Arhiva zilnicăApr 19, 2017

by -
3 5542

Sociologul Barbu Mateescu notează pe blogul său diferențele dintre Cluj Napoca și București din punctul de vedere al demografiei și constată că tendința e promițătoare în Ardeal și îngrijorătoare pe Dâmbovița.

Redăm mai jos, cu permisiunea autorului, postarea de pe blogul său:
Municipiul Cluj a devenit în ultimii ani centrul festivalelor de fel și chip, în timp ce Bucureștiul are un profil mai complex: și centru IT, dar și bază puternică de susținere pentru un conservatorism refractar la schimbări. Victoria lui Firea nu e întâmplătoare, popularitatea lui Firea nu e întâmplătoare, locul unu obținut de Ponta în primul tur al alegerilor prezidențiale în 5 sectoare din 6 nu e nici el o întâmplătoare. Contrareacția prin proteste din ce în ce mai mare nu e nici ea un accident.

În spate se află demografia care, parafrazând o zicală populară despre pumni, “nu are minte”, nu are milă și nu poate fi cârmită ușor.

Să pornim de la elementele de bază. La ultimul recensământ, Cluj-Napoca avea 324 de mii de locuitori cu domiciliul (adică carte de identitate cu adresa) în oraș, iar București 1,88 milioane. Un raport de 5,8-la-1 în favoarea capitalei.

De la recensământ și până acum, adică din 2011 și până acum, situația s-a schimbat în două feluri:

1) raportul a scăzut cu rapiditate, tinzând deja spre un 4-la-1.
2) Bucureștiul, deja un oraș în care tinerii aveau o pondere mai mică în populația totală decât în cazul Clujului, a devenit “și mai în vârstă”. Când spun asta nu mă mai refer doar la populația cu domiciliul oficial, ci la populația totală.

Iar aceste două fenomene vor continua bine-mersi și în anii următori. În perspectiva lui 2020 vorbim de un raport de 3,3-la-1.

Ce se întâmplă? Păi, ce definește demografia unui oraș?

1) Migrația internă. Cum România nu are o tradiție a migrației interne a forței de muncă necalificate, cel mult fiind vorba de a munci în orașul mai bogat din județul tău sau dintr-un județ apropiat, un factor important îl reprezintă mediul universitar.

La o populație totală de 5,8 ori mai mare (în 2011), București are doar de două ori mai mulți studenți decât Clujul și, în funcție de ce cifre găsim, chiar de doar 1,8 ori mai mulți. Ponderea și impactul studenților asupra populației totale a orașului este mai mic în București decât în Cluj și a fost așa întotdeauna.
Până acum un deceniu acest lucru nu conta foarte mult. Între timp însă Clujul a crescut economic și a devenit o opțiune autentică pentru absolvenți. Nu mai este doar o haltă între localitatea de naștere (Bistrița, Satu Mare, Sibiu, etc) și localitatea unde se merge la muncă (București sau un oraș din străinătate). Un fenomen similar are loc și în municipiul Iași, dar la dimensiuni mai mici.

Efectul? 28% din populația Clujului cu domiciliul în oraș are între 20 și 34 de ani. Dacă adăugăm și pe cei care locuiesc în oraș dar au adresa din cartea de identitate în altă parte, ajungem la 37% din populația totală a orașului. La București valorile corespondente sunt de 19% și respectiv 23%.

Să privim și altfel lucrurile. În Cluj își stabilesc reședința în fiecare an 10 mii de persoane și pleacă în alte localități din țară maxim 1900. Creștere netă de cel puțin 8 mii pe an. În București, se stabilesc între 25 și 35 de mii și pleacă în alte localități din țară (în Ilfov sau chiar… Cluj) 15-20 de mii. Raportul dintre creșterea celor două orașe fluctuează între egalitate și 2-la-1 în favoarea Bucureștiului, mult inferior acelui 5,8-la-1 de la care pornim în 2011. Bucureștiul gâfâie, la Cluj 14% din populație (oficial) nu trăia în oraș acum cinci ani…

2) Migrația externă. Înainte să aruncăm un ochi pe cifre: când vine vorba de marile orașe nu se pleacă în străinătate doar pentru bani mai mulți. Bucureștiul e afectat serios de lipsa calității vieții, lucru din ce în ce mai transparent celor care vizitează, măcar în trecere, un oraș similar din străinătate. Traficul e prost ca la Cluj, în rest punct cu punct – spații verzi, poluare, transport în comun, birocrația locală – capitala e inferioară atât Clujului cât și Budapestei sau (haha) Londrei. Niciuna din probleme nu prezintă interes pentru primărie – asta în cazul în care ar fi capabilă să încerce să le rezolve – întrucât baza sa electorală e în altă parte.

