Arhiva zilnicăMay 1, 2017

by -
0 263

Anul trecut se inaugura la Cluj – în cadrul Universității Babeș-Bolyai – Centru Cultural și Academic Olandez, primul de acest fel în România, în scopul  promovării culturii olandeze, prin intermediul investitorilor prezenți în țara noastră, dar și a cercetării științifice, în baza unor parteneriate cu o serie de unviersități olandeze. În perioada 4-7 mai, acest Centru organizează la Cluj prima ediție a “Zilelor Olandeze”, un eveniment de anvergură care va îmbina nu doar reprezentații și expoziții culturale, ci și sesiuni de business-networking. Manifestarea va deveni una de tradiție în Cluj Napoca, promit organizatorii “Zilelor Olandeze”, astfel că prima ediție reprezintă pentru ei un start foarte important în această direcție.

Coordonator al Centrului Olandez și responsabil de acest eveniment, Mihnea Stoica precizează că programul primei ediții va fi foarte încărcat de evenimente atât din zona culturală, cât și din zona de business. Pe parcursul celor patru zile se vor desfășura expoziții de fotografie, de carte veche, lansări de cărți, mai multe concerte în aer liber, dezbateri, dar și întruniri ale liderilor din adminstrația locală cu oamenii de afaceri olandezi, care derulează business-uri în România. Un moment așteptat în cadrul “Zilelor Olandeze” este festivalul de mâncare și băutură, care-l are ca invitat pe poetul Mircea Dinescu. Alături de Dinescu se va afla și un bun prieten de-al său, Coen Stork, fost ambasador al Olandei în România, din perioada 1988-1933. Mihnea Stoica a explicat că pe Dinescu în leagă o prietenie specială de acest diplomat, având în vedere că în perioada comunistă l-ar fi ajutat să-și scoată din țară articolele anticomuniste pe care le scria.  Întâlnirea cu Dinescu ca avea loc sâmbătă, 6 mai, de la ora 17.00, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Accesul este liber pentru publicul larg. De altfel, la toate evenimentele cuprinse în program, accesul este liber, anunță organizatorii.

“Zilele Olandeze” sunt un bun prilej de apropiere a României de cultura și de mediul de business olandez, arată Mihnea Stoica. „E un pas natural în dezvoltarea Centrului Cultural și Academic Olandez al UBB Cluj, care la un an de la înființare, iată, trece la un alt nivel, prin organizarea “Zilelor Olandeze”. Ne dorim ca acesta să devină un eveniment emblemă pentru municipiul Cluj Napoca, care să evidențieze și să dezvolte relațiile româno-olandeze”, a adăugat el

Proiectul este organizat de Centrul Cultural și Academic Olandez, sub umbrela Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca. Ambasada Olandei și Consulatul Olandei asigură sprijin pentru întreg evenimentul. De asemenea, sponsori sunt o mulțime de firme și companii olandeze, printre care Friesland Câmpina, Business Lease, Printmasters și Eximbank. De la eveniment nu va lipsi nici actualul ambasador al Olandei în România, Stella Ronner-Grubačić.

 

 

 

sursa: http://www.floricluj.com

Regia Autonomă a Domeniului Public, structură din subordinea Primăriei, întreține din luna martie, spațiile verzi ale Clujului. Deja RADP a devenit furnizor de flori pentru administrația locală. Vorbim de flori, buchete, coroane sau jerbe pe care primăria le-a comandat pentru a răspunde necesităților de protocol ale instituției – 8 martie, vizite oficiale, comemorări sau alte evenimente.

Primăria a cumpărat în luna martie de la propria regie pentru neceditățile de protocol lalele și fresii cu 3,36, respectiv 4,2 lei. În cazul lalelelor prețul a fost ofertat și bătut în cuie pentru o cantitate de 300 de bucăți. În cazul fresiilor s-au achiziționat 1300 de bucăți. Florile au fost oferite de primarul Emil Boc către doamne și domnișoare cu ocazia zilelor speciale dedicate femeii din luna martie.

Administrația a mai achiziționat de la RADP buchete de flori, coroane și jerbe pe care instituția trebuie să le ofere în diverse situațiia – vizită ambasadori, ceremonii, etc.

