Arhiva zilnicăApr 10, 2017

by -
0 147

O artistă din Cluj deschide expoziție în Veneția.

Image may contain: textE vorba de Rada Niță, artistă născută și școlită la Cluj, ce deschide expoziția de grafică “Folk Ink” în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Expoziția va fi vernisată joi seara și prezintă o serie de gravuri realizate de artista Rada Niță în tehnicile acvaforte, acvatină și ac rece în ultimii șase ani – iar cele mai recente constituie parțial și subiectul tezei sale de doctorat la Universitatea de Artă și Design din Cluj. Lucrările au ca elemente comune motive specifice folclorului românesc și celui slav, arhitectura gotică a burgurilor medievale și credințe precreștine. “Acest univers personal este populat cu făpturi fantastice construite pornind de la personaje cunoscute din folclorul românesc și slav, dar cărora li se țese din fusul Radei o altă poveste, primind noi însușiri definitorii și desfășurându-și existența într-un cadru diferit de cel cunoscut. Originalitatea operelor constă tocmai în această îmbinare metaforică fără precedent a două culturi aflate la poli opuși, dar care se completează armonios în lumea fantastică a artistei, oferind un spațiu propice nașterii unui bestiar subiectiv, personal, unic”, explică curatorul Andreea Pocol. Între personaje – Zmeul, Dragonul cu două cozi, Omul Nopții,Centaurul sau Tulnicarul, plus Sânzienele, Marțolea, Pâca (Divinitatea Tutunului), țăranca îmblânzitoare de zmei sau Știma Apei care ademenește oamenii la înec, personaje acvatice în chip de sirene zburătoare sau pești care duc în spinare catedrale gotice.

Rada Niță s-a născut în 1989 la Cluj-Napoca, e licențiată în grafică din 2011 la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, a absolvit un masterat în 2013 și termină doctoratul în acest an. Expoziția sa de la Veneția poate fi vizitată până în 28 aprilie.

by -
0 127

Proiectele nominalizate la competiţia Uniunii Europene – Mies van der Rohe Award 2017 vor fi expuse la Cluj. Ordinul Arhitecților din România cu susținerea asociației culturale PRO EVENT și filialelor locale OAR – București, Iași, Transilvania și Timiș anunță expunerea, în premieră în România, a expoziției The European Union Prize for Contemporary Architecture – Mies van der Rohe Award 2017.  În Cluj- Napoca, Expozițiile The European Union Prize for Contemporary Architecture – Mies van der Rohe Award 2017, Young Talent in Architecture Awards (YTAA) 2016 și Romanian Building Awards 2016 vor fi putea fi vizitate la Galeria UAP, Iuliu Maniu nr.2-4, în perioada 11- 19 aprilie.

The European Union Prize for Contemporary Architecture – Mies van der Rohe Award este oferit la fiecare doi ani pentru a recunoaște și premia producția arhitecturală de calitate din Europa. Premiul aduce o atenție deosebită asupra contribuției majore a profesioniștilor europeni la dezvoltarea de noi idei și tehnologii. În același timp, premiul oferă atât publicului larg, cât și instituțiilor publice oportunitatea de a dobândi o înțelegere mai clară asupra rolului cultural al arhitecturii în construcția orașelor noastre.

România a înscris 10 proiecte în competiție și unul dintre acestea a fost selecționat în lista scurtă a nominalizărilor la premiu -Take a(l)titude din cadrul Archaeus ltd., Fagaraș.

Istoric

Inițiată în 1987, în baza stabilirii unui acord între Parlamentul European și Consiliul Orașului Barcelona, the European Union Prize for Contemporary Architecture – Mies van der Rohe Award este organizat de Fundació Mies van der Rohe și Comisia Europeană din 2001. Premiul este acordat la doi ani. Principalul obiectiv este de a dobândi o înțelegere cât mai clară a transformării spațiului construit din Europa; de a recunoaște și stabili excelența și inovația în domeniul arhitecturii și de a atrage atenția asupra importanței contribuției profesioniștilor europeni în dezvoltarea de noi idei, a clienților care sprijină arhitecții și cetățenii care se bucură de lucrările arhitecturale din orașele lor.

Cum se alege

86 de experți independenți, asociații naționale de arhitectură din cele 39 de țări participante și Comitetul consultativ au nominalizat cele 355 de proiecte care vor concura pentru Premiul cel mare și Premiul Arhitectul Emergent. Juriul a realizat o listă scurtă de 40 de lucrări la sfârșitul lunii ianuarie 2017 și apoi a anunțat cele 5 finaliste care vor fi vizitate în luna aprilie. Ceremonia de premiere va avea loc pe 26 mai, la Mies van der Rohe Pavilion la Barcelona cu câștigătorii, finaliștii, membrii juriului, clienții lucrărilor, autoritățile din partea Comisiei Europene și Parlamentul și Consiliul Local Barcelona și toți cei care susțin o arhitectură care să răspundă nevoilor secolului nostru.

Câștigătorul premiului primește 60.000 € și o sculptură care evocă Pavilionul Mies van der Rohe de la Barcelona. Profesioniștii aflați la început de drum în cariera lor au posibilitatea de a deveni câștigători ai Premiului Arhitect în Dezvoltare, și de a primi sculptura împreună cu 20.000 €.

Expoziția The European Union Prize for Contemporary Architecture – Mies van der Rohe Award va fi însoțită de Young Talent in Architecture Awards (YTAA) 2016 și Romanian Building Award 2016

Competiția Young Talent in Architecture Awards (YTAA) este organizată de Fundació Mies van der Rohe, cu sprijinul Programului Europa Creativă, ca o prelungire a Premiului Uniunii Europene pentru arhitectură contemporană – Mies van der Rohe.

YTAA urmărește să sprijine talentul proaspeților absolvenți de arhitectură, urbanism și peisagistică, care vor fi responsabili pentru transformarea mediului nostru în viitor. YTAA a apărut din curiozitatea și interesul studenților în formare, și din dorința de a sprijini talentul lor și facilitarea accesului în lumea profesională.

Cele 211 proiecte din competitia YTAA 2016 însoțesc expoziția The European Union Prize for Contemporary Architecture – Mies van der Rohe Award, în fiecare dintre orașele București, Iași, Cluj-Napoca și Timisoara.

Romanian Building Award – Premiile Naționale pentru Spațiul Construit – este un proiect care a pornit la drum cu gândul la necesitatea edificării unei culturi a calității spațiului construit în România.
Proiectul, având ca inițiatori și organizatori Ordinul Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii și Asociația Pro Event, își propune să identifice și să promoveze cele mai valoroase proiecte construite recent în România.

 

De asemenea, în Cluj urmează încă un eveniment dedicat arhitecturii: Conferința NEW CITIES, care va avea loc în 12 aprilie, la The Office Conference Center și va avea ca țară invitată Polonia.