Iar bucureștenii știu asta și acționează în consecință.

Conform INS migrația externă definitivă dinspre Cluj spre străinătate e de 280-320 persoane/an. Dinspre București e de minim opt ori mai mare (cotă atinsă în 2013) și până la de douăzeci de ori mai mare (2014). Raportul 5,8-la-1 nu se menține… din București se emigrează în droaie.

Și nu emigrează pensionarii.

3) Spor natural: nașteri vs. decese.

Demografia funcționează geometric. Atragi la tine în oraș mulți oameni tineri, de vârstă fertilă? Vei avea copii mulți și, implicit, peste ceva ani, iarăși mulți oameni tineri, de vârstă fertilă și deci mulți copii etc etc etc. Gonești tinerii? La revedere natalitate, deci la revedere și natalității de peste 20-30 de ani…

Din fericire aici matematica e mai simplă. În contextul în care România are un spor negativ ( = mai multe decese decât nașteri) de 75 000, Clujul are mai multe nașteri decât decese an de an, fenomen cel puțin bizar pentru țara noastră, iar Bucureștiul un deficit de 3000/an. Iar valul deceselor din București încă n-a început… în deceniul următor 450 de mii de bucureșteni, cam cât un Cluj mai dodoloț, vor păși în lumea celor drepți.

Unde orașele seamănă este un dezechilibru de gen care explică parțial valorile disonante față de restul țării. La categoria de vârstă 20-34 de ani, la fiecare 100 de bărbați din București există 105 femei; în Cluj la 100 bărbați corespund numeric 111 femei, în timp ce în restul țării doar 93. Că ești un bărbat tânăr care vrea să înceapă o familie sau că dorești o relație pur erotică, e mai ușor să îți îndeplinești obiectivul în metropolele României decât într-un orășel mic sau în mediul rural. Iar acest lucru schimbă totul, de la tonul unui protest până la rata infracționalității sau prioritățile generaționale.

Ce înseamnă toate astea, în rezumat?

București-ul e o rană care supurează, orașul-dormitor în care locuitorii ar prefera să nu doarmă de fel (și, cu câte noxe li se strecoară pe fereastră, cine-i poate blama?). Se migrează la Cluj, se migrează la Sibiu, mai nou la Iași, se migrează la Milano sau la Dublin sau la “casă în Ilfov” (o iluzie cândva sacră, ea însăși pe cale de nimicire datorită infrastructurii deficitare). În cuvintele jurnalistei Elena Deacu, “Bucureștiul e orașul unde faci banii cu care să pleci să vizitezi orașe civilizate și frumoase”. Un alt jurnalist, Teodor Tiță, punctează într-un articol solid starea de anxietate în care se regăsesc mulți din locuitorii tineri ai capitalei, care simt că orașul se apropie de starea de debandadă a Kinshasei mai degrabă decât de traiul predictibil, curat și civilizat al unui oraș vest-european. Dezvoltarea în cifre a economiei orașului e un adevăr parțial, trădat de scăderea constantă a numărului de locuitori (adică … a plătitorilor de taxe, lucru de care primăria municipală cu 50 (!) de consilieri nu prea pare să-i pese). Între norurile de rapt, șmen și șperț, infrastructura se prăbușește: deși populația scade, capacitatea mijloacelor de transport în comun de a duce oameni din punctul A în punctul B scade cu și mai mare repeziciune. Cine nu vede legătura între traficul infect și protestele stradale anuale este invitat să o facă. Fluviile au deseori la bază râușoare.