Pentru un buchet de flori primăria plătește regiei 58,83 de lei (pentru o cantitatea totală de 85 de buchete). Pe o coroană plătește peste 126 lei (cantitatea totală 9 coroane). Pentur o jerbă cu flori, prețul este similar (cantitate 3 bucăți).

Aceste pachete au fost cumpărate de pe catalogul electronic al achizițiilor publice, instument care garantează primăriei că a obținut prețul cel mai mic.

Consiliul Local a decis în 28 februarie să își angajeze regia proprie pentru a se ocupa de spațiile verzi din oraș, în baza unui contract atribuit direct, în condițiile legii.

Este vorba despre o afacere de peste 10 milioane de lei pe an. Același for local a aprobat și tarifele la care regia va presta activitățile specifice din acest contract. Regia Autonomă a Domeniul Public (RADP) a primit spațiile verzi întrucât societatea Rosal Grup a reușit să scoată din cărți firma Garden Center Grup căreia primăria i-a atribuit anul trecut și a semnat cu ea contractul (acord cadru pe 4 ani) pentru întreținerea tuturor spațiilor verzi din Cluj-Napoca, deținut anterior de Rosal.

Avocatul societății Gardean Center Group, Florea Valerică, a venit la ședința ordinară a Consiliului Local și a semnalat consileirilor că vor da contractul de întreținere a spațiilor verzi la tarife mult mai mari decât cele cu care firma privată a câștigat licitația organziată de primărie. Mai precis, cu 38% mai mari în condițiile în care firma privată și-a asumat prețurile mai mici cu un punct de lucru deschis la Cluj unde are angajați 115 oameni. În acest fel, a subliniat el, bugetul local va fi prejudiciat.

MAI JOS, DETALII:

Spațiile verzi merg la regia primăriei. La prețuri cu aproape 40% mai mari, acuză firma care deținea contractul, acum suspendat prin grija Rosal

by -
0 133
Foto stanga: Zimilar, foto dr: Viki

Cinci tineri au fondat la Cluj anul trecut un start-up care folosește soluții de tip machine learning (tipul de inteligență artificială care le redă PC-urilor și dispozitivelor abilitatea de a învăța în mod autonom). Business-ul lor: o platformă de cumpărături online, care ar trebui să te ajute să găseşti mai uşor produsul vestimentar pe care ţi l-ai dori. În urmă cu câteva săptămâni, un sistem destinat automatizării locuinţei, dotat cu inteligenţă artificială, primea premiu la un salon local de inventică. Sistemul e deja instalat în locuințe din Cluj. Sunt câteva dintre exemplele de soluții pe care încearcă să le pună în piață antreprenori locali, pe o piață în care se tot vorbește de câțiva ani despre cum outsourcing-ul și IT-ul de tip „lohn” nu au cum să susțină pe termen lung afacerile locale. Vă lăsăm ocazia să vă întrebați dacă ați renunța la farmecul shopping-ului clasic și al selecției din magazine sau dacă într-adevăr vreți o casă în care să nu mai trebuiască nici măcar să decideți în fiecare zi când să stingeți lumina. Și vorbim despre tehnologiile și afacerile care mizează pe viitorul unor astfel de servicii.

