internațional apar două nume: City Plaza și Opera Plaza. Hotelul City Plaza a intră sub umbrela grupului internaţional Hilton, după cum s-a anunțat încă de anul trecut, așa că aceasta ar putea fi ultima ediție de premii în care hotelul clujean candidează la această categorie. Premiile se dau pentru activitatea din anul precedent, explică reprezentanții hotelului, iar unitatea din Cluj încă nu s-a lansat oficial în noua formulă, procedura urmând să se încheie peste câteva săptămâni. La Categoria 4* -hotel afiliat unui lanț hotelier internațional – candidează unitatea din Zorilor, Golden Tulip Ana Dome, iar la secțiunea Cel mai popular hotel al anului (economice de clasă medie 3*) apar printre „candidați” Hampton by Hilton, dar și Univers T. Golden Tulip Ana Dome se numără și printre unitățile care aspiră la titlul de Locația anului pentru conferințe și întâlniri de afaceri, alături de hoteluri din București, Sibiu sau Constanța.

Mai multe restaurante din Cluj – Bujole, Cabinet de Vin et Cocotte, Via și ZAMA – au intrat în competiție pentru titlul de Cel mai popular restaurant al anului. Baracca e în lista celor care ar vrea titlul de Cel mai bun restaurant cu bucătărie internațională, de lux. Există, de asemenea, câțiva manageri care conduc unități din Cluj și care sunt în competiție pentru desemnarea Directorului general al anului în industria hotelieră: Bogdan Stănilă, Golden Tulip Ana Dome, Valentin Lungu, de la Univers T și Zsolt Torjai, cel care conduce Hampton by Hilton în Cluj.
Hampton by Hilton, Golden Tulip Ana Dome și Univers T propun și „Cea mai bună echipă hotelieră”. Clujul are propuneri și la „Bucătarul anului”: Mihai Crișan de la restaurantul Novem, Golden Tulip Ana Dome și Roland Suciu de la Baracca.

Puteți consulta AICI lista completă de unități și companii nominalizate și echipa de jurizare

 

Cum se desfășoară concursul

ETAPA 1 (1 martie – 3 aprilie) – înscrierea în competiție
Investitori, hoteluri, restaurante, agenții de turism, clienți și furnizori sunt invitați să trimită online nominalizările de proiecte prin simpla completare a formularului de înscriere online.
ETAPA 2 (13 aprilie) – anunțarea rezultatelor parțiale. Listarea și anunțarea primilor 12 finalisti (20 pentru categoria hoteluri) din fiecare categorie care vor intra in competitie.
ETAPA 3 (13 aprilie – 10 mai) – Votul online

ETAPA 4 (2 mai– 15 mai) – Votul juriului. Are loc selectia finala a proiectelor, realizata de comisia de jurizare pe fiecare sectiune.

GALA DE PREMIERE TOP HOTEL AWARDS (25 mai)

Modernizarea a două poduri rutiere aflate la intrările în oraș a fost estimată la peste 3,6 milioane de euro. Consilierii locali urmează să aprobe studiile de fezabilitate la ședința din 16 mai, urmând ca lucrările de modernizare a podului Nodul N și a pasajului de pe strada Locomotivei să se deruleze cel mai probabil din 2018. Ambele pasaje rutiere vor avea piste de biciclete și vor fi dotate cu panouri fonoabsorbante.

Potrivit expertizelor comandate de Primărie pentru modernizarea a două poduri (pasaje rutiere), lucrările de modernizare a pasajelor de la Nodul N (intrarea în Cluj dinspre comuna Florești) și strada Locomotivei (intrarea în Cluj dinspre Baciu) au fost evaluate la peste 4,5 miloane lei, respectiv peste 11,5 milioane lei.

