Arhiva zilnicăMay 9, 2017

by -
0 82

Componenții trupei Taxi au acceptat invitația organizației “Brigada AntiCancer” de a se implica într-p acțiune caritabilă, care are scopul de a asigura fondurile necesare pentru tratamentul unui tânăr de 18 ani, Darius Păcurar, bolnav de cancer. Întreaga acțiune se desfășoară sub umbrela Stand Against Cancer.

“Așa cum o dovedesc și prin muzica lor, cei de la Taxi sunt sensibili și nu rămân indiferenți atunci când pot să ajute. De aceea au spus un DA prompt la invitația de a cânta cu scopul strângerii de fonduri pentru tratamentul lui Darius Păcurar. A trecut mai mult de un deceniu de când acest tânăr luptă împotriva cancerului”, au transmis organizatorii evenimentului. Concertul va avea loc în data de 11 mai, de la ora 22.00 la /Form Space. Prin bunăvoința managerilor localului, banii rezultați în urma vânzării de bilete și profitului de la bar, vor fi donați pentru această cauză.

Stand Against Cancer reprezintă o atitudine de revoltă împotriva cancerului inspirată de la bolnavii de cancer. “Înseamnă să accepți că boala există, dar să faci tot ce ține de tine pentru a o învinge. Inițiativa aparține ONG-lui Brigada AntiCancer, care își propune sprijinirea bolnavilor de cancer și a familiilor lor prin strângerea de fonduri, ceea ce a reușit până acum prin organizarea de evenimente. Abordarea e una diferită, astfel că intenția nu e de a frapa prin detalii medicale sau suferința familiilor, pentru că toți știm consecințele neplăcute ale acestei boli. Scopul e de a reuni cât mai multe persoane cărora le pasă, la evenimente precum concerte, expoziții foto, concursuri sportive, ca să se simtă bine împreună , să insufle optimism și curaj victimelor și cel mai important, să doneze. Te distrezi și faci o faptă bună, în aceeași seară, fiind una din devizele cu care asociația își promova evenimentele” – transmit organizatorii.

Beneficiarul acțiunilor Stand Against Cancer este Darius Păcurar, un tânăr din Cluj Napoca, în vârstă de 18 ani, care de peste 11 ani se luptă cu cancerul. Copilăria sa a fost întreruptă în 2005, când a fost diagnosticat cu tumoare cerebrală. Au urmat ani dificili cu tratamente în țară și străinătate, operații pe creier, recuperări, ani cu remisie completă și din păcate, recidive și agravări. Ultima recidivă a avut loc în toamna lui 2016, astfel că Darius a fost trimis din nou de medicii români la clinica AKH Viena pentru a începe tratamentul. În urma unor demersuri, părinții lui Darius au reușit să obțină suportul statului român, iar mare parte din costul tratamentului (care ajunge la un total de 90.000 EUR) este asigurat. Totuși, costul tratamentului de care Darius a beneficiat până la obținerea acestui suport (10.000 EUR) trebuie acoperit de familie. În prezent, Darius a încheiat tratamentul la clinica din Viena și urmează să înceapă intervențiile de recuperare. În urma tratamentului i-a fost afectat sistemul nervos, astfel încât nu reușeste să meargă singur. De asemenea, auzul îi este compromis total la o ureche, iar cu cealaltă aude foarte puțin.

Inițiativa înfințării ONG-ului Brigada AntiCancer i-a aparținut lui Andrei, care a fost și el o victimă a acestei boli. La vârsta de 31 de ani, la două săptămâni după ce alergase la maratonul de la Valencia, i s-a descoperit în mediastin o tumoare de 18/10 cm. După chimioterapie, operație, recuperare dificilă, multe eforturi și cheltuieli, dar cu încredere și sprijinul celor din jur, Andrei s-a vindecat. Acum s-a întors la serviciu, fiind managerul unui restaurant și deși nu va mai putea reveni la nivelul vieții sportive la care era înainte și va exista mereu un risc de recidivă, Andrei e unul dintre cei norocoși. Acum, dovedind o înțelegere față de victimele cancerului, vrea să ofere ceea ce a primit și el: sprijin. Împreună cu Anca Tomșa, de profesie psiholog, specialist în resurse umane la o companie de IT și Ionuț Rusu, absolvent de Drept și cu experiență în publicitate și televiziune și toți oamenii binevoitori pe care îi strâng în jurul lor, vor să ajute.

Pagina de fb Stand Against Cancer

https://www.facebook.com/events/1299267906793206/

by -
0 131

Situația precară a Poștei Române i-a scos în stradă în mai multe rânduri pe angajați, fără, însă, ca Guvernul să fi ajuns la o soluție în privința redresării acestei companii de stat. Au fost implementate o serie de măsuri de austeritate, s-a redus personalul, însă, serviciile cu publicul sunt tot greoi procesate. Senatorul PSD de Cluj, Vasile Ilea, susține că i-a adresat o interpelare ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Augustin Jianu, cu privire la planul de capitalizare a Poștei Române, dar și în ce privește posibilitatea decontării unor servicii cu caracter social practicate de această companie.