Zimilar.ro folosește soluţii de tip machine learning ca să poți căuta haine similare cu ceea ce îți dorești, spun membrii echipei. Deocamdată adună doar produse dedicate femeilor – ele sunt, se pare, cele mai active cumpărătoare online. Adică, de exemplu, explică membrii echipei: îmi place cămașa cuiva din sala de conferinţe, îi fac o poză, o încarc pe platformă și ea îmi caută în toate magazinele online din România variante, ca să îmi spună de unde pot cumpăra acel produs sau ceva similar – un produs cu același pattern, formă, culoare. Ori poţi să cauţi, după text: “rochie cu buline”. Sau cel puţin asta ar trebui să se întâmple într-o variantă îmbunătăţită a platformei care e încă în stadii incipiente de “viaţă” – fiindcă deocamdată la o astfel de căutare pe bază de poză rişti să găseşti doar un produs de aceeaşi culoare, nu neaparat exact produsul pe care ţi-l doreşti. Care e modul în care funcţionează aşa ceva? “Toate astea folosesc un layer de inteligență artificială, care înțelege poza, ce e în poză, ce scrii. Stratul de inteligenţă pe care îl avem nu e chiar atât de dezvoltat ca un om. Nu e ca și cum m-aș duce la o vânzătoare într-un mall și i-aș spune: vreau cămașă roșie cu buline. Nu e chiar atât de intelgent, încă nu am ajuns la nivelul acesta”, admite George Ciobanu, din echipa Zimilar. Sunt, adică, multe limitări. “Sistemul nu poate înțelege bine produsul într-o poză, dacă vede şi background. Adică și background-ul influeanțează răspunsul. Încă lucrăm la asta, avem în lucru o versiune a doua căreia sperăm să îi dăm drumul în câteva luni. Ceea ce am vrea noi este să ajungem la un nivel de “asistent virtual”. Să avem o platformă în care poţi chiar să vorbeşti cu acest asistent, să îi spui: aș vrea o rochie de vară; el înțelege, caută şi propune câteva produse, tu selectezi din ele şi spui “asta îmi place”, el caută alte produse similare şi tot rafinezi răspunsul până găsești ce cauți. Să fie un fel de vânzător de haine virtual care te ajută să faci căutarea asta, fără să pierzi timpul prin magazine sau să stai să cauți pe net, să derulezi sute de mii de produse. În momentul ăsta în online-ul românesc sunt peste 300.000 de articole în fiec săptămână, pe care poți să le cumperi”, arată George. Cum funcţionează acum relaţia cu magazinele online? “Avem contract de share marketing. Avem acces la majoritatea dintre magazinele online, sunt indexate”, completează antreprenorul. Business-ul e lansat de la începutul anului trecut şi, spun fondatorii săi, face şi bani. Cum? “În momentul în care un client intră pe site-ul nostru şi vrea să cumpere, e trimis la site-ul magazinului și primim comision din vânzare. Nu prea suntem cunoscuți în afara Clujului și Bucureștiuli, că noi aici am ţintit deocamdată. Avem peste 100 de utilizatori zilnic și vânzări în fiecare zi, dar nu e volumul la care visăm noi să ajungem. Dar ne plătim facturile”, spune George.

Business-ul Zimilar e tânăr, dar, de fapt, această piaţă e la început în România. “Sunt clienți de outsourcing care vor un anumit strat de intelligence peste datele pe care le au. În general, companiile care au foarte multe date ar vrea să aibă un ceva inteligent, care să interpreteze acele date, să extragă valoare din ele; asta e cea mai mare luptă a companiilor: au foarte multe date şi nu prea știu ce să facă cu ele. Ca să le înțeleagă și să ia decizii de business în funcție de ele, într-un fel în care le-ar lua un om. Doar că omul în momentul ăsta e depășit de volumul de date pe care îl are de procesat”, spune co-fondatorul Zimilar. E nevoie, aşadar, de ceva automatizat, dar, în acelaşi timp, capabil să ia decizii. “E o piață foarte bună. Dar nu prea vin firmele aici. Nu există talent, oameni pregătiți pe zona asta. Asta se mai rezolvă prin cursuri online, întâlniri, întâlniri cu oameni interesaţi de acest domeniu, folosind timpul tău personal”, zice George, care înainte să intre în lumea antreprenoriatului lucra într-o companie de IT. Spune că a meritat să facă trecerea spre afacerea proprie. “A meritat, absolut! Sunt foarte mulțumit că am făcut pasul ăsta. Piaţa se schimbă nu numai din cauza automatizării şi a inteligenţei artificiale, ci și fiindcă alte țări cresc – ţări din Est, din Asia devin mai ieftine, iar prețurile pentru români cresc. Noi cerem salarii din ce în ce mai mari. Soluția, ca să rezistăm, e să tindem spre o sofisticare mai mare a pieței, să oferim servicii mai sofisticate de machine learning, să mai lăsăm partea de testare, de programare foarte basic, să trecem la următorul nivel și să facem produsele noastre proprii. Nu prea le avem acum”, spune George Ciobanu. Cu toate, acestea discursul cu nevoia de “valoare adăugată” se aude la Cluj de câţiva ani, la toate conferinţele şi întâlnile care au ca temă IT-ul. Există o mișcare care să se concretizeze, dincolo de discursuri și pitch-uri? “Lucrurile se mișcă, dar relativ încet. Nici investiții nu prea sunt. Noi facem asta pe banii noştri, pe timpul nostru, nu vine un fond de investiţii să injecteze bani în piață și să finanțeze 100 de proiecte. Din acelea, poate 10 proiecte vor reuşi. Dar acelea chiar vor putea crește. Noi am început singuri, cu finanțarea noastră, suntem cinci prieteni. Dacă am avea acum o sumă de bani semnificativă, am merge repede pe piață să investim în promovare. Cam despre asta e vorba, despre bani”, admite George. Comunitatea celor interesați de tehnologii din zona aceasta (big data, machine learning, procesare în timp real de volume mari de date) ajunge cam la 300, din calculele lui George, bazate pe numărul celor care vin la întâlnirile periodice care se ţin în Cluj. “În Cluj, avem 2-3 întâlniri, la fiecare o lună, două, pentru IT-işti. Nu sunt multe proiecte în zona de Machine learning sau inteligenţă artificială. Dar se schimbă lucrurile, încet. Văd o schimbare, văd cerere din partea clienţilor, în special din afara României, deocamdată. Se cer talente pe AI”, spune George Ciobanu. “Există o provocare aici, în ceea ce priveşte Educaţia. E o lipsă în domeniul machine learning. Dar sunt platforme de cursuri. E o oportunitate pentru Cluj şi oricine cu conexiune la internet”, spune Ciobanu.