Clujul trece și va trece prin alt tip de criză. Economia orașului este în schimbare, iar modelele sunt intraductibile pentru o municipalitate românească (Shanghai? Nairobi? Dacca? San Francisco?). Limitările obiective de natură geografică apasă deja greu, creând scenariul “Berlin”: chirii care scot din oraș locuitori, tragedii autentice dar de ne-evitat (“Aș dori să trăiesc aici, îmi place enorm orașul dar nu-mi mai permit, ajutați-mă!”). În cazul în care paradigma economică generală va fi funcțională în continuare, cuvântul Clujului va deveni din ce în ce mai important în acest secol. Contează mult și competiția regională (mă uit la tine, Timișoara), dar atracția pentru emigranții interni e mai mare în Cluj decât în cazul capitalei Banatului, adică aproape dublă, ceea ce e deocamdată decisiv.

by -
2 797

Procurorii DIICOT fac percheziții la Clinica privată de urologie Lukmed, a medicului urolog Mihai Lucan, au declarat, pentru AGERPRES, surse judiciare.
Procurorul șef al DIICOT Cluj, Florin Mornăilă, a declarat, pentru AGERPRES, că deocamdată nu poate face comentarii și că va transmite un comunicat dacă va fi cazul. “Nu vă pot spune nimic. În măsura în care o să fie cazul, o să facem un comunicat de presă. Nu vă pot spune absolut nimic. La momentul acesta, nu pot să vă dau niciun fel de informație”, a spus Florin Mornăilă.

news.ro arată că perchezițiile au vizat și locuința urologului Mihai Lucan.

Mediafax relatează că perchezițiile au avut loc și la Institutul de Transplant Renal, și că acestea vin după ce la începutul lunii martie, deputatul USR Emanuel Ungureanu ceruse ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, să trimită Corpul de Control al ministerului la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, unitate care s-ar afla în colaps financiar, cu datorii de aproape o jumătate de milion de euro. Potrivit unei interpelări transmise atunci ministrului Sănătăţii de către Emanuel Ungureanu, fosta echipă managerială, din care a făcut parte şi profesorul Mihai Lucan, în calitate de şef de secţie şi de membru în CA, sunt direct responsabili de această situaţie. Ungureanu îi cerea ministrului Sănătăţii să controleze dacă Institutul Clinic de Urologie şi Transplat Renal nu a fost ”căpuşată” de clinica privată administrată de fiul profesorului Mihai Lucan, fost membru al echipei manageriale a ICUTR.

Citește și:

Ministerul Sănătăţii: transplant pancreatic nelegal la Institutul de Urologie şi Transplant Renal Cluj

by -
0 573

Deși a achitat datoriile din tabelul creditorilor, CFR-ul are încă probleme cu ieșirea din insolvență. Au fost deja două termene la Tribunal, iar instanța a stabilit din nou un termen de judecată pentru luna mai.

Oficialii clujenilor susțineau că ar fi avut șanse să evolueze în cupele europene încă din această toamnă, însă clubul n-a trimis nici măcar cerere la Departamentul de Licențiere din cadrul FRF pentru asta. Probabil din cauza situației juridice încă neclare din punct de vedere juridic.

“Procesul de licențiere a cluburilor care au solicitat licența de participare la competițiile UEFA în sezonul 2017-2018 s-a încheiat astăzi, 19 aprilie 2017.

Au solicitat licența UEFA următoarele cluburi:
1. Fotbal Club FCSB SA
2. Fotbal Club Viitorul SA
3. Dinamo 1948 SA
4. Club Sportiv U Craiova SA
5. Asociația Fotbal Club Astra
6. Asociația Fotbal Club Botoșani

Aceste cluburi au primit licența pentru participarea la competițiile UEFA în sezonul 2017-2018 din partea Comisiei pentru acordarea licenței cluburilor – instanța de fond. Hotărârile instanței de fond au rămas definitive prin neapelare. Administrația de licențiere”, se arată pe site-ul FRF.

Conform regulamentului, pentru ca o echipă să aibă drept de joc în cupele europene, trebuie să iasă din insolvenţă cu cel puţin un an înainte de a depunde cererea pentru obţinerea licenţei aferente. Mai exact, dacă CFR iese din insolvenţă până pe 31 mai 2017, va putea depune cererea de licenţă pentru cupele europene abia la anul, deci, va putea fi eligibilă pentru sezonul european 2018-2019, dar clujenii susțineau că au găsit o portiță pentru a putea juca în Europa încă din acest sezon, dacă reușeau să iasă din insolvență.

by -
0 325

Astăzi începe Campionatul European de gimnastică, la Cluj, iar în prima zi a avut loc un incident grav.

În calificările la masculin, Laurențiu Nistor a căzut de la bara fixă. Medicii de la SMURD au intervenit de urgență și l-au transportat de urgență la spital, transmite gsp.ro.