Aceste poduri au o vechime de peste 40 de ani și n-au mai fost reparate complet de la darea în funcțiune.  Acum primăria vrea să le modernizeze și a pornit demersuri în acest sens. Consilierii locali urmează să discute două proiecte de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru reabilitarea celor două pasaje. Potrivir expertizelor realizate de Construct C.D.P., pasajele vor fi dotate la finalul lucrărilor cu parapeți pietonali, panouri fonoabsorbante dar vor avea și piste de biciclete mult mai sigure.

Despre intrarea în Cluj-Napoca din zona nodului N, municipalitatea spunea că este mai aglomerată decât șoseaua București-Otopeni, fiind tranzitată zilnic de către 60.000 de mașini. În zona pasajului denivelat de la nodul N, administrația a autorizat și un bloc turn cu 25 de etaje care în prezent se află în șantier. De asemenea, aici funcționează cea mai periculoasă pistă de biciclete din oraș.

Celălalt pasaj de pe strada Locomotivei face legătura între autogara și gara din Cluj, peste traversele de cale ferată și, de asemenea, se află într-o zonă unde traficul este în creștere (intrarea în oraș dinspre comuna Baciu, aflată în primă ascensiune imobiliară).

În toamna lui 2016, primarul Emil Boc a anunțat că, începând din 2017, primăria are în vedere un plan pentru descongestionarea traficului din Cluj-Napoca care cuprinde proiecte mari (centura de sud, cu implicarea autorităților centrale, inclusă în Master Planul de Transport), o serie de tunele sub și supraterane, intervenții de lărgire sau de reorganizare a circulațieie pe mai multe străzi ale orașului, parkinguri supraterane dar și proiecte care vizează modernizarea unor poduri din oraș sau execuția unora noi.

 

sursa foto: Facebook

Două străzi din Cluj-Napoca au fost reparate în doar 5 zile de către primăriei, după ce acestea au ajuns în proprietatea orașului prin transfer de la Ministerul Transporturilor care le avea concesionate către Compania CFR.

sursa foto: Facebook

Familiile de pe arterele Depoului, Badea Cârțan și Triajului cer de ani de zile primăriei să asfalteze aceste străzi, aflate într-o stare jalnică.

DETALII: Cică Dragnea-i vinovat pentru că zeci de familii clujene n-au asfalt pe trei străzi din oraș

Ministerul Transporturilor dă primăriei clujene„rețete” câștigătoare fără orizont de timp pentru preluarea străzii Triajului

Primăria a spus în repetate rânduri că nu poate interveni deoarece respectivele străzi nu îi aparțin. În plus, a spus că a inițiat demersuri pentru preluarea a două din cele trei străzi, Badea Cârțan și Depoului, încă din 2013.  În 2015, le-a solicitat oficial. Acum, în 2017, Guvernul a aprobat trecerea lor la primărie. Mai precis în 5 aprilie.

Strada Triajului încă nu a fost solicitată spre a fi preluată. În schimb, în 11 mai, administrația a semnat  protocolul de predare – primire a străzilor Depoului și Badea Cârțan de la Ministerul Transporturilor. Și a anunțat că din 12 mai, utilajele de întreținere ale Regiei Autonome a Domeniului Public vor intra și vor efectua lucrări pe respectivele străzi. “În 5 zile de la semnarea protocolului de predare-primire a străzilor de la Ministerul Transporturilor Primăria a intervenit și a efectuat lucrări de intreținere a străzilor menționate”, a anunțat primăria în 15 mai.

Primăria a mai menționat că respectivele străzi vor fi introduse în programele primăriei de modernizare pentru derularea unor lucrări de modernizare ample.

Primăria primește două străzi de la Guvern

by -
0 155

Cea mai mare universitate din țară, după numărul de studenți, scoate la concurs în toamnă număr record de locuri, atât bugetate cât și contra unei taxe substanțiale.

Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj scoate la concurs în următorul an universitar un număr de 4.947 de locuri bugetate destinate absolvenților de liceu, peste 9.200 de locuri în regim cu taxă și 2.650 de locuri pentru învățământ la distanță și învățământ cu frecvență redusă pentru studii universitare de nivel licenţă. Cifrele sunt substanțial mai mari decât anul trecut, de exemplu, când numărul locurilor bugetate era cu o sută mai mic: 4.840 de locuri bugetate, peste 9.000 de locuri în regim cu taxă și 2.655 de locuri pentru învățământ la distanță și învățământ cu frecvență redusă pentru studii la nivel de licență.

Din aceste locuri bugetate la nivel de licență, 60 sunt locuri speciale alocate pentru candidaţii de etnie rromă, cinci sunt destinate persoanelor cu dizabilități, iar alte 128 de locuri au fost alocate etnicilor români din afara granițelor țării.

Pentru cursurile la nivel de master cea mai mare universitate din țară scoate la concurs aproape 3.600 de locuri la buget, plus 6.60 de locuri la taxă și 900 de locuri pentru învățământul cu frecvență redusă. Universitatea are 237 de programe de licență dintre care 7 noi, și 223 de programe de master, dintre care 13 noi.

Mai sunt aproape două luni până la perioada de admitere, programată între 12 și 31 iulie.

by -
0 66

Zecile de angajați ai ANAF din Cluj care au protestat spontan azi și au întrerupt lucrul – la fel ca în toate instituțiile similare din țară – s-au întors la muncă iar acum așteaptă rezultatul negocierilor între ministerul de resort și liderii de sindicat, programate miercuri.

Ioan Rostogol e liderul de sindicat al Finanțelor din Cluj și spune că deocamdată totul depinde de întâlnirea de miercuri. “Nu mai protestăm pentru că am primit mesaj de la București, delegația care a fost primită de ministrul Finanțelor ne-a rugat să îi dăm răgaz până miercuri ca să ne spună cum e cu salarizarea. Principala problemă este că sunt discrepanțe mari între aparatul central și cel teritorial, vor ajunge de la 27 la 59%, și atunci asta e. Noi am cerut să fim trecuți pe grila de salarizare a ANAF, suntem același personal. Un director din teritoriu are 3.000 de oameni în subordine și e plătit mai prost decât cei de la București”, completează el.

Citește și:

Grevă la Finanțe. Peste 22.000 de angajați au refuzat să mai lucreze

by -
0 182

Cercetătorii clujeni care au mers pe firul crimelor regimului comunist vor să deshumeze un bărbat mort în condiții suspecte în 1985 despre care spun că a fost iradiat prin ingerarea obligatorie de cafea până când a ajuns bolnav de leucemie.

E vorba de Iulian Mugur Călinescu, un botoșănean decedat în condiții suspecte în 13 februarie 1985. Acesta va fi deshumat de cercetătorii de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) miercuri, ca aceștia să afle dacă bărbatul, decedat în urma unei grave afecțiuni medicale, a murit din cauza unor “anumite proceduri la care a fost supus în timpul anchetelor de la Securitate”, după cum spun cercetătorii.

Iulian Mugur Călinescu s-a născut în Botoșani în 28 mai 1965 ca singurul copil al lui Mihai Călinescu și Rodicăi Uncescu. După divorțul părinților, intervenit în 1975, băiatul a rămas în custodia mamei, tatăl recăsătorindu-se ulterior. A parcurs ciclul primar și gimnazial la Școala generală nr. 7 din Botoșani pe care a absolvit-o în 1979, iar cursurile liceale le-a urmat la două unități de învățământ din același oraș.
Înăsprirea regimului autoritar în România, deteriorarea situaţiei economice şi scăderea nivelului de trai al populaţiei după 1980 a dus la reapariţia unor forme de împotrivire față de regimul comunist. “Pe acest fond unii elevi de liceu și studenți au încercat, cu propriile lor forţe, să participe şi să sprijine disidenţa intelectuală şi manifestările de nemulțumire ale unor categorii sociale ale populației. Multe acţiuni nu au fost și nu sunt cunoscute datorită reprimării lor încă din fazele incipiente de afirmare de către organele de securitate şi datorită cadrului restrâns în care se discuta despre asemenea forme minore de opoziție. Teama ca astfel de inițiative izolate să nu se amplifice, să nu antreneze un număr mai mare de tineri, a făcut să fie prezentate ca acţiuni fără conotaţii sau implicații politice”, explică cercetătorii IICCMER.