Mișcarea civică Musai-Muszaj, închegată în februarie 2015 cu scopul de a promova multiculturalismul și de a lupta pentru amplasarea Kolozsvar-ului la intrarea în Cluj-Napoca, va rămâne în  continuare pe piață, chiar dacă primarul Emil Boc a anunțat că e de acord să amplaseze plăcuțe trilingve (inclusiv în latină), la intrările în oraș. Bethlendi András și Szakáts István, exponenții acestui grup informal care a activat în special pe Facebook, spun că mai au și alte bătălii de dus: amplasarea plăcuței de la gară și cu numele șefilor maghiari sau montarea de indicatoare de semnalizarea bilingve în Cimitirul Central.

Ca să funcționeze acest grup informal încetățenit pe Facebook, cel mai mare finanțator a fost primăria – prin intermediul bugetului participativ de tineret, la care Musai a participat doi ani consecutiv cu plăcuțele și cu afișele bilingve ale plăcuțelor postate în mijloacele de transport în comun. Într-unul a fost boicotată și a dat banii înapoi, în alt an a primit finanțarea de 4000 de lei, după cum a explicat Bethlendi András. Acesta a adăugat că au mai primit donații de la persoane fizice (prin intermediul unui cont de pay pal, după cum a completat Szakáts) – situate undeva la 3000 lei. Despre legătura cu UDMR, cei doi exponenți ai Musai au menționat că nu ascund că partidul s-a implicat în acțiunile grupării, însă nu ca formațiune, ci prin intermediul unor membri.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare de la finalul anului trecut cei de la Musai-Muszaj au forțat un scandal cu cei de la Compania de Transport în Comun pe tema afișelor bilingve cu plăcuțele. Primăria a permis amplasarea acestor afișe abia după încheierea alegerilor.

Scandal nou cu plăcuțele în Cluj. Compania de Transport acuzată de șovinism

Minunea multiculturală din Cluj: afișele cu plăcuțele care pun Kolozsvar-ul lângă Cluj au fost acceptate în autobuzele care circulă în oraș

Bethlendi András și Szakáts István au prezentat chiar și un model de plăcuță în latină, română, maghiară, germană și engleză – pe modelul celor prezentate de primarul Emil Boc – pe care spun că o vor aplasa în cafeneaua Insomnia, deasupra mesei unde în 7 februarie au pus țara la cale și au decis constituirea inițiativei.

 

Singura dezamăgire a exponenților acestei mișcări este că primarul Emil Boc a refuzat dialogul multicultural cu ei, deși i-au cerut întâlniri în acest sens. Chiar și după ce a apărut motivarea în cazul deciziei prin care Tribunalul Cluj a dispus montarea de plăcuțe bilingve la intrările în oraș. Cu toate acestea, cei doi au făcut presiuni publice ca primăria să nu înainteze recurs împotriva acestei decizii și chiar l-au invitat pe Boc să nu participe de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, la manifestările de la Cluj dacă va alege să atace respectiva decizie.

Acum, grupul de Facebook îl invită pe Boc să participe și să salute în limba maghiară. Amintim că totuși anul trecut, la închiderea Zilelor Maghiare, primarul a făcut acest lucru și a salutat publicul din Piața Unirii și în maghiară. Cei doi spun că intenționează să rămână în piața cu acest grup informal și să lupte în continuare pentru noi plăcuțe: la gară și cu numele șefilor maghiari sau montarea de indicatoare de semnalizarea bilingve în Cimitirul Central.

DETALII: Final de Zile Culturale Maghiare, cu primar pe scenă și salut în maghiară- care a fost mesajul organizatorilor

Modelul luptei pentru amplasarea de plăcuțe poate fi folosit și în alte situații, a declarat avocatul clujean Szocs Sandor, exponent al asociației Minority Rights, înființată tocmai pentru a susține cauza „Musai-Muszaj”, cei care au câștigat la Tribunal procesul prin care primăria a fost obligată să monteze plăcuțe.

“A fost o luptă crâncenă la nivel procedural. Pe fond noi am câștigat. Cel mai fantastic rezultat a fost cel de vineri cu anunțul. Au fost uitate toate păcatele domnului primar, prin anunțul său că nu va face recurs și va monta plăcuțe în Cluj-Napoca. S-a produs un precedent care arată că dialogul poate da roade”, a completat Szocs Sandor. El a mai spus că nu crede că primarul nu se va ține de cuvânt, amintind că asociația pe care o reprezintă are și calea punerii în aplicarea a sentinței Tribunalului (care, dacă nu e atacată cu recurs devine definitivă și executorie și poate fi pusă în executare). “Putem cere amenzi de 50 de lei pe zi, însă nu cred că se va ajunge aici”, a completat avocatul.

Ziua cu marele anunț:

Cu sau fără Kolozsvar? Boc pune plăcuțe, inclusiv în latină. La intrarea în oraș te așteaptă Mvnicipivm Aelivm Napocense

 

by -
0 340
Impact Hub Cluj. Sursa imagine: Liberty Technology Park

Dacă în perioada 2006 – 2007 suprafața totală a spațiilor dedicate segmentului de clădiri office era de circa 15.000 de mp, în intervalul 2015 – 2016 aceasta a ajuns până la aproximativ 560.000 mp. Datele au fost publicate într-o analiză realizată de Wizmo.ro, platforma imobiliară dedicată atât sectorului rezidențial, cât și celui de business, alături de RE/MAX Grup de Lux, una dintre francizele RE/MAX  România.

Prețurile de închiriere pentru spațiile de birouri de clasa A din Cluj-Napoca au variat între 12 și 16 euro pe metru pătrat în 2016, înregistrând o creștere ușoară față de anul precedent și egalând nivelul de preț din 2011. Potrivit datelor din analiză, aceeași evoluție s-a marcat și la nivelul spațiilor cu standarde de calitate mai scăzute. Clădirile de birouri de clasa B de pe piața imobiliară clujeană au fost închiriate anul trecut cu prețuri oscilând între 8 și 12 euro/mp. Diferența de preț este generată de caracteristicile diferite. În timp ce clădirile de clasa A sunt localizate central sau ultracentral, cele de clasa B au locație semicentrală sau marginală. De asemenea, diferențele dintre cele două categorii se remarcă și la nivelul standardelor de calitate în ceea ce privește iluminarea, dimensiunea suprafeței vitrate și a altor caracteristici ale clădirii. În ceea ce privește prețurile clădirilor de clasa C, precum cele noi situate în zone semicentrale și foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii, acestea variază între 5 și 7 euro/mp, mai arată analiza.

„Chiriile pentru spațiile de birouri clujene au oscilat în ultimul timp în funcție de cererea existentă pe piață. Dacă în anii anteriori, marjele de preț erau relativ comparabile în cadrul acelorași clase, în prezent plaja pe care se desfășoară prețurile a devenit una largă, oscilând în 2016, de exemplu, în cadrul clasei B, între 8 și 12 euro pe mp. Pentru anul acesta estimăm că prețurile vor înregistra aceleași discrepanțe, cu păstrarea, însă, a limitelor superioare și inferioare”, a declarat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.