Sportivul român nu ar avea nimic, ci doar o contractură. Totuși, pentru a fi siguri că este în afara oricărui pericol, medicii l-au transportat la spital.

PROGRAM CE 2017

19 aprilie – calificări masculin
20 aprilie – calificări feminin
21 aprilie -individual compus masculin și feminin
22 aprilie – finale pe aparate masculin și feminin
23 aprilie – finale pe aparate masculin și feminin

foto: gsp.ro

by -
0 308
Vedere de pe terasa Fabricii de Pensule spre zona industriala

Tot mai multe terenuri din fostele zone industriale ale orașului au intrat în atenția dezvoltatorilor imobiliari – după ce platformele bine poziționate în oraș ale fostelor fabrici au lăsat loc unor mari ansambluri de birouri și locuințe vine, treptat, și rândul parcelelor care nu beneficiază de locație centrală. Spre exemplu, în ședința Comisiei de Urbanism a primăriei din această săptămână s-a discutat propunerea de clădire de birouri lansată de o firmă specializată în comercializarea de materiale de construcții. Încurajată de cererea mare din zona IT-ului în plină expansiune, firma din Construcții vrea să facă o clădire de nouă etaje în zona Pieței 1 Mai. Numai că pentru asta a trecut cu propunerea chiar peste regulile de construire permise în zonă.

 

Firma de Construcții a trecut peste regulile din Urbanismul local

Societatea Lav & M a venit în ședința CTATU cu un Plan Urbanistic Zonal “de restructurare urbană” în Piața 1 Mai. E, de fapt, o revenire în comisie, a explicat proiectantul beneficiarului, care a propus o clădire cu două niveluri de subsol, parter și opt etaje, plus încă unul retras. Planul proprietarului, expus încă din precedenta ședință: să închirieze spații unei companii din IT. “Condiționați și de ședința de anul trecut, când s-a considerat că a fost propus un regim de înălțime foarte mare, am venit cu o reducere cu trei niveluri”, a spus proiectantul. Acesta a mai subliniat că proprietarul va ceda 780 mp din terenul său (23% din total), având în vedere că parcela e amplasată lângă servitute de utilitate publică, la accesul în incinta Clujana.  Proiectul mai prevede 100 de parcări în subsol și 50% din teren spațiu verde, reiese din prezentarea publică. Regimul de înălțime (38 metri maxim și opt-nouă etaje) i-a nemulțumit şi pe noii membri ai CTATU, care au arătat că proiectul nu respectă reglementările urbanistice în vigoare. E permis un regim de înălțime de 28 de metri, a intervenit arhitectul șef interimar Daniel Pop. “Nu cred că birourile sunt funcțiuni deosebite, nu știu dacă pentru această destinație e justificată o astfel de derogare”, a spus acesta, în condițiile în care în zonă sunt și clădiri industriale de unu-două etaje. Proiectantul a încercat o explicație: Procentul de Ocupare al Terenului e de doar 34% din 60% maxim permis. Membrii Comisiei au atras însă atenția că doar fiindcă proiectul are un POT sub cel admis asta nu îi permite să încalce alte reguli de urbanism. Astfel, Coeficientul de Utilizare a Terenului propus de 3,24 este peste cel permis în zonă – de 2,8, după cum a menționat arhitectul Mihai Racu. La rândul său, arhitectul Vlad Negru a venit cu o precizare și a arătat că proiectul nu poate beneficia de indicii favorabili din încadrarea “de restructurare urbană” pe care a prezentat-o proiectantul (și aceștia în unele cazuri depășiți – regim de înălțime, CUT), în condițiile în care UTR-ul respectiv nu se restructurează în totalitate (Unitatea Teritorială de Referință). Așa că, de fapt, regimul de înălțime maxim admis ar fi de 4 etaje. “Am avut discuția asta în noiembrie”, a spus proiectantul Cristian Morar. De la masa de ședință a intervenit însă viceprimarul Dan Tarcea. “Nu îmi amintesc să vă fi propus noi așa ceva. Să vă încadrați în indicii urbanistici și să reveniți. Recalculați, redesenați!”, a conchis viceprimarul.