Un asemenea caz a fost și cel al elevului de liceu de atunci Iulian Mugur Călinescu, care a încercat să se împotrivească prin metode și mijloace modeste dictaturii ceauşiste. Acesta şi-a propus să ia atitudine și să protesteze faţă de abuzurile şi nedreptăţile regimului prin scrierea de lozinci anticomuniste pe zidurile unor clădiri și pe panouri de gard, sperând că astfel va trezi conştiinţa şi altor concetăţeni pentru a-i determina să ia atitudine împotriva regimului. Înscrisurile sale erau de genul: „Vrem sindicate libere”, „Vrem libertatea cuvântului“, „Jos Ceauşescu!“, „Vrem hrană, Vrem respectarea tuturor drepturilor, Vrem libertate”, „Ne-am săturat de stat la cozi imense, Nu mai putem accepta mizeriile și nedreptățile din țara asta”, „Vrem democrație”, „Vrem dreptate și libertate” și altele. Toate aceste texte au fost scrise cu cretă și cu majuscule, numai după lăsarea întunericului. Prima inscripție a fost realizată în seara târzie a zilei de 12 septembrie 1981 pe zidul clădirii Comitetului Județean al PCR, fiind descoperită de autorități a doua zi. În noaptea următoare au fost scrise alte texte pe trei panouri de tablă ale gardului ce împrejmuia șantierul de construcție al Casei de Cultură a orașului.
După apariția primei inscripții, organele de Securitate și Miliție din Botoșani au intrat imediat în alertă. În scurt timp au fost luate o serie de măsuri informativ-operative care să conducă la identificarea autorului sau autorilor înscrisurilor ostile regimului. Acțiunea operativă a Securității s-a organizat și desfășurat sub denumirea de Cazul Panoul. Elevul Mugur Călinescu a continuat să iasă seara târziu din locuință și să scrie alte texte provocatoare în diferite locuri din zona centrală a orașului. În noaptea de 17/18 octombrie 1981, la ora 00,50, a fost surprins în flagrant de două cadre de securitate aflate în postul de pândă de la Oficiul Județean de Calcul, unul din cele câteva astfel de posturi fixe organizate atunci în oraș pentru urmărirea, surprinderea și arestarea făptașului. Imediat elevul a fost reținut și transportat la sediul Securității din Botoșani, unde a fost supus unei anchete vreme de mai multe zile. Acesta se afla atunci la începutul clasei a XI-a de liceu, dar în acea perioadă cursurile școlare încă nu începuseră deoarece toți elevii se aflau în practică agricolă la culesul recoltei de toamnă.
În 18 octombrie s-a ordonat luarea în lucru a persoanei prin întocmirea unui Dosar de urmărire informativă privind „Elevul”, acesta fiind numele conspirativ stabilit atunci pentru Mugur Călinescu. Acest dosar a fost deschis în ziua de 21 octombrie, fiind înregistrat cu nr. 738. Scopul principal al acțiunii a fost aprofundarea informațiilor obținute despre făptuitor precum și a cauzelor care l-au determinat să întreprindă asemenea acțiuni sau a persoanelor ce l-au influențat sau eventual au avut cunoștință de aceste fapte. Din informațiile cuprinse în dosar reiese că în perioada 12 septembrie-18 octombrie 1981, Mugur Călinescu a efectuat un număr de 24 de acțiuni în care a reușit să scrie diferite texte cu conținut provocator la adresa regimului și a stărilor de lucruri existente atunci în societatea românească.