Companiile care ocupă noile birouri ale Clujului. Timișoara și Iașiul au bătut Capitala Transilvaniei la închirierea de spații (Studiu)

 

Pe de altă parte, prețurile de vânzare a spațiilor de birouri de clasa A au oscilat între 1.700 și 1.800 de euro/mp în 2016, în timp ce spațiile office de clasa B, respectiv C, au variat între 1.200 și 1.500 de euro/mp.

 

Evoluția prețurilor de închiriere pe piața clujeană în ultimii 5 ani

Clasa birouri 2011 2012 2013 2014 2015 2016
  min max min max min max min max min max min max
Clasa A 12 16 9 14 10 14 10 14 11 16 12 16
Clasa B 8 12 8 12 8 11 8 11 9 12 8 12
Clasa C 5 7 4 6 4 6 5 7 5 6 5 7

 

„De altfel, în ultimele 6 luni, 80% dintre anunțurile imobiliare office din Cluj-Napoca listate online vizează oferte de închiriere, cele mai scumpe chirii fiind solicitate pentru birourile de tip A”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro

În ultimii ani disponibilitatea spațiilor în clădirile de birouri din Cluj-Napoca a înregistrat o creștere semnificativă. Dacă în perioada 2006 – 2007 suprafața totală a spațiilor dedicate segmentului de clădiri office era de circa 15.000 de mp, în intervalul 2015 – 2016 aceasta a ajuns până la 560.000 mp.

Despre istoria birourilor de la Cluj:

“Călătorie” în timp, prin lumea caselor de afaceri, cu “gară” la Cluj

 

“Din totalul spațiilor dedicate pieței de birouri existente în Cluj-Napoca, o pondere de aproximativ 42% o reprezintă clădirile de birouri de sine stătătoare, construite în ultimii zece ani și care compun clasele A și B din punct de vedere al standardelor de calitate. De asemenea, 38% sunt reconversiile de spații industriale sau comerciale, aflate cu precădere pe fostele platforme industriale ale orașului și care compun clasa C. Restul de 20% îl reprezintă reconversia de apartamente sau vile, situate în diverse zone ale orașului, cu precădere în cele centrale sau semicentrale”, a mai spus Alina Berghian.

 

Cei mai mulți locatari de birouri: Companiile din domeniul IT și servicii medicale

Forța de muncă ieftină, în comparație cu alte orașe din vestul Europei sau Statele Unite ale Americii, precum și calificarea înaltă de care dispune Cluj-Napoca pe acest segment au determinat tot mai multe companii din domeniul IT să-și îndrepte atenția către acest oraș, spun autorii analizei. Ținta principală a companiilor din această industrie sunt clădirile de clasa A, cu suprafețe mari pe nivel și posibilități de compartimentare relativ facile. Există și clienți care preferă spațiile mai restrânse, în birouri de clasa B – aceştia vin cu precădere din rândul companiilor locale cu număr mai mic de angajați. O altă categorie principală de clienți o reprezintă operatorii de servicii medicale. Pentru acest gen de companii locația joacă cel mai important rol în alegerea spațiilor office, având în vedere că traficul pietonal crescut aduce și un număr sporit de clienți. Acestea preferă clădirile de clasa B, cu suprafețe mici și medii, cu fațade noi sau renovate și cu dotări la standarde calitative înalte. De asemenea, companiile care oferă servicii financiar-bancare se numără printre jucătorii care ocupă cele mai multe spații office din Cluj-Napoca. Și în cazul acestor companii localizarea joacă un rol esențial în alegerea spațiilor de birouri.

 

Cum stăm la nivel național

Clujul se află abia pe locul 3 într-un clasament privind închirierile de birouri în 2016 din afara capitalei. Mai precis, Timișoara și Iașiul au luat-o înaintea Capitalei Transilvaniei pe piața de birouri, arată o analiză a consultanților de la ESOP, publicată la începutul anului. În 2016, Timișoara ocupă primul loc în topul închirierii de birouri în afara Capitalei, cu un volum total de 35.795 mp, fiind orașul în care s-au și livrat suprafețe mari de birouri de clasă superioară. Pe locul doi în atragerea corporatiștilor s-a aflat orașul Iași (20.000 mp) și pe locul trei Cluj-Napoca (12.150 mp), arată analiza ESOP. S-au mai închiriat birouri și în alte orașe, dar la un volum total cumulat de spații mult mai mic față de fruntașe, sub 4.000 mp– în Brașov, Arad și Pitești. Conform ESOP, în Cluj-Napoca au fost preferate proiectele Sigma Business Center (Zorilor), The Office (Bd 21 Decembrie – centru) și Liberty Technology Park (zona Gării). Cea mai mare tranzacție a fost închirierea unui spațiu de birouri cu o suprafață de 4.500 mp de către compania Accenture, în cadrul proiectului Sigma Business Center. Au optat pentru extinderea de sedii în Cluj în 2016 companiile Accenture, HP, Arvato, SIG Combibloc și Quest Global, potrivit ESOP.

by -
0 56

Farmec, cel mai mare producător de cosmetice din România, susţine performanţa sportivă în calitate de partener oficial al Campionatelor Europene de Gimnastică Artistică Petrom, Masculin și Feminin, ediția 2017. Lider pe piața de produse cosmetice, compania clujeană devine, astfel, un susținător important al celui mai elegant și iubit sport din România, prin susținerea competiției desfăşurate la Cluj, în perioada 19 – 23 aprilie.

“Prețuim performanța sportivă și apreciem valorile sportului românesc și de peste hotare. Prin urmare, am fost încântaţi să ne implicăm în acest eveniment de talie internaţională, considerând că gimnastica este o parte importantă a ADN-ului românesc și că fiecare român rezonează cu tradiția și reușitele înregistrate în acest domeniu. Ne declarăm mândri de parteneriatul cu Federaţia Română de Gimnastică, deoarece credem că frumusețea înseamnă în primul rând sănătate și armonie, iar sportul este cea mai bună cale de a atinge acest deziderat. Astfel, avem ocazia de a susține una dintre cele mai importante competiţii sportive chiar la Cluj, oraşul în care a început istoria Farmec şi pe care îl numim acasă. Suntem încrezători în sportivii care reprezintă România, cărora le urăm succes, putere de concentrare, și cât mai multe reușite la această ediție”, a declarat Mircea Turdean, Director General Farmec.

“Suntem entuziasmați să avem alături Farmec, cel mai sonor nume din mediul de business local, o companie implicată și dedicată profesionalismului și intenţiei noastre de a organiza unul dintre cele mai impresionante evenimente sportive din acest an. Ne dorim foarte mult ca această ediţie să iasă în evidenţă datorită rezultatelor sale remarcabile, iar frumoasa colaborare cu partenerii noştri clujeni să se transforme într-o prietenie de lungă durată”, a declarat Adrian Stoica, Preşedintele Federaţiei Române de Gimnastică.
Farmec a susținut și în trecut sportul de performanță, prin implicarea în cadrul unor evenimente importante din domeniu. În anul 2011, Farmec a încheiat un parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, prin intermediul căruia, brandul Gerovital a fost sponsorul oficial al Echipei Olimpice a României pentru Jocurile Olimpice din 2012. Demarând campania “Hai să aducem România acasă”, Gerovital a susţinut reprezentanţii Echipei României la Londra, prin donarea a 1% din totalul vânzărilor din perioada 14 octombrie – 14 decembrie 2011.