Tot despre restructurări, dar pentru destinație rezidențială și de servicii:

Schimbări imobiliare pentru nordul industrial al orașului: proiect nou cu sute de apartamente în zona Bulevardului Muncii

 

Valorificarea clădirilor din zone foste industriale nu e o noutate. Dezvoltatorii de la Coratim au renovat o clădire din zona Clujana pentru a o transforma în clădire de birouri, iar unul dintre primii chiriași era tocmai o firmă de IT: Pitech+Plus. Tot într-o fostă zonă industrială care nu ocupă teren central, Fribourg Development a dezvoltat unul dintre cele mai ample centre de afaceri din oraș, păstrând și renovând clădiri din fosta incintă a fabricii de mobilă Libertatea. Până și fosta Fabrică de Pensule, transformată în celebru centru de artă contemporană se orientează spre business: proprietarul a anunțat că renovează clădirea, iar o mare parte din spații vor fi pregătite pentru închiriere de birouri. Peste drum, fosta fabrică de dulciuri Feleacul a lăsat loc unui centru de afaceri și unui bloc de apartamente.

 

Fabrica de Pensule, Artă şi… afaceri. Clădirea unde s-a născut centrul de artă contemporană se renovează cu 1 milion de euro şi va avea şi spaţii de birouri

Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, din care face și el parte, s-a adoptat un proiect care are ca scop reducerea risipei alimentare, prin transformarea fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar, în hrană pentru animale.  ‘”Nimic nu se pierde, totul se transformă! Pe baza acestui principiu, se dorește îmbunătățirea acestui circuit, astfel încât ubprodusele din lanțul alimentar uman să fie utilizare ca hrană pentru animale” – a transmis Buda.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, a inclus o serie de sugestii, subliniind faptul că mijloacele de subzistență ale fermierilor depind de comercializarea produselor lor și că pierderile de produse la nivelul exploatațiilor înseamnă pierderi de investiții și de venituri.  S-a solicitat să se ia act de posibilitățile de optimizare a utilizării fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în producția de hrană pentru animale, precum și de importanța acestora pentru producția primară, cu specificația că este nevoie de o mai bună trasabilitate. În același timp, a fost subliniată importanța cooperării, prin intermediul organizațiilor de producători, în vederea unui acces sporit la finanțare pentru inovare și investiții în tehnologii de tratare, precum compostarea și digestia anaerobă sau prelucrarea ulterioară a produselor, ceea ce le-ar putea facilita fermierilor accesul la noi piețe și clienți. A fost subliniat și faptul că risipa de alimente din etapa de producție primară este greu de cuantificat iar solicitarea a fost să se identifice și să disemineze în statele membre cele mai bune practici privind colectarea datelor referitoare la pierderea și risipa alimentară din cadrul exploatațiilor, fără plasarea unei sarcini administrative suplimentare asupra fermierilor. Inițiativele gestionate de fermieri pot oferi soluții economice viabile și pot valorifica produse care, în caz contrar, ar putea ajunge să se irosească – a mai informat Daniel Buda.

Europarlamenteraul clujean susține că a propus câteva amendamente la acest proiect prin care a solicitat statelor membre să monitorizeze și să comunice la timp pierderile înregistrate în consumul de alimente. De asemenea, a atras atenția asupra nevoii unei Platforme de sprijin financiar care să atragă investiții și inovare în vederea reducerii pierderilor, precum și transformarea pierderilor de alimente în energie. Pentru ca acest circuit să funcționeze, e necesar să fie instituit un organism de prognoză coordonat la nivelul UE în vederea evitării blocajelor în urma supraproducției și a volatilității prețurilor.

by -
0 205

 

In atentia publicului calator !

Ca urmare a extinderii lucrarilor la Podul Traian, pe perioada 20 – 23 aprilie 2017 se suspenda statia Pod Traian de pe latura nordica a Pietei M. Viteazul. In acest interval autobuzele liniilor 28, 28 B si cele care efectueaza cursa speciala Cora vor opri in statia P-ta M. Viteazul Est (str. I.P. Voitesti).
Va multumim pentru intelegere.
Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A.

by -
0 165
foto Adrian Ilincescu / hotnews.ro

Un oras “smart” este un oras care foloseste tehnologia moderna pentru a fluidiza traficul, a imbunatati transportul public, a reduce poluarea si consumul de energie, relatia cetatenilor cu autoritatea,  conditiile de locuire si sistemul de sanatate si educatie. In Europa exista zeci de exemple de bune practici. Cum sta Romania? Observatiile din teren arata un dezechilibru major intre orasele din vest si cele din sud si est. Campioanele la adoptarea de solutii moderne sunt Cluj – Napoca si Oradea, arata hotnews.ro.

