Arhiva zilnicăApr 8, 2017

by -
0 389

Campania de controale anunțată repetat în ultima vreme de autoritățile fiscale și care ar urma sa înceapă în aprilie a fost percepută ca o amenințare de mediul de afaceri, deși mesajul conține simultan asigurări
că îndrumarea va juca un rol important. Întrebarea legitimă este de ce s-ar teme companiile corecte și bune
platnice? Un prim răspuns rezultă din statisticile oficiale care arată că marea majoritate a companiilor verificate primesc decizii de impunere suplimentară, dupa o inspecție fiscală. Cele mai recente date apar în
raportul de performanță al ANAF pentru 2015: „ponderea impozitelor, taxelor și contribuțiilor pentru care s-a modificat baza de impunere în total impozite, taxe, contribuții verificate la persoane juridice, reprezintă 79,6%”. Aceste date conduc la concluzii diferite. Fie autoritățile au o strategie de control foarte bine țintită și, în consecință, ating zonele unde nedeclararea sau subdeclararea impozitelor sunt practici curente, fie majoritatea contribuabililor se sustrag de la declararea corectă, fie inspectorii tind să stabilească obligații în plus, interpretaând legislația în avantajul bugetului.

Iar problemele în interpretarea legislației sunt frecvente. Există situații în care opinia Ministerului de Finanțe ca autoritate de reglementare în materie fiscală nu este aceeași cu a ANAF ca instituție care pune în aplicare prevederile, sau exista situații în care două echipe de inspecție fiscală trateaza în alt mod aceeași speță.

Legislație interpretabilă, reticența de a oferi îndrumare – riscuri pentru companii

Tratamentele neunitare pot fi rezolvate prin îndrumarea autorităților pentru că este evident că nicio legislație din niciun stat nu poate fi atât de cuprinzătoare și de detaliată încât să acopere toate cazurile practice. Însă, în timp ce alte țări oferă asistență complexă contribuabililor, la noi există o mare reticență. Încă ne mai confruntăm cu răspunsuri care citează strict prevederile legale, sunt incomplete sau chiar divergente. Un exemplu pe care l-am întâlnit în practică vizează soluția fiscală individuală anticipată (SFIA). Acest instrument este furnizat de fisc contracost, este un act administrativ fiscal și ar trebui să ajute contribuabilii să aplice tratamentul fiscal corect pentru tranzacții viitoare. Cazul la care mă refer este al unor parteneri implicați într-o tranzacție. Atat cumpăratorul cât și vânzătorul au solicitat SFIA, dar fiecare a primit alt răspuns. Prin urmare, au cerut să li se explice care este varianta corectă, legală, pe care trebuie să o aplice amandoi, fiind părți ale aceleiași tranzacții, dar nu au mai primit niciun răspuns deși îl așteaptă de peste un an. Această abordare este de neînțeles și generează blocaj în mediul de business.

Pornind de la exemplul de mai sus, este ușor de imaginat că în cadrul unei inspecții fiscale, se poate stabili o altă bază de impozitare cu obligații de plată mai mari și accesoriile aferente. Este un risc pe care cei implicați nu au efectiv cum să îl prevină.

Un alt exemplu întâlnit în practică este tratamentul aplicat de inspectori în cazul taxării inverse pentru achizițiile intracomunitare. Taxarea inversă face imposibil un prejudiciu la buget și, în consecință,
inspectorii nu ar avea niciun motiv să anuleze dreptul de deducere al taxei. Totodată, din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), rezultă că dreptul de deducere a TVA poate fi refuzat doar atunci
când se aplică regimul normal de TVA. În cazul taxării inverse se anulează atât TVA colectată, cât și deductibilă, deci impactul este nul. Cu toate acestea, vedem controale la care inspectorii refuză dreptul de
deducere menționând TVA colectată și pun contribuabilii în situația de a merge în contestație și instanță.

Ariile unde lipsește îndrumarea autorităților, cele mai expuse controalelor

Situțiile de acest fel nu sunt puține și trebuie să observăm că tocmai acele arii în care autoritățile evită să dea lămuriri sunt și cele mai expuse inspecțiilor fiscale. Prin urmare, îmi pun întrebarea dacă
reticența sau refuzul de a da îndrumare sunt sau nu intenționate. Este posibil sa fie vorba doar de o teamă de răspundere pentru că și inspectorii sunt, la rândul lor, verificați de alte institutți, însă pentru mediul de afaceri repercusiunile sunt serioase. Soluția ar fi ca toate răspunsurile, circularele și alte acte pe care le
emit autoritățile să fie disponibile public într-o bază de date. Într-un astfel de scenariu, toți contribuabilii ar avea acces la aceleași informații, iar practica s-ar unifica atât în rândul lor, cât și al inspectorilor.