Campionatele Europene de Gimnastică Artistică, Masculin și Feminin, se vor desfăşura la Cluj, în perioada 19-23 aprilie. Este pentru a doua oară când România găzduieşte acest eveniment, după ce în luna mai 1957, una dintre mai importante competiţii din gimnastica mondială a avut loc la Bucureşti. La ediția din acest an vor fi prezenţi sportivi din peste 31 de ţări, printre care se numără Franța, Olanda, Marea Britanie, Italia, Rusia, Ucraina și Belgia. Lotul naţional va fi format din nume sonore ale gimnasticii româneşti, precum Cătălina Ponor, Larisa Iordache, Olivia Cîmpean, Ioana Crişan, Carmen Ghiciuc şi Marian Drăgulescu.

Despre Farmec S.A. Cluj-Napoca

Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producător român de cosmetice, este un brand emblemă pentru România, al cărui portofoliu impresionează o lume întreagă prin produse mereu actuale și moderne, concepute în laboratoare performante. Compania are acreditări internaționale ale proceselor de fabricație și comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 țări.
Pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi legate de brand, sfaturi utile din partea specialiştilor noştri, surprize şi concursuri ne puteţi urmări şi pe conturile noastre de social media.

by -
0 3058

O firmă mare de tehnologia informației din Cluj contractează cea mai mare universitate din țară ca să compună profilul psihosocial al IT-iștilor din Cluj peste cinci ani.

E vorba de NTT Data, care a contractat universitatea “Babeș-Bolyai” ca să definească cum va arăta profilul psihologic al IT-iștilor din Cluj peste cinci ani. Încă nu a fost stabilită echipa care va face parte din proiect “Deocamdată am semnat contractul”, spune prorectorul UBB responsabil cu cercetarea, Daniel David, care adaugă că e vorba de un contract pe șase luni, în valoare de 12.000 de euro. UBB derulează acest proiect prin nou-înființatul institut de cercetare Star UBB.

Inițiativa vine de la NTT Data, una dintre cele mai mari companii de IT din Cluj. L-am sunat pe director, Daniel Metz, să-l întrebăm de ce e nevoie de un profil psihosocial al IT-iștilor din Cluj, și nu unul la zi, ci cu prognoze pe câțiva ani de acum încolo. “Eu cred că e nevoie de așa ceva pentru ca toată industria să își modeleze structrile organizatorice, cultura organizațională și procesele de resurse umane pe așteptările acestor oameni, astfel să putem să ne întâlnim în același loc”, spune el. Dar nu s-a întâmplat la fel și până acum? Pe viitor, spune el, lucrurile se vor schimba radical. “E un proces continuu. Având în vedere evoluția galopantă a procesului tehnologic eu cred că va avea loc o adevărată furtună în piața muncii, relațiile dintre angajați și angajatori vor fi supuse unor presiuni puternice și toate companiile trebuie să-și facă lecțiile în acest sens, să ținem oamneii în țară, să nu plece”, explică el.

Citește și:

Cea mai mare universitate din țară vrea să ajungă în topul celor mai bune 500 din lume cu buget anual de jumătate de milion de euro și site pe wordpress

by -
0 774

Cel mai mare festival din țară face pui pe malul mării: Untold face festival la Constanța cu o lună înainte de cel de la Cluj, cu șapte scene pe cea mai mare plajă din țară, 200.000 metri pătrați.
Festivalul din Constanța, Neversea, e organizat de echipa care a făcut la Cluj cel mai mare festival de muzică electronică din țară, Untold de la Cluj, cu zeci de mii de festivalieri în fiecare din cele patru zile ale evenimentului. La Neversea aceștia aduc, spun ei acum, peste o sută de artiști internaționali, între care și cei de la Untold. Abonamentele costă 420 de lei plus taxe și se vând de miercuri. Organizatorii festivalului nu au precizat încă ce nume formează line up-ul festivalului. “Săptămâna viitoare”, promit ei.

 

Mobilă în casă sau o cameră mare, un bloc lunguieţ, alături de care s-au înşiruit în zbor vertical inimioare, un garaj de maşini (pentru opt maşini, colorate), o casă plutitoare şi o alta care are curtea înăuntru. Sunt câteva dintre visele despre case transpuse în desene de copiii de la Pata Rât, în week-end-ul în care comunitatea a fost vizitată de un artist celebru. Suntem lângă rampa de gunoi a Clujului, cu Dan Perjovschi, artistul care a desenat la MoMA şi TATE. Mai sunt prin desene rachete şi castele, copăcei şi multe inimioare. Printre şi în case s-au strecurat oameni şi prinţese. Cum altfel s-ar putea dezvolta o temă a caselor?

Şi nu departe de casa cu desene, Clujul are un “zid Perjovschi”, semnat de artistul cu activitate internațională Dan Perjovschi, cel care a desenat la muzeele celebre de artă contemporană din New York sau Londra. Peretele se află într-o zonă “dureroasă” a orașului, la periferia de care toată presa străină care vine în oraș este interesată – Pata Rât și a fost desenat la finalul săptămânii de artist. Într-un weekend special în care Dan Perjovschi a fost prezent în Cluj și s-a relocat printre copiii și gunoaiele de la Pata Rât.

În cadrul proiectului Pata-Cluj, sub umbrela concursului de artă în spațiul public Orașul Vizibil organizat de Fundația AltArt, s-au pregătit în 7-9 aprilie 2017 două evenimente culturale care abordează critic tema locuirii. Grupul de inițiativă SOS Pata Rât, împreună cu artistul Dan Perjovschi au pus la cale, printre altele, un “atelier de desene”. Ca să vorbim şi de cifrele care au adus demersul: Peste 1500 de persoane trăiesc în zona Pata Rât, “în condiții de viață greu de imaginat”, o zonă unde 42% dintre locuitori au ajuns în urma unor evacuări, spun reprezentanții de ONG-uri. De Dan Perjovschi cel mai probabil aţi auzit, dar să amintim, totuşi: desenele sale au fost pe pereții muzeelor sau altor spații culturale din lume, cum ar fi la MoMA şi TATE – e primul român care a desenat pe pereţii de la MoMa. Redă, în desene şi cuvinte, mai ales problemele sociale și politice și le expune acolo unde pot fi călcate de public la propriu și șterse, având în vedere nota temporară a unor teme, dar și dispariția acestora de-a lungul timpului. A avut în jur de 1000 de expoziții, prezentări şi workshopuri în România, SUA, Portugalia, Spania, Germania, Ungaria, Suedia, Elveția, Marea Britanie, Germania, Mexic, Brazilia, Coreea de Sud, China.