De exemplu, in Cluj, certificatele de urbanism si autorizatiile de construire pot fi eliberate online si exista o aplicatie care iti spune cate locuri de parcare sunt libere in centrul orasului. La Oradea, iti poti programa casatoria civila online, si tot online poti depune actele pentru eliberarea cartii de identitate. Bucurestiul e departe de standardele europene; primele semne se vad la Primaria Sectorului 4, care a anuntat ca vrea un sistem inteligent in parcarile pe care urmeaza sa le construiasca, dar si pubele inteligente.


  • Cluj-Napoca

Primaria emite certificate de urbanism in format electronic si prelungeste autorizatiile de construire

Cetatenii pot trimite sesizari online

Aplicatie pentru parcarile din centrul orasului

Aplicatia pentru a face programare la doctor, la coafor sau pentru a rezerva terenul de tenis

Calendis este o aplicatie clujeana care permite organizarea serviciilor pe baza de programari din domeniile frumusete, sport si medicina, fiind o solutie de business si o platforma pentru clienti. Recent, aplicatia a fost implementata in cadrul bazei sportive publice Gheorgheni printr-un parteneriat cu Primaria Cluj-Napoca.

Prin intermediul acesteia, utilizatorii pot face programari la saloane de frumusete, dentist, medic, doctor veterinar, sa rezerve un teren de tenis sau unul de fotbal.

Apoi, aplicatia iti aduce aminte prin SMS sau E-mail, cand si unde trebuie sa ajungi si te tine la curent cu oferte speciale, reduceri si noutati.
Aplicatia are 10 000 de utilizatori activi.

Citeste aici mai mult.


  • Oradea

In 2016, Primaria Oradea a lansat aplicatia Oradea City Report,  care permite cetatenilor cu spirit civic sa transmita diverse sesizari si incidente catre institutie si operatorii serviciilor publice locale (Compania de Apa Oradea, Oradea Transport Local, Termoficare Oradea, Politia Locala Oradea, Luxten Lighting Company, RER Ecologic Service).

Cetatenii pot sesiza urmatoarele probleme: gropi in asfalt, caini comunitari, resturi menajere sau moloz aruncate la intamplare, gunoi in mijloacele de transport, disfunctionalitati in iluminatul public, cosuri de gunoi vandalizate, vehicule abandonate, blocaje din cauza zapezii, avarii apa rece si calda, canalizare infundata etc.

Sesizarile transmise vor fi insotite de fotografie, descriere si localizare GPS, oferind autoritatilor identificarea exacta a locatiei incidentelor.

In plus, programarea cununiilor civile se poate face online, la fel si programarea pentru schimbarea cartii de identitate.

In parcarile cu plata din oras, plata se poate face prin sms.

Planuri de viitor

Ilie Bolojan, primarul orasului Oradea, a declarat ca anul viitor, in cadrul unui proiect de modernizare a marilor bulevarde, stalpii de iluminat vor fi “inteligenti”. Acestia vor fi dotati cu camere video, hotspot pentru internet wi-fi si cu senzori de miscare, intensitatea luminoasa fiind redusa in cazul in care nu trece nimeni prin zona. Astfel, se va face economie la energie electrica.
Un alt proiect al primariei Oradea este sa puna camere de luat vederi care citesc numerele de inmatriculare la intrarile in oras, astfel incat taxa de trafic greu sa poata fi platita prin sms.

  • Bucuresti

Primaria Capitalei a implementat in perioada 2007-2009 un sistem inteligent de management al traficului. Acesta a costat circa 20 de milioane de euro, iar la vremea respectiva era unul dintre cele mai moderne din europa, fiind integrate 170 de intersectii.

Pe baza informatiilor primite din intersectiile integrate in sistem, timpul de semaforizare se poate schimba automat pentru a decongestiona intersectiile. Sistemul trebuia sa dea unda verde si mijloacelor de transport in comun, insa acestea nu au fost echipate cu sisteme GPS, deci nu a putut fi folosit in acest sens.

Sistemul de management al traficului s-a stricat in vara anului 2015 si nici pana acum nu este functional la capacitate maxima. In plus, acesta nu a mai fost extins si  modernizat. Actualul primar al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat in mai multe randuri ca va investi in extinderea si modernizarea acestui sistem.

