Arhiva zilnicăApr 9, 2017

by -
0 285
Sursa foto: WizzAir Cluj Napoca Marahon

Mii de alergători în acest final de săptămână pe străzile Clujului. Au fost probe şi pentru copii sau chiar pentru căţei, unii au alergat pentru cauze nobile şi proiecte sociale şi s-a “marcat” chiar şi o cerere în căsătorie.

Week-endul acesta a avut loc cea de-a şaptea ediţie Wizz Air Cluj-Napoca Marathon, la care s-au înscris peste 6000 de concurenţi din 33 de ţări. Au fost mai multe probe: de maraton, semimaraton, maraton stafeta, cros de 10 km, cursa copiilor si Crosul BT. Organizatorul, asociația Runners Club au pregătit un circuit de alergare de 21 de km, cu mai multe puncte de divertisment.

Principala probă, cea de maraton, de  duminică a fost câștigată de sportivul Henry Kembo

Lista cu rezultatele poate fi consultată AICI

Câteva imagini:

Sursa foto: WizzAir Cluj Napoca Marahon

 

 

 

by -
0 1157

“Chiria ni s-a mărit cu 50 de euro, că “aşa e piaţa””, “Din 5 apartamente în care am locuit ca și chiriaș, doar în 2 am semnat un contract de închiriere”, “Este foarte greu să găsești o chirie decentă și locuibilă la un preț corect în Cluj. Plătesc 700 de lei + cheltuieli pentru o garsonieră de 30mp. Locația este bună însă.. pe jos este linoleum vechi, mobilierul bunicii și.. gândaci”, “Chiriile sunt atât de scumpe în Cluj încât trebuie să îţi dai tot salariul doar ca să nu locuieşti în stradă”. Sunt câteva experienţe adunate de câţiva clujeni, care şi-au făcut grup de lucru. Sâmbătă seara au lansat Asociația Chiriașilor Cluj – “un grup de lucru şi acţiune care militează pentru drepturile chiriaşilor”.

Explozia imobiliară face la Cluj o Asociație a Chiriașilor. Cum vor să lupte cu prețurile

O mână de oameni s-a adunat sâmbătă seara într-o încăpere mică din centrul oraşului – sunt pregătiţi cu câteva pliante, scaune negre şi căşti pentru traducerea simultană în engleză pentru oaspeţii străini. Printre participanţi îl zăreşti şi pe Dan Perjovschi, aflat zilele acestea la Cluj pentru un proiect artistic tocmai pe tema locuirii – desenează la Pata Rât. Mai e şi Norbert Petrovici, sociolog, lector la UBB şi proaspăt membru în Comisia de Urbanism a municipiului, dar şi activistul-deputat Adrian Dohotaru. “Noi am început să ne organizăm şi să avem şedinţe de ceva vreme, din octombrie, am discutat despre înfiinţare unei asociaţii. Înainte de octombrie, o bună parte dintre noi eram implicaţi de ani de zile în diverse lupte, campanii sociale şi activiste pentru mai multe lucruri, mai mulţi dintre noi eram implicaţi în campanii pentru locuire decentă, adecvată, pentru dreptul la oraş în Cluj”, începe cu introducerea Alex Boguş, unul dintre iniţiatorii grupului.  Dar e nevoie de “suflu nou”, au constatat iniţiatorii mişcării. “În octombrie am început să avem întâlniri, să discutăm între noi care sunt problemele, cum vede fiecare piaţa chiriilor şi situaţia locuirii, situaţia economică, socială. Munca pe care am depus-o a inclus textul broşurii pe care am lansat-o, filmuleţul de promovare, elementele vizuale. Am simţit că trebuie să lărgim cercul şi grupul de oameni care fac această chestie, care vor să se implice. Resursele de energie, de timp, entuziasm şi implicare sunt limitate, acelaşi grup de oameni nu poate face acelaşi lucru tot timpul. Ne-am gândit să implicăm noi oameni, cu noi resurse de energie”, explică Alex.

“Ce schimbări legislative propuneţi la nivel naţional şi local?”, vrea să afle Adrian Dohotaru, cunoscut ca activist pentru diverse cauze în Cluj şi, de curând, deputat la Bucureşti. Sunt trei paliere de lucruri, spun reprezentanţii asociaţiei de chiriaşi. “Autorităţile locale trebuie să construiască mai multe locuinţe – sociale, prin programul ANL. Există propuneri pentru schimbarea legii locuinţei, să se includă acel procent de 20% în Parteneriatele Public-Privare, locuinţe care să meargă înapoi înspre sectorul statal. Există tipul ăsta de idee, mergem în aceeaşi direcţie: adică cerem statului mai multă investiţie în sectorul imobiliar. Apoi, cerem universităţilor să investească mai mult în cămine. În ultimii 15 ani numărul studenţilor de la UBB a crescut de trei ori, iar locurile în cămine nu au ţinut pasul. Mai mult s-a făcut reabilitare pentru cele existente, prea puţin s-a făcut pentru un nou stoc de locuri. Direcţia a treia ar fi o măsura adoptată de câteva oraşe: aceea de a avea anumite zone ale oraşului cu plafonare a chiriilor, aşa încât să fie locuinţe accesibile şi pentru categoriile sociale care nu îşi permit să intre în jocul ăsta al pieţei”, prezintă Alex direcţiile. Şi totuşi…

Următoarea întrebare firească: “Legal, cum se face plafonarea chiriilor?”, întreabă Dohotaru.