Cum a fost?

Casele care îmbracă o casă

Duminică e mişcare în Pata Rât, Perjovschi e aici înconjurat de copii, alături de Laura Alicu, de la Centrul de Resurse pentru Comunitate. Cu o zi înainte, fusese ziua ploioasă de desenat înăuntru.

Sursa foto: Centrul de Resurse pentru Comunitate
Sursa foto: Centrul de Resurse pentru Comunitate

 

După ce copiii şi-au desenat casele pe hârtie cu o zi înainte, cu prilejul “atelierului” lui Dan Perjovschi, locuinţele de vis au ajuns în alt plan: au fost din nou desenate, dar de data asta pe o căsuţă din Pata Rât. Casele de pe casă. Un soi de oglindă, zice Dan Perjovschi.

 

„Singura chestie pe care le-o bag în cap de când am venit e că nu e un desen mai bun ca altul”, zice Perjovschi. Între timp, “catalogul” cu desenele lor stârneşte entuziasm. „Pot să îi arat lui tati?”, întreabă una dintre tinerele desenatoare.

Un zid e încărcat de case. Încă unul – la fel. Printre casele desenate pe casa albă (albă pe dinafară şi cam devastată în interior) găsim o prinţesă. “Tu vrei să fii prinţesă?”. “Sunt”, răspunde scurt autoarea.

 

 

Fetele ţin să facă şi ele câteva poze, aşa că le oferim aparatul şi, cu ocazia asta, redăm şi câteva detalii din căsuţele pe care au ţinut să le imortalizeze.

Desenele. Credit foto: Aurelia, Mimi:

 

„Plecaţi?”, îl întreabă precaut pe artist una dintre fetiţe. „Da, dar ne mai vedem mai încolo”, promite Perjovschi.

Cum s-a ales clădirea pe care au apărut desenele? „Ăsta e locul unde aveau ei un fel de centru educativ. A fost un pic uitat de Dumnezeu, cine l-a început a plecat, dar acum poate începe un fel de revitalizare. Înţeleg că era şi un computer pe vremuri aici. Pe de altă parte, era ideea iniţială să se deseneze pe casă. Dar pe care casă? Ar fi fost probleme”, explică Perjovschi. „Asta, practic, e a tuturor”, completează Linda Greta, de la Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, rezidentă în Pata Rât și implicată în proiectul de artă în spațiul public pe tema locuirii sociale. “Planul este să reabilităm casa, vrem să extindem un pic acest centru, să fie mai mare”, spune ea.

„Casa asta a fost cea mai la îndemână decizie”, conchide artistul. În jur e o continuă mişcare. „Dacă îi scapi dim mână cu cariocile, desenează tot Pata Râtul. Aşa-i?”, întreabă Perjovschi. Şi răspunsul e prompt: „da”, zice una dintre micile desenatoare. „Până mâine e gata”, crede Perjovschi.

Tema de desen asta a fost: despre case. „Am avut tot felul de idei în cap, dar de fapt eu nu ştiu realitatea, sunt paraşutat aici. Când eşti în locul ăsta, e altfel decât îţi imaginezi. Ştiu de povestea asta de mult, de la prietenii mei artişti activişti. Dar e altceva când vezi realitatea. Ideea era să avem ceva care să fie destul de tolerant ca temă- să se poată face aproape orice”, explică artistul. „Copiii mie îmi plac, ei deseneaz foarte mişto în sine; cei care merg la şcoală şi sunt învăţaţi de profi cum să deseneze nu mai desenează bine”. Ne uităm spre casa îmbrăcată în case vesele. „Indiferent care e subiectul, dacă e pus împreună arată bine. Poate independent câte un element nu e mare lucru, dar uite! Împreună aşa arată… aşa desenez eu”, împărtăşeşte Perjovschi principiul de lucru. „Nu îi poţi ţine într-o singură chestie, pe o singură temă, ei sunt liberi. Fiecare face câte ceva şi fiecare desen are o poveste. Costel s-a semnat pe soare, cineva şi-a făcut curtea în casă. Mi-a plăcut foarte mult. Dacă stai şi te uiţi cu atenţie, descoperi multe idei mişto. Aici, oamenii din comunitatea asta au tot văzut proiecte, ideea e să faci lucruri împreună”, spune Perjovschi şi se auto-etichetează în context: „artist de lux voluntar”. Invitaţia a venit de la activistul acum parlamentar Adrian Dohotaru. “Am primit un mail, mi-a zis de acest proiect, mă întreva dacă pot să vin. S-a întâmplat să fiu în ţară în perioada asta”, spune artistul.

Aşa s-a ajuns la atelierul cu peste 20 de copii, în Pata Rât. „Eu nu fac lucruri de genul ăsta de obicei, nu fac workshop-uri cu copiii. Cunoştinţele mele sunt mai mult pentru oameni maturi. Dar mie îmi place cum desenează ei. Şi voiam să văd cum arată în realitate locul ăsta. Toată povestea asta e mult mai complexă decât pare. Sunt şi lucruri mişto care s-au realizat, dar şi lucruri teribile”, constată Perjovschi. „Nici nu vreau să fiu colonistul alb care se uită la ei. Aici e mişcare, s-au construit case, cu programe, unii dintre cei de aici se vor muta. Dar copiii ce treabă au? Bine că merg la şcoală, vine autobuzul după ei”, spune artistul. „Copiii merg la grădiniţă, la şcoală, 30 merg la liceu, trei la facultate”, completează Linda Greta. Aici, unde am ajuns, e mai bine – este apă. Rece. Linda face parte din una dintre familiile care se pregătesc de mutare. „Am primit locuinţă, prin proiectul Pata Cluj. Vor fi 16 locuinţe în Cluj, 12 în Apahida, în Floreşti vreo 7.  În România aşa funcţionează lucrurile: în loc să găsească o soluţie pentru oameni, dacă le trebuie terenul, care e al lor, dau afară oameni apoi se gândesc”, constată Linda, cu referire la evacuarea romilor de pe strada Coastei din Cluj şi „strămutaţi” în zonă. În urma intervenției coordonate în cadrul proiectului Pata-Cluj (finanţat cu bani nordici), 35 de familii vor prelua apartamentele sociale pentru care au depus dosarele în urmă cu 6 luni. „Fiecare trebuia să aplice – cu actele necesare, adeverinţă de salariu, să arate că nu deţine terenuri sau proprietăţi. În total sunt 35 de locuinţe, care sunt gata şi există şi lista cu cei care le-au primit. Urmează mutarea”, explică ea despre proiect. Altfel de case.

Revenim la cele afişate deocamdată aici.