 

Casa “inteligentă”

În martie, un sistem de administrare a locuinţei, care foloseşte inteligenţa artificială câştiga premiu de Cercetare-Inovare. Mai precis, VIKI (“Sistemul pentru adaptarea inteligentă a ambientului la nevoile utilizatorilor”) a câştigat Marele Premiu al Salonului Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii “Pro Invent” 2017, precum şi Diploma de Excelenţă cu Medalia de aur. E vorba de sistem destinat automatizării locuinţei dotat cu inteligenţă artificială, echipat cu senzori de mişcare, temperatură, umiditate sau intensitate luminoasă şi bazat pe algoritmi speciali de învăţare şi imitare a comportamentului uman – sistemul învaţă, memorează şi se adaptează permanent la preferinţele utilizatorilor legate de luminile din casă, multimedia, clima şi altele. Firma QSound Soft se ocupă de sisteme de automatizare pentru stații de radio și acesta este, de fapt, businessul care susține proiectul Viki. Sistemul casei e dezvoltat în colaborare cu Napoca Software.

Dan Chiuzbăian face o demonstrație pentru Actualdecluj.ro cu casa-show-room din Florești, în timpul târgului de inventică.

 

Vezi şi:

Ce mai inventează românii: Umanoidul, Casa Inteligentă, Roboţii din Medicină, tunul de asteroizi şi rujul comestibil. Ce soartă vor avea proiectele, într-o ţară săracă în Inovare?

În urmă cu un a, un start up din Cluj câștiga unul dintre cele două granturi oferite de gigantul Google în România pentru a dezvolta un produs software care se bazează pe inteligența artificială în ce privește selectarea știrilor. Era vorba de Ză Cloud, o companie din Mănăștur care alături de publicația de sport Gazeta Sporturilor era singura din România care câștiga un grant de la Google prin programul Digital News Initiative, de câte 50.000 de euro.

Un start-up din Cluj câștigă 50.000 euro de la Google ca să facă inteligență artificială

Despre maşina autonomă şi viitor în IT:

Viitorul “made in Cluj”: “Trăim într-o generaţie uimitoare, avem şansa să rezolvăm toate marile probleme ale umanităţii” – Philipp Kandal, antreprenor german, cu afacere de Cluj vândută internaţional, manager şi business angel

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău cu 400 de locuri de parcare a fost evaluat la circa 9 milioane de euro de către proiectanții de la Bodo Invest, fiind cel mai scump parking din cartier care urma să se construiască în oraș. Adică, amenajarea unui loc de parcare ar costa municipalitatea circa 24000 de euro. La finalul anului trecut primăria spunea că va continua investiția. În 2017, primarul Emil Boc a anunțat chiar o schimbare de situație: proiectul trebuie relicitat deoarece proiectanții n-au trimis primăriei completările cerute și administrația ar fi în postura de a rezilia contractul. Acum se pare că administrația va merge, de fapt, pe proiectul Bodo Invest, cu un concultant care să gestioneze viitorul contract de proiectare și execuție a parcării supraterane din cartierul Mănăștur pe care municipalitatea își asumă să o construiască.