“Guvernul României a adoptat, anul trecut, un Memorandum privind cazurile sensibile de ajutor de stat aflate în analiza Comisiei Europene, precum și o serie de măsuri pentru soluționarea lor. Consiliul Concurenței a avizat pozitiv acest Memorandum, propunând ca toate creanțele fiscale înregistrate de Poșta Română să fie convertite în acțiuni, în baza procedurii de majorare a capitalului social prin aport în numerar. Domnul ministru Augustin Jianu mi-a comunicat că s-a constituit o Comisie pentru capitalizarea Companiei Poșta Română. Această Comisie are sarcina de a selecta un consultant care să realizeze Testul Investitorului Privat Prudent în economia de piață (OEP), cu scopul de a evalua dacă statul, în calitatea sa de proprietar acționează ca un operator economic privat în economia de piață”, a explicat Ilea. Acest test OEP ar urma să se finalizeze în august, 2017. După această etapă se va transmite o notificare către Comisia Europeană, pivind  intenția de majorare a capitalului social al Poștei, iar procedura se va finaliza imediat ce Comisia Europeană își va da acordul. “Ministerul Comunicațiilor se așteaptă ca această majorare a capitalului social să aducă o îmbunătățirea semnificativă a situației Poștei, astfel încât compania să revină ca un jucător important în piața serviciilor poștale, capabilă să creeze profit și să aducă dividende statului Român”, mai spune senatorul clujean.

Pierderile și datoriile Poștei Române – acumulate în perioada 2009-2016 – se ridică în prezent la 600 de milioane de lei. Reprezentaníi Companiei Posta Română consideră că statul ar trebui să deconteze serviciile sociale pe care aceasta le prestează. “Poșta nu poate funcționa după regulile unei piețe libere, atâta timp câte este nevoită să opereze anumite servicii în baza unor tarife reglementate. Administrațiile poștale europene, precum UK Post, La Poste, Poste Italiene, Polish Post, Office LTD, Hellenic Post, primesc astfel de compensări de la stat și nu au ajuns niciodată în situația dezastruoasă cu care se confruntă Poșta Română”, arată Ilea. Ministrul Augustin Jianu a precizat că și această situație este în analiză. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a decis că n-ar fi necesară compensarea pentru serviciile oferite de Poștă. Conducerea Poștei a inițiat, prin urmare, demersuri pentru anularea acestei decizi, iar în prezent are loc procesul de evaluare a probelor depuse de către ambele părți.

Poșta Română este deținută de statul român, prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale în proporție de 75%, și de Fondul Proprietatea (FP) în proportțe de 25%. Compania deține cea mai mare rețea de distribuție la nivel național, însemnând peste 80% din totalul subunităților poștale care operează în prezent în România. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poștei Române și peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de rețeaua poștala proprie.

Au trecut 11 ani de când compania de investiție Nervia a primit de la Primăria clujeană, prin concesiune, un teren de 5 hectare într-o zonă cunoscută a Clujului: “groapa” Mărăști (zona Expo Transilvania). Scopul concesiunii viza un proiect imobiliar care trebuia să cuprindă un centru expozițional, un complex comercial, un  parking și chiar un ansamblu de locuințe. Numai că în Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj Napoca, mai bine de 60% din suprafața acestui teren este prevăzută ca spațiu verde, posibilitățile de exploatare a terenului fiind extrem de mici. Primăria s-ar fi angajat ca situația terenului să fie reglementată în noul PUG, care a fost aprobat recent. Acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că Nervia s-a adresat instanței, pentru a-i impune Primăriei să-i acorde permisiunea de a construi, conform angajamentului inițial din contractul de concesiune. Tribunalul Cluj a dat câștig de cauză companiei Nervia, și rămâne de văzut dacă municipalitatea va mai ataca această decizie.

“Având în vedere abuzul la care am fost supuși, era chiar greu de crezut că instanța nu ne va da câștig de cauză. Ar fi însemnat un afront la adresa a tot ceea ce însemană justiția și statul de drept”, a comentat managerul companiei Nervia, Adam Ambrus. Omul de afaceri a explicat cum Primăria clujeană a sabotat acest proiect, deși ar fi trebuit să-l sprijine, pentru că avea de încasat în bugetul local o redevență generoasă, în baza contractului de concesiune, de 200.000 de euro/pe an.