Civic alert

Un grup de tineri din Bucuresti a lansat in 2015 aplicatia gratuita pentru mobil civicalert.ro prin intermediul careia cetatenii pot reclama autoritatilor locale diverse probleme din oras. Problemele ce pot fi sesizate sunt: gropi in carosabil,  ambuteiaje in trafic, masini parcate neregulamentar, maidanezi, semafoare defecte, ambuteiaje, strazi inundate, defrisari, gunoi aruncat pe strada, constructii ilegale si, mai nou, incalcarea legii antifumat. Reclamatiile sunt directionate automat catre  relevante.

Dupa ce ai descarcat aplicatia pe telefonul mobil, daca vezi ceva in neregula in oras – parcari ilegale, gropi, gunoaie si masini abandonate, trotuar deteriorat, sau blocaj rutier – intri in aplicatie, faci o poza, adaugi locatia cu ajutorul GPS-ului si pui o scurta descriere a situatiei,  apoi trimiti sesizarea. Mai departe, aceasta este preluata de un operator, prelucrata si trimisa mai departe autoritatilor. Acestea au obligatia legala de a trimite un raspuns in 30 de zile. Cand exista un raspuns, acesta este trimis pe e-mail cetateanului care a facut sesizarea. Cand problema este rezolvata, cazul apare rezolvat in aplicatie.
Civic Alert functioneaza datorita voluntarilor si donatiilor din mediul privat.

by -
0 51

O revistă din Cluj face obiectul unei expoziții în care primele pagini ale mai multor numere sunt prezentate într-o galerie din Budapesta.

E vorba de revista Tribuna, ale cărei prime pagini sunt expuse la galeria IX din Budapesta, de mâine seară, când are loc și vernisajul. Expoziția este realizată de Asociaţia Artiştilor Gravori şi Litografi din Ungaria cu sprijinul Institutului Cultural Român Budapesta și va fi deschisă de Mircea Arman, directorul revistei, și de András B. Vágvölgyi, scriitor şi regizor. “Numărul fiecărei apariții a revistei Tribuna este ilustrat pe prima pagină cu lucrări de pictură, grafică, sculptură sau instalații ale artiștilor români contemporani, ca o invitație la lectură de nerefuzat. Revista Tribuna este o publicație culturală bilunară, actuala serie apare din 2002. Tribuna se revendică de la ziarul înființat în 1884 la Sibiu de Ioan Slavici, care a cunoscut mai multe serii de apariție până în prezent, la București, Arad, Cluj ori Brașov. Cea mai cunoscută serie este cea inaugurată în martie 1957, în care au debutat personalități marcante ale literaturii române, între care Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana sau Augustin Buzura, Tribuna definindu-se drept una din cele mai influente reviste literare românești”, explică curatorii expoziției.

Revista de la Cluj are 36 de pagini și apare în data de 1 și 16 a fiecărei luni. Expoziția poate fi vizitată până în 4 mai.

Sediul FMI (Washington) Foto: Agerpres

FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, potrivit raportului World Economic Outlook publicat marţi de instituţia financiară, citat de news.ro şi preluat de Hotnews.ro. Creşterea este însă mult sub avansul de 5,2% anticipat de guvern.
Pentru 2018, FMI prognozează că economia Romaniei va avansa cu 3,4%.

FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei mondiale la 3,7% în 2017, de la o estimare de 3,4% în ianuarie, datorita progreselor înregistrate in Europa, Japonia şi China, dar a avertizat că politicile protecţioniste pun în pericol redresarea.
Şeful delegatiei FMI în România, Reza Baqir, declara în martie, la finalul unei misiuni a Fondului, că deficitul bugetar al României va ajunge în acest an la 3,7% din produsul intern brut (PIB), urmand ca dezechilibrul bugetar sa atinga 3,9% din PIB in 2018. Pe de altă parte, Guvernul a anunţat că deficitul bugetar nu va depăşi în acest an pragul de 3% din PIB impus de tratatele europene. Fondul mai anticipează pentru acest an o inflaţie de 1,3%, urmată de un ritm de 3,1% in 2018, dupa un ritm negativ, de -1,6%, în 2016. Şomajul va încetini de la 6% în 2016 la 5,4% în acest an şi 5,2% în 2018.

Citeşte ştirea AICI