Ca să-și ia măsuri de protecție, după ce a fost criticată că aruncă banul public și vrea să construiască un loc de parcare cu 24.000 de euro, Primăria a inițiat și o licitație prin care a contractat o firmă care să facă consultanță în evaluarea ofertelor plus management de proiect în cazul noii licitații pentru parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău. Contractul a fost câștigat de District Proiect SRL-D pentru peste 47.800 lei.

Deocamdată, noul contract de proiectare al parcării nu a fost încă lămurit. Cer este că primăria vrea ca noul consultat să se ocupe de partea de adjudecare a noii licitații care se va face la pachet, proiectare plus execuție.

sursa: primariaclujnapoca.ro

În cazul licitație de proiectare și execuție, intenția primăriei este să scoată la licitație contractul, începând cu luna aprilie Deocamdată noua procedură nu a fost anunțată.

sursa; primariaclujnapoca.ro

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău este promis de primărie de peste 2 ani de zile. Potrivit studiului de fezabilitate întocmit de Bodo Invest,  parkingul cu 440 de locuri propus pe Primăverii nr. 20-Aleea Gârbău nr 7 a fost estimat la peste la peste 37,2 milioane de lei, din care construcțiile și montajul au fost evaluate la peste 31,7 milioane de lei. Adică amenajarea unui loc de parcare ar costa primăria peste 24.000 de euro.

Raportat la costuri și la numărul de locuri de parcare, până în prezent, cel mai mult a costat primăria realizarea unui loc de parcare în parkingul Moților (peste 9000 euro). Amenajarea unui loc de parcare în parkingul Primăverii a fost circa 8000 de euro. Celelalte locuri de parcare create în parkingurile supraterane construite de primărie pe Fabricii, Băișoara sau Mehedinți  au presupus, per loc, costuri între 3000 și 5400 de euro.

Cel mai scump parking de cartier propus în Mănăștur se va construi

Cum va arăta parkingul de cartier votat “cu două mâini”

Trendul de urbanizare excesivă din pădurea intravilană a Clujului, Făgetul, nu trebuie să continue, au spus în 2016 specialiștii. Aceasta după ce administrația (la propunerea consilierilor locali) a inițiat anul trecut o propunere prin care să se permită construirea de case de vacanță în această zonă. Tema a fost dezbătură, însuși primarul Emil Boc scuzându-se că a adus-o în atenția publică din pricina “cetățenilor furioși” care amenință primăria cu instanța după ce noul PUG nu mai permite edificare de case de vacanță în Făget. Dar a fost închisă și s-a decis ca pentru Făget să de accepte, așa cum zice PUG-ul, doar dotări de agrement.

O pensiune turistică propusă în pădurea Făget, pe drumul Sf. Ion a fost avizată în mai puțin de un minut de noua comisie de urbanism a primăriei Cluj la ședința de la finalul lunii aprilie. Ba chiar proiectul a fost lăudat, nu din pricina calității arhitecturale, ci pentru că este o documentație deschizătoare de drumuri din perspectiva filosofiei adusă de Planul Urbanistic General pentru dezvoltările din pădurea Făget.

Un beneficiar privat a propus un Plan Urbanistic Zonal pentru instituirea unei zone de agrement (pensiune turistică) în pădurea Făget, pe Drumul Sf. Ion. Parcela studiată are peste 3800 de mp iar proiectanții au propus amenajarea unei construcții cu subsol (demisol), parter, etaj și mansardă (etaj retras unde să funcționeze o facilitate turistică. Clădirea urmează să ocupe 10% din parcelă, restul fiind spații verzi, circulații plus cedări de teren pentru lărgirea drumului Sf Ion, potrivit profilului propus în PUG. Vorbim de un drum care ar trebui pe viitor să aibă trotuare, piste de biciclete și alinialiment cu copcei.

sursa: PUG Cluj

Pentru pensiune sunt propuse 17 locuri de parcare atât pentru funcțiunea de restaurant cât și pentru unitatea de cazare.

Arhitecții din comisie nu au avut niciun fel de obiecție sau reproș cu privire la documentație. Ba nici măcar n-au avut nevoie de argumente din partea proiectantului. Specialiștii au opinat, în mai puțin de 1 minut, că proiectul este în regulă. În plus, secretatul comisiei de urbanism a consilierilor locali, Radu Rațiu a ținut să spună public că inițiativa beneficiarului este una care merită apreciată în contextul filosofiei pe care noul PUG a propus-o în cazul pădurii Făget.