„Ei sunt obişnuiţi să scrie pe ziduri prostii”, zice Perjovshi şi ne uităm puţin mai jos, pe deal, spre o instalaţie cu mesaje nu tocmai prietenoase. „Poţi să faci aia sau faci asta. Ai o alternativă. Nici nu trebuie să îi spui copilului ce să facă. Cine sunt eu să îi spun? Îşi dă seama singur. Mă mai întrebau când desenau: e bine copacul în stânga? E bine? Eu nu prea dau explicaţii, ca artist contemporan ideea mea e să creez nişte situaţii, de aici e rolul lor”, explică artistul.

 

 

 

Şi totuşi… ce caută Dan Perjovschi la Pata Rât? „E un subiect ăsta cu Pata Rât. Cultural vorbind, pe arte vizuale, Clujul e cel mai tare oraş din România, e un oraş bogat şi inteligent şi el are problema asta şi nu ştie ce să facă cu ea. Realitatea asta e: dacă închizi muntele ăla de acolo (ne uităm spre rampă), ăia de acolo nu au din ce trăi. Ei sunt angajaţi la munca asta. I-ai făcut depedenţi de gunoi. Şi nu eşti în stare să faci colectare selectivă şi să îi angajezi pe ei acolo, să îi formalizezi, nu ai o viziune de viitor cu ei, cu oamenii care din asta trăiesc, cu copiii ăştia care sunt foarte mişto. Sunt vioi, au personalitate, se bagă, trebuie să facă asta, e viaţa lor aşa. Eu sunt un artist de nivel internaţional, am venit aici. Ăştia de Cluj ce fac? E plin de artişti contemporani la Fabrica de Pensule care critică capitalismul. Câţi dintre ei au fost aici? Nu am nimic cu ei. Nu e rolul meu să rezolv problemele de aici, nici al lui Laura, ajutăm cu ce putem”, spune Perjovschi şi apoi nu uită să menţioneze că Fabrica de Pensule a găzduit, totuşi, acţiuni pentru copiii din Pata Rât.

Micuţii continuă să îl întrebe pe „domnul Dan” când revine. „Da, pe ei îi interesează să facă ceva, altceva”. Desenele, transpuse pe vreo 40 de pagini se vor întoarce în mai multe copii săptămâna viitoare, pentru toţi autorii. „Unii poate că îl iau şi îl aruncă a doua zi, alţii poate nu. De aia am scris „comunitate” (pe unul dintre pereti e scris “OM”-ul şi “Comunitate”) – eşti împreună pe un zid, într-un loc. Copiii învaţă unii de la alţii. Chiar dacă de multe ori se copiază prostiile, aşa e”.

Laura ne anunţă următoarea destinaţie: mergem la zidul din jurul muntelui de gunoi.

 

 

Aproape de intrarea în rampă, doi micuţi primesc carneţele şi instrumente de desenat. În câteva secunde, foile albe primesc, la rândul lor: căsuţe şi oameni. “Putem să le ţinem?”, vor să se asigure micuţii, deşi le-au primit în dar.

Ce ai desenat? “Un om”

 

Aceasta e doar mica oprire. Urmează Zidul, pe care de departe abia îl zăreşti, fiindcă e mic la poalele unui copleşitor morman de relicve şi deşeuri. Am ajuns la noua “foie de desen”. Artistul îşi ia instrumentele şi se apropie de planşă.

În numai câteva minute, apar cuvintele la baza muntelui de gunoi, în timp ce un capăt de duş atârnă peste zid. Primele litere. V. I. A.Ţ.Ă. Între timp, un locatar aruncă vorbe grele la adresa RADP-ului – el de aici îşi câştigă existenţa, cei de la RADP îi fac probleme. Pe de altă parte, angajaţii autorităţilor au ţinut să ne avertizeze să fim atenţi cu lucrurile.

Pe zid, mesajul se îmbogăţeşte.

VIAŢĂ şi GuNOI.

Croncâne ciorile în zboruri de aripi negre deasupra rampei de gunoi, porcul care a fost primul spectator al ciudatei noastre apariţii s-a îndepărtat, dar se aud guiţături în continuare de la o familie de porcine din vecini. Tot de aproape vin şi voci de copii şi, pentru câteva momente, un miros de fum mai îngroapă izul muntelui de gunoi. Din când în când, spre orizont se zăreşte câte un avion roz Wizz (aeroportul e pe aproape).

 

 

 

Între timp, povestim despre educaţie şi despre cum copiii sunt învăţaţi din cărţi de colorat să stea între linii. „Puneau soarele în colţ”, dă Perjovschi un exemplu şi îţi aminteşti că da, încă de la grădiniţă ai învăţat (de ce?) că soarele stă în colţul foii de desen. „Unul dintre copii a făcut soarele ca un triunghi. În colţ. E educaţia care te ţine într-un sistem”, punctează artistul desenelor-cuvinte în alb-negru. Nu poţi fi rebel folosind culoare? „Cine foloseşte culoarea, de obicei pictează – pictura se vinde, dacă vinzi nu mai eşti rebel”. „Alb / negru e mai radical. Dacă fac ceva portocaliu, asta înseamnă ceva, roşu – ceva. Nu are rost să stau eu să mă joc cu codurile impuse de alţii”, a concluzionat artistul. Dar lasă loc de nuanţe. Fiindcă ar fi interesant, de pildă, să vină nişte creatori de grafitti, cu spray-uri colorate, ca să facă zidul vizibil de departe. Poate să continue tema gunoiului de sus.  „Eu sunt din filmul cu texte, cu GuNoi. Nu arată mişto („muntele”)? E foarte interesant, e un tip de spectacol care e şi frumos. Dacă poţi să rupi de context. Fotografia nu va avea miros”.

 

 

 

„Ăsta e oraşul nostru. Aşa arată Clujul”.

 

“Promisiuni”, “Cluj”, “Viitor” – cu tot felul de semne alăturate. “Parlamentul în Palat / Oamenii la Pata Rât”. Da Vinci şi proporţiile corpului uman, alături de schema Pata Rât. “Aşa e în Pata Rât – dacă întinzi mâinile, dai de pereţii casei”.

 

„Eu, prin ceea ce fac ca artist, nu vreau să fac scandal neaparat, îmi trebuie totuşi nişte texte care cumva să lege lucrurile. Depinde cum le citeşti, cum le cadrezi, cum vrei să te uiţi la ele”, spune artistul. Mesajele sunt adresate celor din afară, dar şi celor de aici, din Pata Rât. „Depinde cum le citesc. Promisiuni sigur au avut şi nu s-au îndeplinit, din restul nu ştiu cât pot să ia. Dacă are vreun sens pentru unii din oamenii ăştia poate cuvântul cetăţean. O parte dintre copii merg la şcoala, ei pot să le citească lui tata, lui mama, care poate nu citesc. Poate Da Vinci nu le spune nimic. O parte din mesaje sunt pentru afară, o parte pot fi valorificate înăuntru”, crede desenatorul. Ce ar vrea să ajungă neaparat în afară? „Cred că e destul de fascinantă imaginea cu promisiuni şi gunoi, nu?”