Reprezentantul Nervia admite: vechiul proiect nu mai este valabil

Reprezentanții Primăriei nu au putut fi contactați pentru a explica dacă vor ataca sentința Tribunalului. Cert este că Nervia are, în acest moment, câștig de cauză. Acest lucru ar presupune că municipalitatea (Consiliul Local) să anuleze Hotărârea de Consiliu prin care s-a aprobat noul PUG și să schimbe funcțiunile terenului concesionat companiei Nervia. “Procedura ar fi ca terenul nostru să fie scos din zona verde, astfel încât să putem veni cu un nou proiect de investiție”, a comentat Adam Ambruș. El recunoaște că Nervia nu mai este interesată să construiască obiectivele asumate în contractul cu Primăria Cluj Napoca, tocmai pentru că ar fi trecut prea mulți ani de la semnarea acestuia: “Da, în 2007 aveam un proiect frumos pentru acest teren. Însă piața era alta atunci. Acum, în 2017 lucrile s-au schimbat mult. Încă nu știm ce vom construi, rămâne să luăm o decizie în sensul acesta și să venim cu un nou proiect”.

Primăria are un alt proces cu Nervia

Trebuie spus că și Primăria Cluj Napoca a deschis un proces împotriva companiei Nervia, pe motiv că aceasta nu și-a achitat redevența pentru cele 5 hectare de teren. Ambruș a recunoscut că Nervia a renunțat să mai plătească redevența (200.000 euro/an), de vreme ce Primăria nu i-a facilitat posibilitatea de a construi pe teren. “Am plătit în primii 3 ani, apoi nu am mai dat niciun ban, pentru că nu am avut posibilitatea să ne folosim de acest teren”, s-a justificat Ambruș. Din suprafața concesionată, aproximativ 60% este încadrată ca spațiu verde. Conform normativelor în domeniul construcțiilor, care prevăd spații pentru trotuare și alte funcțiuni, ar mai fi rămas de construit un procent de maxim 30%. Acest lucru ar fi însemnat construcția a numai două sau trei blocuri – spune Ambrus. Investiția nu ar fi rezultat nici pe departe un profit care să acopere redevența anuală datorată Primăriei.

Soluția Tribunalului pe scurt în procesul intentat de Nervia

“Admite acţiunea formulată de reclamanta SC N.C. SRL în contradictoriu cu Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca, Municipiul Cluj-Napoca şi în consecinţă: Dispune anularea HCL de respingere a plângerii prealabile formulate de SC N.C. SRL adoptată în cadrul şedinţei din 04.02.2016. Dispune anularea în parte a HCL nr. 493/2014 şi HCL 437/2014, strict cu privire la instituirea funcţiunii de spaţiu verde (V2a) pentru o suprafaţă de circa 50% din terenul în suprafaţă de 50.000 mp. situat în str. A. Vlaicu F.N. înscris în CF 70396, 70397 Cluj-Napoca, nr. topo 24572/1, 15860/1/2, obiect al contractului de concesiune încheiat la data de 02.02.20109 între Consiliul Local în calitate de concedent şi reclamantă în calitate de concesionar. Obligă pârâtul să adopte un HCL în sensul corectării/modificării parţiale a PUG Cluj-Napoca aprobat prin HCL 493/2014 în vederea punerii în concordanţă a funcţiunii unei părţi (circa 50%) din teresul indicat mai sus cu planşele PUZ aprobat prin HCL 474/14.12.2010 şi cu obiectivele de investiţii agreate prin contractul de concesiune, respectiv modificării funcţiunii de spaţii verzi prevăzute în PUG într-o funcţiune compatibilă cu cea de teren construibil CB6. Obligă pârâta la 5568 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 05.05.2017”.

Foto jos: Adam Ambrus

 

 

by -
0 463

Un băiat de doar 9 ani a murit înecat în Cluj iar corpul său a fost găsit doar de scafandrii de la Inspecoratul pentru Situații de Urgență, ieri, după două zile de căutări.  Acum pompierii trimit o serie de recomandări care să împiedice scăldarea în locuri ce nu sunt amenajate.

Un băiat de doar 9 ani a murit înecat în Someșul Mic, în apropierea podului pietonal de pe strada Fabricii de Zahări din Cluj-Napoca, iar corpul său a fost găsit doar ieri în jurul amiezii. “Căutările au fost începute de urgență de către pompierii militari, folosindu-se barca de salvare și alte echipamente. pe albia râului. Aceste acțiuni au fost continuate până la lăsarea întunericului, moment în care vizibilitatea redusă și nivelul ridicat al râului au pus în pericol siguranța salvatorilor. Căutările au fost reluate luni dimineața, împreună cu echipa de scafandri a ISU Mureș, care, după primele scufundări, au reușit să recupereze corpul băiatului”, explică pompierii din Cluj într-un raport. Acum aceștia vor să aducă în atenția publicului o serie de măsuri pentru prevenirea riscului de înec, care înregistrează o pondere mai ridicată în zilele însorite de vară. “Odată cu temperaturile mai calde este mai tentantă apropierea persoanelor, dar și a copiilor, de cursurile sau acumulările de apă”, explică pompierii. Aceștia recomandă să fie frecventate doar locurile special amenajate pentru înot sau scăldat, să se respecte întotdeauna recomandările administratorului zonei de agrement și să se folosească echipamentul de protecție corespunzător. Totodată trebuie evitat scăldatul în răuri, lacuri, canale de irigații sau alte cursuri de apă, unde malul abrupt, curenții de apă albiile nămoloase sau aglomerate de vegetație, pietre, trunchiuri de copaci, crengi sau deșeuri aruncate pot să reprezinte un pericol pentru cei care frecventează aceste locuri. În plus, copiii nu trebuie lăsați nesupravegheați lângă și în apă de către părinți.