Ancheta Securității s-a răsfrânt asupra părinților, rudelor apropiate, precum și a unor prieteni și colegi de școală, dar în care au fost implicate și alte persoane. La sfârșitul lunii noiembrie cazul a fost pus în discuția colectivului de cadre didactice de la Liceul A. T. Laurian, la ședință participând ca invitați inspectorul general județean pentru învățământ, conducători locali ai partidului și UTC-ului precum și doi reprezentanți ai organelor de Securitate. În luările de cuvânt, faptele acestuia au fost condamnate, fiind considerate drept “un act mârşav care a lovit interesele poporului român, pactizând cu duşmanii şi trădătorii ţării”. Ulterior, lui Mugur Călinescu i s-a întocmit un dosar pentru a fi trimis la şcoala de corecţie, însă după multe și stăruitoare intervenții făcute de mama sa pe la diferite persoane cu funcții de răspundere pe linie de partid și de stat, a reușit să obțină ca fiul său să nu fie trimis într-o astfel de instituție de reeducare.
După câteva zile de anchetă în care au fost interogate mai multe persoane din familia și anturajul lui Mugur Călinescu, perioadă în care el a trebuit să-și motiveze în mai multe declarații scrise faptele săvârșite și determinările lor, acesta a fost lăsat să-și continue activitatea școlară. Ameninţările însă se ţineau lanţ la adresa mamei şi a băiatului, familia fiind ținută sub o strictă supraveghere prin filaje, informatori și prin convorbirile telefonice care erau înregistrate după ce în locuință a fost instalată tehnică de ascultare. Mugur Călinescu a continuat însă să fie convocat periodic și în anul următor la sediul Securității din Botoșani de unde întotdeauna revenea acasă total schimbat, indispus și abătut, refuzând să vorbească despre tratamentul la care era supus acolo. Rar și cu mare greutate îi mărturisea câteodată mamei sale că era pus să stea timp de câteva ore în faţa unei lămpi aprinse şi că de fiecare dată era servit cu o ceașcă de cafea, fiind îndemnat și obligat să o bea deși nu era un consumator al unei astfel de băuturi. “După fiecare convocare se plângea mamei că nu se simte bine și că avea dureri acute de cap. Aceste fapte sunt susținute în primul rând de mărturiile făcute de Rodica Uncescu de-a lungul anilor, afirmațiile sale fiind consemnate în convorbiri înregistrate, precum și în interviuri de presă care au fost publicate în decursul timpului. De asemenea, Mugur Călinescu s-a confesat în acea perioadă și unor prieteni apropiați despre regimul la care era supus în timpul convocărilor de la Securitate, unele din respectivele persoane făcând publice aceste mărturii”, explică IICCMER.
În vara anului 1983, tânărul termină liceul cu rezultate bune şi se înscrie pentru a susține examenul de admitere la Facultatea de Studii Economice a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, dar a „căzut“ cu câteva sutimi după ultimul intrat, același lucru repetându-se și în anul următor, când a încercat din nou, în condițiile în care starea sa de sănătate era deja precară. Oricum, anumite persoane i-au transmis mamei sale – arată IICCMER – că, datorită faptelor săvârșite, fiul său nu va fi niciodată admis la o instituție de învățământ superior. Între timp, în toamna anului 1983, a primit ordin de încorporare pentru satisfacerea stagiului militar obligatoriu, fiind chemat pentru efectuarea unei vizite medicale. Comisia de examinare l-a găsit inapt pentru serviciul militar, fiind trimis la Spitalul Militar din Iași unde a fost internat.