 

 

Albul se absoarbe repede în ziduri. Ne întrebăm dacă soarele apărut pe plăcile strâmbe şi gri, cu raze albe (în jurul lui “O” din “ROM” din “Promisiuni”), va fi primul care se şerge. „E un ciment care absoarbe foarte tare, mă aşteptam să rămână albul mai puternic”, spune Perjovschi. Glumește chiar când unul dintre spray-uri nu se deschide și se catalaghează ca artist diletant.

E îngrijorat ca produsul să nu fie nici prea „catchy”. „E un trend în ziua de azi – un trend activist care e doar atât: trend. E castrat, e de club. Ia imaginea asta şi o pune pe tricou. De aia nu pun nici culoare aşa, să nu fie prea tentant. Am un desen în care spune: blugii tăi sunt rupţi de sărăcie sau de modă? Sunt de modă acuma rupţi blugii. Sunt persoane care şi-au făcut desen şi l-au pus pe obiecte, fără ştirea mea. De obicei fac scandal când se întâmplă asta. Eu sunt dispus să fac lucruri pe banii mei. Dar şi aia e poveste adevărată: li se cere creatorilor să vină gratis, dar ei din ce să trăiască? Sau celor de aici să facă treaba voluntari. Fac voluntariat, dar până când? Totuşi sunt lucruri pe care poţi să le faci pe banii tăi. Ălora cu bani le iau banii, la ăştia fără –nu”, sintetizează Perjovschi. “Am venit cu markere de acasă, i-am sponsorizat pe norvegieni”, se amuză artistul. „Mi-a fost frică să nu devin marfă – te pun pe umbrele, pe stickere, pe beri, muzeele mari au departamente de marketing, încearcă to felul de abordări. Accept de exemplu să se facă cărţi poştale – 50 de cenţi, toată lumea are. E dificilă lumea de azi şi chiar şi sensibiliatea e o marfă. Nu ştii câte laşi.. Oamenii ăştia nu sunt proşti de aici, ştiu că aici s-au învârtit mii de euro, imediat citesc, au pragmatismul lor, unii dintre ei au fost pe afară, au văzut lucruri. Nu mai merge cu “am tras patru simpozioane”. Unele din ele sunt bune, nu zic nu, şi eu sunt din lumea de ONG-uri. Dar când auzi de astfel de sume.. Nu ştiu, poate e o logică a organizării”, menţionează artistul.

 

 

Operă finală
The wall:

 

Ne îndepărtăm de muntele de gunoi şi mai aruncă o privire de sus: Viaţă şi GuNOi. Se vede. Între timp, o idee de viitor: o carte de colorat cu desenele copiilor.

Despre reacţiaautorităţilor la temă/problemă:

Ce au cerut săracii și marginalizații orașului și cum au fost primiți la primărie

Din arhivă:

Au construit zeci de case pentru țiganii din Pata Rât, se lovesc de birocrație: nu pot aduce gaz, apă și canalizare, nu pot face buletine. Care e motivul

Primăria din Cluj rezolvă problema miilor de rromi de la rampa de gunoi – cu conferințe pe bani norvegieni

 

Incendiul de la Pata Rât a durat 36 de ore, ca să-l stingă pompierii au folosit 500 tone de apă aduse de la 4 km

 

3 tineri din Pata Rât au jefuit un taximetrist

VIDEO Desfășurare de forțe ieri la Pata Rât, zeci de polițiști, jandarmi și mascați, amenzi de 1000 de euro

Gunoiul, pata de mediu de pe “obrazul” Clujului. Sancțiuni de 250.000 lei pentru Tișe, Șulea sau operatorii de salubritate

Sursa imagine: miscareaderezistenta.ro

Luna trecută, Actualdecluj.ro relata despre situaţia disperată în care se află bolnavii de cancer din România, cu tratamente care depind de medicamente care nu se mai găsesc pe piaţă. E o listă întreagă de nume cu medicamente lipsă, spun reprezentanţii pacienţilor – situaţia e aşa de ani buni, dar, din când în când, se acutizează. Bolnavii de cancer şi familiile lor sunt, uneori, pe cont propriu. Fiecare face rost de tratament cum poate: poate intervine un medic, o fundaţie, o asociaţie care sună pe la distribuitori, un prieten, o rudă din afara ţării, cineva care a postat anunţ de vânzare, o „reţea”.

Mai multe aici:

Sistemul de Sănătate “bolnav”: țara care își lasă oamenii să se descurce cum pot în lupta împotriva cancerului. Și un exemplu european: cum își tratează Franța bolnavii oncologici

Am transmis câteva întrebări Ministerului Sănătăţii, pentru a afla o situaţie mai exactă a lipsurilor şi a demersurile care se fac pentru remedierea problemelor. La câteva săptămâni distanţă, am primit răspunsul formulat de reprezentanţii Guvernului.

Vă redăm întrebările noastre şi răspunsurile integrale transmise de Ministerul Sănătăţii, prin biroul de Presă.

 

Întrebări Actualdecluj.ro transmise în 9 martie

Care este la nivel naţional situaţia actuală a stocului de medicamente pentru bolnavi cu afecţiuni oncologice? Câte şi ce medicamente lipsesc? Ce alternative au pacienţii?

·        Ce măsuri au fost luate pentru a debloca situaţia? Exista estimări privind perioada de timp necesară îmbunătăţirii lucrurilor?

·        De ce trebuie ca pacientul să plătească pentru citostatice sau să și le procure prin rețele de trafic? Cum le recomandaţi să procedeze pacienţilor ajunsi să se confrunte cu astfel de situaţii şi cu lipsa unor medicamente vitale?

·        Avem un caz concret, sesizat la nivel national – lipsesc BCG – injectii intravezicale. Care e situatia privind aceste stocuri?Când vor intra echivalente moderne în România?

 

Răspunsul Ministerului Sănătăţii, primit în 5 aprilie:

“Prin aprobarea Ordinului pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 85/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor art. 703 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii referitoare la medicamentele utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale sunt introduse prevederi referitoare la termenele ce trebuie respectate de instituțiile și structurile cu atribuții în domeniu în vederea îmbunătățirii procesului de asigurare a accesului pacienților la medicamente furnizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale.

Astfel, ANMDM (Agenţia Naţională a Medicamentului) trebuie să semnaleze direcției de specialitate din Ministerului Sănătății încetarea punerii pe piață a unui medicament cu 60 de zile înainte de expirarea obligației deținătorului de autorizație de punere pe piață de a asigura stocuri adecvate și continue; în termen de 3 zile lucrătoare, Ministerul Sănătății, prin direcția de specialitate, solicită comisiei de specialitate/Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după caz, transmiterea necesarului pentru 12 luni de utilizare; comisia de specialitate/Casa Națională de Asigurări de Sănătate comunică Ministerului Sănătății necesarul pentru 12 luni de utilizare în termen de maximum 5 zile de la primirea solicitării. Ministerul Sănătății, prin direcția de specialitate, comunică solicitantului necesarul pentru 12 luni de utilizare primit din partea comisiei de specialitate/Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în termen de 3 zile de la primirea acestuia.