Sursa foto: Denis Tudor

De Elon Musk cel mai probabil ați auzit – fondator de Tesla și SpaceX, cel care a anunțat recent că va duce anul viitor doi cetățeni să înconjoare Luna. Ceea ce e poate o noutate e faptul că un student român a fost în echipa care s-a numărat printre câștigătorii competiției pe care omul de afaceri a lansat-o în State. Denis Tudor a povestit la TedX Eroilor Cluj despre cum a câștigat în competiţie echipa din care a făcut parte, dar și cum a sărbătorit după – cu pălincă de la Cluj, în Statele Unite.

Denis Tudor, student la Electronică, e membru în una din cele câteva sute de echipe care s-au înscris la competiția Hyperloop, ce și-a propus găsirea unei alternative de transport a viitorului, inițiată de omul de afaceri Elon Musk – fondatorul Tesla și SpaceX. Românul face parte dintr-o echipă internațională – rLoop, care a pus bazele unui sistem capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. La finalul concursului, rLoop a primit premiul pentru inovație şi acum lucrul la proiect e dus mai departe. RLoop este o companie lansată de Reddit, după anunţul că se caută o echipă care să lucreze la proiectul Hyperloop.

Fost tenismen de performanţă, Denis arată că un moment dificil în familie i-a influențat parcursul. “Acum 10 ani, părinţii mei au divorţat, ceea ce a fost un lucru cumplit. M-am lăsat de tenis, gata. În anul II la Facultatea de Electronică, m-am angajat la o companie, unde l-am întâlnit pe Sorin, student în ultimul an. El e cel care mi-a spus de concurs”, povestește Denis.

Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Adică: un prim concept pentru acest proces a fost tubul vidat. “E nevoie de o capsulă, ca să trimiţi oamenii prin acest tub”, precizează Denis. Și adaugă: peste 1000 de echipe au fost înscrise iniţial în competiția lansată de Elon Musk. Dincolo de competiția dură, o altă provocare a fost strângerea fondurile de care era nevoie pentru realizarea prototipului – a fost nevoie de aproximativ 70.000 de euro.

“Nu reuşeam să strângem bani pe platformele de crowdfunding. Am încercat să dăm pixuri, tricouri. Nu a mers. Apoi ne-am gândit la altceva: cine vrea să dea numele capsulei construite trebuie să ne dea 20.000 dolari. Cineva chiar a dat. Şi încă cineva a dat 10.000 ca să numească manechinul din capsulă!”, se arată încă surprins Denis. “Am petrecut o vară în Silicon Valley, unde am reuşit să punem bazele capsulei. Luam Uber, mâncam unde era mai ieftin, eram limitaţi cu banii. Am reuşit să construim această capsulă, aproape integral”, spune Denis. Studentul român s-a întors acasă, la București, în septembrie 2016, fiindcă urma ultimul an de Facultate. Între cursuri și cu examene, a lucrat de la distanţă pentru continuarea proiectului. “SpaceX a venit cu tubul, noi cu capsula noastră. Eram în mijlocul sesiunii când m-am întors în State, credeam că ceilalți colegi au terminat. Am ajuns însă în LA și am descoperit că la capsulă mai e mult de muncit. Am lucrat zi şi noapte până la competiţe. 95% eram gata cu ea. Doi ingineri de la SpaceX au venit să vadă ce facem și ne-au spus: nu puteţi lansa capsula, aveţi problemă la sistemul de frânare. Aveam 3 ore să rezolvăm problema. Am reuşit să rezolvăm ce mai era de rezolvat și am lansat-o. Nu am ajuns la vitezele MIT, dar am lansat-o”, spune Denis. Elon Musk a fost parte din juriul care urma să decidă câștigătorii.

 

Sursa foto: Denis Tudor

 

“Din 40 de echipe, am rămas trei la premiere, ceilalți s-au dus la party-ul de după. Toți credeam că nu avem nicio şansă. Am fost singura echipă care a reuşit să păstreze presiunea în vid şi sistemul de răcire în vid. Au dat premii de loc 1 pe diverse aspecte – MIT pe siguranța construcției, cei din Munich pentru viteză, mai era un premiu – pentru inovație. Pentru rLoop. Credeam că am auzit greşit, nu ne-am mișcat. Directorul mai zice o dată: rLoop”, povestește Denis și exemplifică reacția cu o imagine de arhivă.