După o săptămână de investigații a fost transferat la Spitalul Județean Sf. Spiridon, unde i s-a confirmat diagnosticul de leucemie, ulterior acesta fiind asociat cu ciroză hepatică și icter mecanic. Din mărturiile mamei sale reiese că Mugur nu a fost un copil bolnăvicios, avea o constituție atletică, fiind crescut și îngrijit cu o dragoste chiar exagerată, suferind doar de o bronșită astmatică în formă alergică ce se manifesta rar și doar în anumite condiții de timp. Vestea bolii a căzut ca un trăsnet pentru familie. Se știe că între 1983-1985 a stat prin spitale lungi perioade de timp, fiind internat la Iași, București și Timișoara. Cu toate tratamentele administrate, starea de sănătate a tânărului se degrada cu repeziciune, consecințele pentru viața sa fiind deja presupuse. Mugur Călinescu moare în ziua de 13 februarie 1985 în spitalul din Iași, când nu împlinise încă 20 de ani. Ultimele cuvinte ce le-a spus mamei sale înaintea morții, au fost: „Mamă, ce călăi de oameni pot fi”. A fost înhumat la data de 5 martie într-un mormânt situat în Cimitirul Pacea din Botoșani.

“Pe baza contextului, a evoluției și particularităților specifice acestui caz, la care se adaugă unele mărturii, există suspiciunea că moartea lui Mugur Călinescu a putut fi provocată de tratamentul ce i s-a aplicat la Securitate. Conform părerii specialiștilor în domeniu, există posibilitatea ca o persoană să poată fi iradiată și prin ingestia unor cantități de substanțe care se pun de obicei în băuturi. Izotopii radioactivi se fixează în țesuturile organismului, reacționând în timp cu efect negativ asupra stării de sănătate a persoanei contaminate, putând provoca boli grave care duc la moarte, leucemia fiind una dintre acestea”, arată cercetătorii IICMER. Sună neplauzibil? Aceștia arată că au găsit destule alte cazuri în țară, în special semnalate mai ales în cursul anilor 70-80, în care multe persoane au murit în urma unor proceduri suportate în timpul anchetelor de la Securitate, moartea acestora survenind din cauze medicale. “Era și aceasta o tehnică subtilă și „curată” pentru a se scăpa de cei incomozi într-un timp relativ mai lung și nu chiar pe moment, care nu lăsa însă urme vizibile pe trupurile victimelor. Din păcate, niciodată până în prezent astfel de cazuri nu au fost verificate și cercetate de instituțiile abilitate ale statului pentru a putea fi dovedite. Din această optică, cazul Iulian Mugur Călinescu poate servi ca exemplu și ar putea deschide o lungă listă de victime decedate în astfel de condiții”, arată cercetătorii.
După 1990, Rodica Uncescu, decedată în urmă cu un an, a căutat să arate sacrificiul fiului ei. Abia în 2004, după mulți ani de încercări, ea a reuşit să vadă dosarul de la CNSAS întocmit pe numele fiului său. În 2006, Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența Anticomunistă (CCCLRA) ce funcționa în cadrul Ministerului Justiției a refuzat să-i acorde lui Mugur Călinescu, post-mortem, calitatea de luptător împotriva regimului totalitar. Rodica Uncescu a atacat decizia CCCLRA în instanță, iar în 2007 Curtea de Apel Suceava i-a admis acțiunea și a recunoscut, în favoarea fiului reclamantei, calitatea de luptător în rezistența anticomunistă. Împotriva acestei sentințe Ministerul Justiției a declarat recurs, însă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a respins. Ca urmare, în 2008, CCCLRA a fost obligată să recunoască și să-l declare pe Iulian Mugur Călinescu luptător anticomunist.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare din Cluj, Aiud, Alba Iulia și Turda, alcătuit din clujeanul Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza.

Actualele tarife maxime pentru RCA urmează să expire în această săptămână. Primele informații despre noile tarife au apărut însă abia acum.

Potrivit Profit.ro, chiar dacă prețul asigurării obligatorii nu va mai fi stabilit prin lege, ci calculat pe baza unui tarif de referință stabilit de ASF, acesta nu va putea depăși un anumit nivel.

Mai precis, polițele nu vor putea fi vândute cu un preț care să depășească cu mai mult de 50% tariful de referință calculat de ASF ajustat cu valoarea bonusului sau malusului fiecărui sofer.
Este vorba de un model de calcul care funcționează deja în Austria și care îi penalizează pe șoferii care au avut recent accidente și, în schimb, reduce prețul poliței pentru cei care au avut o perioadă lungă fără evenimente rutiere.