Rațiu a ținut să sublinieze că după aprobarea noului PUG (în decembrie 2014), forul local a primit foarte multe solicitări de la cetățeni în ceea ce privește schimbarea prevederilor documentanției de urbanism în așa fel încât să se permită amenajarea, în continuare, a unor case de vacanță în pădurea Făget. “Am avut foarte multe plângeri prealabile pe acest subiect venite de la cetățeni care doreau în continuare să construiască case în Făget. Noi le-am respins. Cu acest proiect al pensiunii se demonstrează că se pot aplica prevederile PUG și se pot face construcții pentru agrement în pădure. Este o chestiune de lăudat”, a apreciat consilierul.

Cu acestă mențiune, specialiștii din comisia de urbanism a primăriei au dat undă verde proiectului.

Așa numitele “case de vacanță”, noțiunea prin care s-a deschis de fapt calea construirii de locuințe în pădurile orașului, au fost interzise prin regulamentul de urbanism aprobat la final de 2014. “Minunea” a ținut un an – iar în 2016 consilierii locali au pregătit o inițiativă de a reintroduce în urbanismul orașului a “casele de vacanță” (adică locuințele în pădure). Asta cu toate că șeful de proiect al noului PUG (abia aprobat de un an) spune despre o astfel de inițiativă că ar fi “un banditism”. În plus, societatea civilă clujeană a inițiati și o petiție contra caselor de vacanță în pădurea din intravilanul Clujului.

La rânsul său, Primăria a inițiat o dezbatere în acest sens în 2016 care l-a făcut pe primarul Emil Boc să abroge propunerea și să mențină prevederile PUG în ceea ce privește construcțiile din Făget.

Mai jos, concluziile:

Pădurea minciunilor. Cum a rămas cu casele de vacanță în pădure

 

Ce utilizări sunt admise în Făget: 

sursa: PUG Cluj

 

Pe final de mandat, consilierii locali vor să schimbe PUG-ul: se întorc casele de vacanță în pădure, livezile construibile și agricolul – intravilan

M-au impresionat! Primarul cere consilierilor să uite de Făget

Locuirea de tip “singur în pădure”, extinsă la Cluj: vor case în Făget

by -
0 967

CFR Cluj și-a pierdut din turație pe final de sezon și a fost învinsă categoric de CS U Craiova pe teren propriu, cu 3-0.

Jucătorii sunt cu gândul la vacanță, iar mare parte dintre ei vor părăsi cu totul echipa clujeană la finalul campionatului. “Mulți se află la final de contract, la unii vom renunța noi și așa mai departe”, a anunațat președintele Iuliu Mureșan.

Problema cea mai mare în prezent o reprezintă, însă, insolvența. Cererea de ieșire a fost amânată, iar clubul are ca termen următor data de 26 mai. Dacă nu va reuși să iasă la următorul termen, șansele să evolueze în cupele europene din sezonul următor sunt minime.

Antrenorul Vasile Miriuță a recunoscut superioritatea Craiovei la ultimul meci, precum și problemele interne cu care se confruntă în vestiar.

“E o seară tristă, aşa e. Au câştigat pe merit şi au fost mai buni ca noi, trebuie să recunoaştem astăzi! Din păcate ne-au lipsit jucători, a trebuit să-l schimb şi pe Deac repede, dar asta nu e o scuză. Săptămâna trecută am bătut la Astra, astăzi am pierdut un joc, nu e uşor. E final de sezon şi poate pe băieţi îi apasă şi faptul că suntem în insolvenţă şi nu putem juca în cupele europene. Nu e uşor să-i motivezi în aceste situaţii”, a spus Miriuță.

Indiferent de ce se întâmplă pe 26 mai, lotul va fi reconfigurat în vară. Mulți jucători sunt la final de contract, iar alții nu vor mai fi păstrați în lot.

Cristi Bud – final de contract

Ionuț Larie- final de contract

Cosmin Vâtcă- final de contract

Juan Carlos Ruiz- final de contract

Bilel Omrani – final de împrumut

Gomelt – final de împrumut

Tiago Lopes – final de contract

Dan Roman –  final de contract

Andrei Mureșan – final de contract

Liviu Antal – final de contract

Augustin Chiriță – va fi împrumutat

Dino Spehar – final de contract