 

Sursa foto: Denis Tudor, FB

 

“Aveam o pălincă de Cluj, am mers la atelier, le-am dat și americanilor. Toţi au adormit pe lângă capsulă”, povestește Denis. “Când suntem ghidaţi de o pasiune trebuie să o urmăm”, e concluzia tânărului.

Proiectul e încă în lucru. “Vom lansa la vară, din nou, în LA. Până la licență voi sta aici, în țară, iar după aceea voi pleca în State”, precizează Denis pentru Actualdecluj.ro. În echipă sunt 250 de membri, oficial, răspândiți în toată lumea. “Cei care chiar lucrează am fost undeva la 40. Iar acum am rămas 20”, spune Denis.

Echipa rLoop povestește din experiența de State pe blog. Din 1200 de proiecte înscrise, rLoop a fost selectată printre cele 124 de echipe invitate la Design Weekend Competition la A&M University din Texas, să își prezinte produsele în fața inginerilor SpaceX și Tesla. În ianuarie 2016, nouă dintre cei 250 de membri ai echipei au călătorit la Texas, unde s-au întâlnit personal pentru prima oară.  Mai multe AICI

 

by -
0 93

Foarte mulți clujeni s-au adunat astăzi în Piața Avram Iancu, pentru a participa la manifestațiile dedicate zilei de 9 Mai. Prefectura Cluj a organizat o amplă ceremonie publică, având în vedere că această zi are triplă semnificație pentru români:  Ziua Independenței de Stat, Ziua Europei și Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial.

„9 mai este o zi deosebită, emoționantă. Ar trebui să reprezinte pentru fiecare dintre noi un simbol și un exemplu. De asemenea, ar trebui să-i determine pe români să freamăte și să se gândească la viitor”, a explicat unul dintre clujenii prezenți în Piața Avram Iancu, cadru didactic la Liceul Waldorf.

Ceremonia a fost oficiată  împreună cu Divizia 4 Infanterie “Gemina”, cuprinzând prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă, intonarea Imnului Național al României, oficierea serviciului religios, mesajul prefectului județului Cluj, defilarea gărzii de onoare și a Muzicii Militare.  Totodată, au fost prezente corurile elevilor Colegiului de Muncă “Sigismund Toduță”, dirijor Ioana Gabriela Gălădean, ai Seminarului Teologic Ortodox Cluj-Napoca, dirijor pr. Prof. Petru Stanciu. A participat și corul elevilor Liceului de Coregrafie și Artă Dramatică “Octavian Stroia”, coordonator prof. Daniela Moisuc. Au fost intonate cântece consacrate, marșuri militare și s-au recitat poezii patriotice, semnificativce pentru ziua de 9 mai.

Cuvântul prefectului județului Cluj, Gheorghe  Vușcan, a cuprins inclusiv mesajul prim-ministrului Sorin Grindeanu. „Respect pentru curajul și determinarea înaintașilor noștri, care, cu gândul la generațiile viitoare, au contribuit la crearea Statului Român Modern. Astăzi, cinstim sacrificiul eroilor, oameni simpli sau de stat, care au sperat într-o lume nouă… Nu în ultimul rând, sărbătorim astăzi Ziua Europei, cu încredere în viitorul proiectului european și cu asumarea unui rol constructiv al României în acest proiect. România se pregătește să preia, la începutul anului 2019, președenția Consiliului Uniunii Europene. Cred în unitate și solidaritate, și mai cred că valorile naționale vor fi protejate și chiar întărite, prin ideea de diversitate propusă de Uniunea Europeană.[…].”, a afirmat acesta.

de Anamaria Damian

by -
0 199

Aproximativ 1,3 kg bijuterii descoperite în bagajul unui călător care a aterizat pe aeroportul din Cluj-Napoca: le folosea ca accesorii pentru hainele pe care le transporta.

E vorba de un cetățean român care venea din Turcia, Constantin M. (28 ani), în bagajul de cală al căruia lucrătorii vamali au descoperit aproximativ 1,3 kg bijuterii din metal galben și alb, presupus a fi aur, pe care acesta a încercat să le introducă ilegal în țară. S-a întâmplat ieri dimineață când acesta s-a prezentat pentru a intra în țară, din direcția Istanbul. După ce a intrat în posesia bagajelor, la efectuarea controlului vamal, bărbatul s-a înscris pe culoarul verde — “nimic de declarat”. “Acționând în baza analizei de risc, polițiștii de frontieră împreună cu lucrători din cadrul Biroului Vamal Aeroport Cluj-Napoca au efectuat un control amănunțit asupra bagajelor de cală ale tânărului, ocazie cu care au descoperit diverse bijuterii din metal alb și galben (brățări, inele, medalioane, ceasuri etc.), presupus a fi aur. Tânărul a încercat să introducă bijuteriile în țară folosindu-le pe post de accesorii pentru hainele pe care le transporta în bagaj”, explică polițiștii de frontieră.