În ultima perioadă au fost semnalate lipsa unor oncologice precum Asparaginazum, Azathioprinum, Bleomycina, Calciu folinat, Carmustinum, Chlorambucil, Cisplatin, Cyclophosphamida, Cytarabina, Dacarbazina, Melphalan, Methotrexat, Vincristina.

La acest moment, există o serie de produse în curs de soluţionare a dosarului de preţ, precum și anumite ordine de prețuri publicate deja în Monitorul Oficial printre care se regăsesc următoarele citostatice: Melphalan, Dacarbazina, Lomustinum, Dactinomicinum, Procarbazina, precum și Carmustinum care se află în curs de soluţionare la ANMDM.

Suplimentar față de acestea, vă comunicăm faptul că prin obligația de serviciu public, recent reglementată prin Ordinul Nr. 269/2017 din 14 martie 2017 privind obligaţia de a asigura stocuri adecvate şi continue de medicamente, se prevede că DAPP și distribuitorii angro trebuie să aibă stocuri asigurătoare egale cu rulajul mediu lunar, stabilit be baza informațiilor colectate prin intermediul sistemului electronic de raportare; totodată, în situația apariției unui nivel naţional de alertă – scăderea timp de 7 zile consecutive a stocului la nivel naţional pentru o categorie de medicamente, acestea vor fi introduse pe o Listă temporară de medicamente aflate sub observaţie – cu interdicţie temporară de livrare intracomunitară şi export.

Mai mult, conform art. 5 alin (1), ,,cu 10 zile lucrătoare înainte de efectuarea unei livrări intracomunitare, inclusiv a tranzacţiilor între două sau mai multe reprezentanţe ale aceleiaşi companii, aflate în ţări diferite, DAPP, distribuitorul angro sau farmaciile notifică ANMDM prin completarea declaraţiei pe propria răspundere de respectare a obligaţiei de serviciu public”

În ceea ce privește medicamentul BCG – medac (VACCIN BCG) pulbere și solvent pentru suspensie pentru uz intravezical, deținătorul autorizației de punere pe piață MEDAC GESELLSCAFT FUR KLINISCHE SPEZIALPRÄPARATE – GERMANIA  a notificat, la ANMDM, prelungirea discontinuității, din motive de fabricație, fără a indica o dată certă pentru reluarea comercializării. În acest caz, pana la rezolvarea efectiva a deficitului, pacientului îi rămane soluția autorizației pentru nevoi speciale în baza OMS 85/2013.

Evaluarea tehnologiilor medicale (Health Technologies Assessment –HTA), ulterioară autorizării de punere pe piaţă, reprezintă la nivel european și internațional o evaluare pe baza unor criterii și metodologii proprii, prin care instituțiile de profil recomandă medicamentele care pot fi finanțate sau rambursate de sistemele naționale de asigurări de sănătate, în funcție de beneficiul terapeutic pe care îl prezinta în raport cu alte terapii existente și susținute de sistemele naționale de ramburasare.

În Romania, începand din iulie 2014 beneficiem de OMS 861 prin care s-au aprobat criterii și o metodologie de evaluare a medicamentelor în vederea includerii/neincluderii/mentinerii/excluderii din Lista de medicamente compensate și gratuite, anexa la HG 720/2008. Criteriile de evaluare au suferit îmbunătățiri în timp, tocmai pentru a înlesni o evaluare cât mai corectă cu unicul scop de a oferi pacienților români un acces mai rapid la tratamente inovative.

OMS 861/2014 stabilește ca timp de evaluare 90 zile, dar precizeaza că cererile şi documentaţiile extinse primite sunt analizate în ordinea priorităţii, pe baza următoarelor criterii de prioritizare:

  1. a) medicamente orfane (care includ si medicamente pentru diferite forme de cancere rare);
  2. b) medicamente aprobate prin procedura de urgenţă de către Agenţia Europeană a Medicamentului;
  3. c) medicamente corespunzătoare DCI-urilor pentru tratament specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice, precum şi în Strategia naţională de sănătate;
  4. d) medicamente corespunzătoare DCI-urilor al căror calcul al impactului bugetar este negativ;
  5. e) ordinea cronologică în care au fost depuse solicitările de evaluare.

De precizat că în acest moment este în faza de finalizare o nouă modificare și completare a OMS 861/2014 care va însemna aprobarea unor criterii îmbunătățite de evaluare, în vederea includerii în Lista de medicamente compensate și gratuite a unor medicamente care tratează boli rare și cancere rare și a unor medicamente noi (pentru care instituțiile  prestigioase de profil din Franța, Marea Britanie și Germania nu și-au formulat raportul), pe baza studiilor “real life”.

Ministerul Sănătății depune toate eforturile necesare în vederea aprovizionării unităților sanitare cu paturi și a altor unități care derulează programe naționale de sănătate sau care eliberează medicamente, astfel încât programele naționale de sănătate și eliberarea tuturor medicamentelor să se desfășoare în condiții optime, iar nevoile de tratament ale pacienților români să fie acoperite”.

Vă amintim prin ce trec pacienţii:

Sistemul de Sănătate “bolnav”: țara care își lasă oamenii să se descurce cum pot în lupta împotriva cancerului. Și un exemplu european: cum își tratează Franța bolnavii oncologici

 

by -
1 78

CFR Cluj și Viitorul au remizat în Gruia, scor 0-0, în etapa a cincea din play-off-ul Ligii 1, rezultat care o ajută pe FCSB cel mai mult.

Camora a tras primul semnal de alarmă la poarta Viitorului, dar șutul din afara careului a ocolit poarta (4). Păun a irosit cea mai mare ocazie câteva minute mai târziu când a tras peste poartă din careu. Viitorul și-a revenit., iar Nedelcu și Chițu au bifat primele ocazii pentru formația lui Hagi.  Florinel Coman și Purece au închis prima repriză, una foarte animată, cu alte două ocazii.

Ciprian Deac a avut șansa de a marca golul victoriei cu mai puțin de 10 minute înainte de final, dar mingea acestuia a lovit bara porții lui Râmniceanu.

Remiza o ajută pe FCSB care a învins Craiova și s-a distanțat la 2 puncte în clasamentul play-off-ului. FCSB are 36 de puncte, Viitorul 34, iar CFR-ul are 29 de puncte.

Echipele de start:

CFR Cluj: Mincă – Peteleu, Larie, Horj, Camora – Deac, Gomelt – Sorsa, Păun, Nouvier – Omrani
Rezerve: T. Marc – Mureșan, Rus, Bud, Ruiz, Anal, Roman
Antrenor: Vasile Miriuță

Viitorul: Râmniceanu – Benzar, Țâru, Boli, Cr. Ganea – N. Roșu, Nedelcu, Vână – Purece, Chițu, Fl. Coman
Rezerve: Buzbuchi – Rădoi, Dumitrescu, Iancu, Morar, Țucudean, Hodorogea
Antrenor: Gheorghe Hagi