“Cred că există multe variante. Cea mai simplă e un tip de parteneriat public-privat. Dacă tu îi faci o “nedreptate” proprietarului (cu plafonarea chiriei),  îi oferi nişte beneficii: nu plăteşte impozit pentru a doua locuinţă sau a treia sau nu plăteşte impozit pe profitul pe care îl face din chirie. Ca să evităm retorica asta cu “Ce facem, ne întoarcem la comunism?”, cred că asta ar fi o variantă destul de acceptabilă”, consideră unul dintre fondatorii de asociaţie de chiriaşi.

Sociologul Norbert Petrovici intervine însă cu câteva cifre şi explică de ce unele din aceste direcţii nu au şanse de funcţionare. “Clujul are 32% din populaţie oameni cu educaţie superioară, o creştere de la 8% în ultimii ani. Cei care au plecat din oraş au fost muncitorii. Poziţiile de conducere şi specialiştii reprezintă mai bine de o treime din oraş, dacă ne uităm la oameni cu educaţie superioară şi poziţii de conducere – ajungem la jumătate din populaţia ocupată. Prin urmare, o politică pe anumite zone nu are sens. Orice fel de reglementare a chiriei într-un cartier nu are efect. Ideea de a plafona chirii în parteneriate public-private iarăşi e problematică: Clujul, în acest moment, nu construieşte. Existau mari proiecte, ca idee, care urmau să fie realizate de mari dezvoltatori pe terenul primăriei, ca Lomb sau Cartierul Tineretului, dar acele proiecte au căzut. Din ce mi-am dat eu seama, ca membru în comisia de Urbanism, viziunea de investiţii a primarului merge în mare măsură spre proiecte de infrastructură, care au sens. Atunci când construieşti în privat ansambluri de locuire, principala problemă e cea de mobilitate, de trafic. Proprietarii cedează teren pentru drumuri”, aminteşte Petrovici.

“Are mai mare logică să ne concentrăm pe sursa principală de unde vin creşterile de chirie, la piaţa care nu poate ajunge la echilibru între cerere şi ofertă. Există categorii profesionale bine remunerate, chiar dacă ele nu sunt foarte multe – centre de servici sau IT-ul sunt bine poziţionate, creează salarii mari, plus poziţiile de conducere. Să ne uităm la creşterea procentuală a chiriilor, care nu îmi dau seama dacă se poate aborda doar cu legi locale. Senzaţia mea e că nu”, a menţionat sociologul. Acesta a mai atras atenţia asupra unor aspecte legale care ţin de piaţa chiriilor şi a subliniat un aspect pe care chiriaşii l-au testat direct: multe contracte nu sunt oficial înregistrate. Aşa că ar fi nevoie, în primul rând, ca această piaţă să devină “vizibilă”.

Enikő Vincze, de la Fundaţia Desire, care se implică în proiecte pe teme sociale legate în special de locuire, spune că s-au transmis primăriei propuneri pentru a creşte fondul locativ. “Pe lângă construirea de locuinţe noi, există o serie de proceduri pe care le-am văzut folosite în legătură cu alte bunuri imobiliare – de exemplu, transformarea unor spaţii vacante în locuinţe sociale sau acea propunere pentru ca un procent din total să fie negociat cu dezvoltatorii imobiliar privaţi, mai ales dacă primesc în concesiune terenuri publice”, spune Vincze.

 

Mărturii despre chirii:

Ce spun avocaţii despre drepturile proprietarilor şi necesitatea încheierii de contracte:

Ce trebuie să știu dacă vreau să dau afară un chiriaș

Ca să menţionăm şi câteva cifre: potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Prognoză, câștigul salarial mediu net lunar era în 2016 de 2.241 lei în Cluj și ar urma să ajungă la 2.392 lei în 2017. La o căutare de oferte de chirii de Cluj pentru garsonierede exemplu, preţurile găsite trec de 300 de euro, în funcţie de cartier şi dotări: 300, 310, 350, 380 de euro/ lună.

Vezi şi

Cifre la început de an care îţi arată cum se trăieşte la Cluj: preţuri de apartamente, rata, chiria şi puterea de cumpărare