Acesta a declarat că a cumpărat bijuteriile din New York, unde a fost în vizită și intenționa să le ofere cadou membrilor de familie.

Bunurile, în greutate totală de 1.298,3 grame, au fost preluate de către autoritățile vamale pentru a fi trimise spre expertizare.

by -
0 117

Încă o încercare a arheologilor și istoricilor clujeni de a găsi mormintele a doi partizani uciși de Securitate în anii ’50, însă fără rezultat.

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului (IICCMER) au găsit după o altă tentativă eșuată din 2014 o femeie în vârstă angajată ca femeie de serviciu a Securității din Bistrița-Năsăud în 1956 și care, “cu mare teamă și acum” spun cercetătorii, a oferit indicii despre locul în care ar fi înhumați cei doi partizani uciși de Securitate. “in păcate, nici de această dată nu s-au descoperit elemente care să presupună sau să indice prezența mormântului comun pe locul verificat. În eventualitatea depistării mormântului, IICCMER ar fi solicitat imediat Parchetului Militar redeschiderea cazului. Există însă posibilitatea reală ca mormântul căutat să fi fost afectat, parțial sau chiar în întregime, de înhumările ce s-au practicat în perimetrul vizat în ultimele șase decenii”, explică IICCMER. Sondajul arheologic a avut loc în 2 mai.

Cercetările arheologice din ambele campanii de căutare au fost efectuate de echipa specializată de arheologi ai IICCMER, alcătuită din clujeanul Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă și Horațiu Groza.

Gheorghe Pașca s-a născut la 13 aprilie 1901 în localitatea Săliștea de Sus, jud. Maramureș. Părinții săi au fost Gavrilă și Maria, aceștia având împreună 12 copii. Gheorghe Pașca avea ca preocupări principale dogăritul, albinăritul și, mai ales, vânătoarea, fiind un bun cunoscător al munților și pădurilor din zona Maramureșului. Treptat, a ajuns la o stare materială relativ prosperă, devenind o persoană cunoscută în zonă, la aceasta contribuind prestigiul și popularitatea sa, calitățile sale de vânător vestit, dar și faptul că a cununat multe familii tinere din zonă. A fost căsătorit cu Anisia, cu care însă nu a avut copii.

Potrivit unor mărturii, Gheorghe Pașca a intrat în vara anului 1946 în conflict cu autoritățile ca urmare a refuzului său de a-și preda pușca de vânătoare cu lunetă, așa cum erau dispozițiile legale de atunci. Fiind căutat de Poliție și Siguranță, și-a părăsit gospodăria și s-a refugiat în munți. Alte mărturii susțin că Pașca îi detesta pe comuniști, manifestându-se în mai multe rânduri deschis împotriva acestora. Oricum, el a devenit destul de repede un proscris pentru regimul comunist. Presiunile asupra membrilor familiei Pașca aveau să fie tot mai puternice în perioada următoare, ceea ce l-a determinat și pe fratele său Dumitru, în 1949, să-și părăsească locuința și să se alăture lui Gheorghe Pașca. Concomitent, în comuna învecinată, Dragomirești, au fost depistate persoanele implicate în organizația Lupta împotriva comunismului, acestea fiind nevoite să se refugieze în munți. Pentru o scurtă perioadă de timp frații Pașca s-au integrat în acest grup, însă după uciderea lui Dumitru de către securiști, în februarie 1950, Gheorghe Pașca a preferat să reziste mai mult izolat, sporindu-și astfel șansele de supraviețuire. A păstrat însă legătura cu membrii acestei organizații, furnizându-le informații, arme și muniții până la anihilarea treptată a tuturor componenților grupului.

În continuare au existat mai multe tentative ale Securității pentru a-l captura pe Pașca, însă acesta a reușit întotdeauna să le dejoace. În decembrie 1950, Securitatea a trimis-o în munți pe Ioana Vlad, o tânără din Săliștea de Sus, pentru a-l găsi pe Pașca și a comunica locul în care acesta se află. Ioana era născută în 1925 și se cunoștea de mai mult timp cu Pașca, pe care l-a sprijinit clandestin în mai multe rânduri. Acesta a lămurit-o să nu se mai întoarcă în sat și să rămână alături de el. Cei doi au trăit împreună până în iunie 1953, în acest timp născându-se o fetiță, Ioana, și se aștepta un al doilea copil. Au locuit mai mult timp într-un bordei săpat în Măgura Telciului, un loc situat în zona comunei Telciu din nordul jud. Bistrița-Năsăud. Pe baza unor informații obținute de la un localnic, în iunie 1953 trupele de securitate i-au împresurat pe cei doi în timp ce se aflau în acel bordei. Ioana Vlad a fost prinsă, însă Gheorghe Pașca a reușit să scape. Ioana a trecut prin interogatoriile Securității și a fost închisă la penitenciarul din Satu Mare unde, la 23 august 1953, a născut al doilea copil, pe Gheorghe, care a decedat în 2016. După patru luni de detenție, aceasta a fost eliberată și s-a reîntors acasă, fiind ținută permanent sub observație. În anii ce au urmat, Gheorghe Pașca și-a vizitat pe ascuns în mai multe rânduri familia. Securitatea supraveghea cu maximă atenție zona în care activa partizanul, controlând și interogând orice persoană suspectată că ar fi în legătură cu el, uneori recurgând chiar și la tortură pentru a forța oamenii să vorbească și să trădeze.