Noile tarife nu diferă semnificativ de cele vechi, ba chiar sunt mai mici în cazul șoferilor în vârstă care conduc mașini cu capacitate cilindrică redusă. Transportatorii nu vor avea nici ei de plătit în plus mai mult de 5%.

by -
0 182

Închide Facebook-ul și învață să te reconectezi cu oamenii din jurul tău: asta te învață marți o terapeută clujeană într-un eveniment inedit.

Terapeutul clujean Cristina Varo îi invită pe clujeni să iasă din spațiul virtual și să se întoarcă la relațiile reale, marți seara la ora 18 în ceainăria Doamna T, când e programată prima întâlnire din seria de evenimente “Marea evadare ÎN realitate”, prin care terapeutul Cristina Varo își propune să-i ajute pe oameni să se reconecteze cu cei din jur, să iasă din mediul virtual pentru o seară de conectare adevărată, față în față. Evenimentul de marți e și unul caritabil, prin care vor fi dotate cu rechizite mai multe școli din Nepal. “Ne cunoaștem deja de pe Facebook, s-ar zice că știm multe unii despre alții la cât de ușor ne arătăm preocupările, vacanțele, gândurile, atitudinile față de alții sau față de diverse situații de viață. Comunicăm ușor din spatele ecranului, dar câtă lejeritate și bucurie am găsi în noi dacă ne-am și întâlni? Câtă naturalețe ar mai fi în a ne privi și a ne da un like din priviri sau printr-un gest?”, spune ea. Participanții la întâlnirea de marți pot contribui cu donații la strângerea de bani și rechizite școlare pentru copiii din Nepal. Donația recomandată e de 30 de lei.

Să mai spunem că, ironic, evenimentul are și un event pe Facebook.

22.000 de angajaţi ai Ministerului de Finanţe au oprit lucrul luni dimineaţă, a anunţat Alianţa Naţională Sed Lex.

Protestatarii sunt nemulțumiți de proiectul Legii salarizării, care dacă ar intra în vigoare ar urma să ducă la scăderea salariilor celor din domeniul Finanțelor, anunță digi24.ro.

La protest participă angajați din toată țara. Salariații cer Ministerului de Finanțe și Guvernului să revizuiască grilele de salarizare din proiectul de lege, astfel încât „să fie reflectată complexitatea și importanța activității Ministerului Finanțelor Publice și unităților subordonate (ANAF, direcții generale regionale ale finanțelor publice, etc)”, a transmis Alianța Sed Lex.

Protestatarii avertizează că greva are o perioadă nedeterminată de timp, ceea ce ar putea duce la „blocarea activității de colectare și a activităților de relații cu publicul.

„Sunt scăderi între 10 si 35%, salarii câștigate într-o bătălie cu regimul Băsescu și am reușit să introducem anumite sporuri și stimulente, iar acum vine o nouă lege a salarizării care ar duce la diminuări. N-o să acceptăm. Colegii noștri, fără a mai ține cont de negocierile cu Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, și-au luat soarta în mâini și au zis: nu prea mai suntem de acord să-și bată joc de noi. Am propus altă grila, o altă abordare cu privire la sistemul fiscal. Au rămas inerți la propuneri și am rămas în blocaj. Nu neapărat justificare sau nu. Tratamentul e de a tăia salarii, nu de a crește, iar aceste tip propagandistic nu e sustenabil. Atâta timp cât faci declarații că aduci consultanți fiscali, pe care îi angajezi pe nu știu ce criterii, cu salarii duble și acum declari că nu ai bani pentru noi, iarăși e o neclaritare în declarații. Noi suntem 22.000, iar ei dacă ei vor să angajeze 35.000, vă dați seama care e diferența”, a declarat Vasile Marica, liderul Sindicatului Sed Lex.