La începutul anului 1955, Gheorghe Pașca s-a stabilit într-un adăpost amenajat într-o pădure din apropierea satului Bichigiu, com. Telciu, localitate situată în partea sudică a Munților Țibleș, la 23 de km spre nord-vest față de orașul Năsăud. Lui Pașca i se alăturase în primăvara acelui an un tânăr din Bichigiu, Gavrilă Rus, născut la 24 mai 1934, ce dezertase din armată în timpul efectuării stagiului militar, fiind încorporat la o unitate de muncă. Acesta era fiul lui Mihăilă Rus, un cunoscut gospodar din localitate ce era considerat de autorități drept chiabur. Mihăilă Rus a fost persoana care i-a sprijinit constant pe cei doi fugari, aprovizionându-i permanent cu alimente și cu cele necesare traiului în pădure. Pentru acest lucru el a fost arestat și torturat la Securitatea din Năsăud, fiind forțat să mărturisească locul unde aceștia se aflau ascunși. Pe baza informațiilor astfel obținute, Securitatea a organizat în zona satului Bichigiu o amplă acțiune pentru prinderea și lichidarea fugarilor, care se adăposteau într-un bordei amenajat pe Valea Arșiței, într-un loc greu accesibil, situat la circa 6,5 km spre nord-vest față de sat. În ziua de 5 februarie 1956, mai multe cadre operative însoțite de trupe de la Batalionul de securitate nr. 7 din Florești-Cluj au fost deplasate și desfășurate pentru blocarea și cercetarea zonei. Documentele consemnează participarea a 34 de ofițeri și subofițeri precum și a circa 30 de soldați. Acțiunea s-a desfășurat cu rapiditate și partizanii au fost luați prin surprindere. În urma confruntării armate, Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus au fost uciși prin împușcare.

Cadavrele celor două victime au fost transportate în aceeași zi la sediul Securității din Năsăud, iar în ziua următoare au fost autopsiate de către un medic legist adus de la Cluj. Trupurile au fost apoi expuse pentru scurt timp într-o toaletă publică din oraș, pentru a putea fi văzute de localnici și unde au fost aduse în mod organizat grupuri de elevi din satele zonei, acest lucru fiind făcut pentru inducerea intenționată a fricii în rândurile populației și mai ales a tinerilor. În cele din urmă cadavrele au fost înhumate într-o groapă comună, săpată undeva în Cimitirul central al orașului, pe o pantă de deal. Conform mărturiilor, trupurile au fost învelite fiecare într-o pătură și introduse împreună într-o ladă de lemn.

Prima acțiune de căutare a mormântului a avut loc în zilele de 28-29 aprilie 2014, însă săpăturile efectuate nu au reușit să identifice urmele gropii comune. Locul a fost indicat de către fiul lui Gheorghe Pașca, care aflase despre presupusul amplasament de la niște localnici, decedați între timp, locul fiind marcat abia în 1991 cu o cruce metalică. La sesizarea IICCMER, Parchetul Militar a deschis atunci un dosar de cercetare penală pentru infracțiunea de omor calificat. După efectuarea unor investigații de arhivă și audieri de martori, în octombrie 2015 s-a dispus prin ordonanță clasarea cauzei pentru că, între timp, a intervenit prescripția răspunderii penale.

Citește și:

Securitatea din Cluj i-a ucis, sunt căutaţi acum de cercetători ca să fie îngropaţi creştineşte

by -
0 456

Cel mai vechi festrival de muzică electronică din România, Delahoya din Cluj, va avea loc în acest an toamna, și nu vara, pentru că organizatorii țin morțiș să-l organizeze în Sala Polivalentă, ce e închisă mai multe luni pentru amenajări.

Ajuns la a 21-a ediție, festivalul va avea loc în acest an în 29 și 30 septembrie. Aceasta, pentru că organizatorul, fondatorul Horațiu Dumitraș, vrea neapărat ca acesta să aibă loc la Sala Polivalentă – și într-un club de la parterul Cluj Arena din vecinătate, precum și pe platoul dintre cele două obiective. Pe această din urmă scenă accesul va fi gratuit. “Pentru că, în vară, la Sala Polivalentă se vor desfășura lucrări premergătoare Campionatului  European de baschet masculin Eurobasket din 2017, din care o grupă va fi găzduită de Cluj, datele de desfășurare a festivalului se mută”, explică Dumitraș: din 23-24 iunie în 29-30 septembrie. “Am avut de ales între schimbarea locației festivalului și data acestuia. Am hotărât că e mai importantă păstrarea locației și formatul pe care l-am gândit inițial. Prin urmare, 29-30 septembrie este weekendul cel mai potrivit pentru desfășurarea ediției cu numărul 21”, adaugă el.

Ediția din acest an e prima din istoria festivalului care aduce pe scene și trupe ori soliști care cântă altceva decât muzică electronică: veți găsi rock, rock alternativ, hip-hop ori dubstep. “Dacă anul trecut ne-am concentrat pe Sala Polivalentă, anul acesta extindem zona urbană cu încă două locaţii: una indoor, în incinta celui mai în vogă spațiu de performance al oraşului, şi una open-air situată pe platoul dintre Sala Polivalentă şi Form Space. Practic, vom avea un program extins, zi şi noapte, muzică electronică de toate genurile, formaţii live şi mulţi DJ-i străini şi români”, mai spune Dumitraș.

Line up-ul festivalului nu a fost încă anunțat.

Să mai spunem că, de-a lungul celor 20 de ediții, festivalul și-a tot mutat locul – a început în primele ediții în pădurea Hoia, ceea ce a atras în numeroase rânduri nemulțumirea locuitorilor din Grigorescu, a continuat cu pista aeroportului, a amenajat o ediție în parcarea unui mall, o alta în Valea Gârboului pentru ca anul trecut să aibă loc în Sala Polivalentă. O marcă a acestuia au fost paradele cu TIR-uri în remorcile cărora mixau DJ-i, ce porneau din centrul orașului până în Hoia. La ultimele ediții, însă, organizatorii au renunțat la acestea.

Horaţiu Dumitraş, fondatorul Delahoya, a vorbit anul trecut despre începuturile festivalului pe dealul Hoia și evoluția acestuia în cei 20 de ani de existență: “În 1997, în pădurea Hoia, am început cu scenă care în ziua de astăzi ar fi considerată foarte mică, dar la vremea respectivă ne-am bucurat de un interes uriaş, circa 4500 de oameni, veniţi din toată ţara, la primul festival de acest gen. Lumea care ştia de muzica electronică şi de rave se bucura că exista aşa ceva în România, un loc unde putea să vină mascată, aranjată ca la Love Parade, vopsită pe păr şi cu ţepi, cum era la vremea respectivă mişcarea rave. Am dus festivalul 9 ani de zile acolo, la Hoia, după care, la un moment dat, şi din cauza vremii, fiindcă am “beneficiat” de mulţi ani de ploaie, ne-am mutat pe aeroport, unde au fost nişte ediţii interesante. Eram pe pista de rezervă, acolo instalasem scena, toţi artiştii erau fermecaţi că există aşa ceva, nici măcar în Ibiza nu există o scenă lângă pista de aterizare. Am stat trei ani acolo, până când aeroportul a trebuit să se dezvolte. Ne-am mutat în Floreşti, la centrul comercial, am avut ediţii bune, apoi pe Valea Gârbăului, încă o dată în Hoia, dar acum începem un alt nivel al festivalului, atât ca organizare, cât şi ca invitaţi. În ziua de astăzi, lumea are pretenţii”.

by -
2 232
sursa foto Societatea Astronomica Andromeda / Astroclub Cluj

No automatic alt text available.Expoziție de astronomie cu telescoape vechi și noi, o lunetă astronomică meridiană, cronometre astronomice vechi ori aparate foto folosite în astrofotografie și alte asemenea, de mâine până în 17 mai în Cluj-Napoca.

Expoziția are loc pe strada Brassai Samuel 5, a ajuns al a patra ediție și e organizată de Tranzit.ro/Cluj împreună cu Societatea Astronomică “Andromeda”, Observatorul astronomic al Universității “Babeș-Bolyai” și Starmax Astronomie. “La expoziție sunt invitați clujeni de toate vârstele care vor să afle mai multe despre locul omenirii în univers, sistemul solar, galaxii, nebuloase, roiuri de stele, momente din evoluția astronomiei și instrumente folosite de astronomi în trecut și în prezent”, explică organizatorii. Expoziția include și planșe despre planetele sistemului solar, asteroizi, comete, roiuri stelare, nebuloase, galaxii, modelul sistemului solar cu relieful fiecărei planete și sateliți sau astrofotografii realizate de astronomi amatori români. Accesul la expoziție e gratuit.