În climatul actual, însă, mulți se îndreaptă împotriva deciziilor de impunere emise de inspectțile fiscale. De exemplu, în 2015, conform datelor disponibile oficial în raportul pe care l-am menționat la începutul articolului, au avut loc peste 61.000 de controale și inspectți fiscale, atât la persoane juridice, cât și la persoane fizice. Sumele suplimentare stabilite au fost în valoare totală de 18,84 miliarde de lei. Anual, suma totală contestată de contribuabili este în jur de 10 miliarde lei.

Avocat Marius Coltuc

by -
0 195

Europarlamentarul clujean Daniel Buda a anunțat că s-a votat pentru eliminarea Taxei de Roaming, începând cu 15 iunie, 2017.

“Veste excelentă pentru toți utilizatorii de telefonie mobilă care călătoresc în Europa. În ședința plenară de ieri din Parlamentul European, am votat, alături de colegii mei, pentru eliminarea Taxei de Roaming. Astfel, utilizatorii vor putea să folosească inclusiv serviciile de internet, fără costuri suplimentare”, a transmis Buda. Decizia a fost adoptată cu 549 de voturi pentru, 27 împotrivă și 50 de abțineri.  Daniel Buda a adăugat că votul dat în Parlamentul European întărește ideea unei Europe fără frontiere: “vorbim despre o Europă în care consumatorul se bucură de servicii de calitate la prețuri corecte pe de-o parte și, pe de altă parte, piețele interne rămân competitive și nedeteriorate”

Parlamentul European a votat eliminarea taxei de roaming începând cu 15 iunie 2017!

 

by -
0 352

“Unii, având monopolul puterii, vor să lucreze discreţionar cu ea; şi apoi se miră după aceea că oamenii ies în stradă, ies la proteste, poate câteodată iraţionale”, a declarat sociologul Vasile Dâncu, fost vicepremier, la lansarea de la Cluj a cărții sale ‘Politically incorrect. Scenarii pentru o Românie posibilă’. Acesta a făcut mai multe afirmaţii privind scopurile înalte ale politicii şi reîntoarcerea înspre om şi s-a plâns că în urmă cu câteva zile parlamentul a respins o ordonanţă la care a lucrat în timpul mandatului său, care ar fi adus clarificări şi îmbunătăţiri la legislația din domeniile autorizării lucrărilor de construcții, urbanismului și amenajării teritoriului. Cunoscut membru al “grupului de la Cluj” al PSD, Dâncu a ocupat portofoliul Dezvoltării şi Administraţiei, dar şi funcţia de vicepremier în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. El se plânge acum de respingerea unei legi, în parlamentul unde majoritară e coaliţia PSD-ALDE.

Vasile Dâncu şi-a lansat sâmbătă la Cluj cartea, publicată de editura Şcoala Ardeleană, în cadrul târgului de carte Gaudeamus. Au venit la lansare Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii și Identității Naționale, Irina Petraș, președinta Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai, poetul Ion Mureșan, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2013) și Vasile Iuga, Senior Advisor al PwC România.

“Am visat ca această carte să fie începutul unui ciclu politic despre alegerile din decembrie. Am crezut că un nou ciclu politic în care va veni o putere nouă va ţine cont, va încerca să ia măcar două-trei idei din acest ghid şi va putea să le ducă mai departe. Sensul cel mai important al politcii, principala făgăduinţă pe care o face politica oamenilor este să îi treacă deşertul, deşertul social, deşertul politic. Scopul politicii e omul. Noi am pierdut acest lucru. Scopul politicii nu e să crească PIB-ul, productivitatea sau randamentul, ci e fericirea oamenilor. Celelalte lucruri sunt mijloace. Avem nevoie să redescoperim omul. Asta înseamnă să consideri că omul e mai important decât propriul tău partid sau că România e mai importantă decât partidul din care faci parte“, spune Dâncu. “Trebuie să redescoperim câteva lucruri care se văd greu din birou. De acolo nu vezi suferinţa oamenilor. Chiar dacă eşti sensibil sau vezi cifre. În România putem să ne lăudăm că din 1990 până acum rata mortalităţii infantile a scăzut de la 29 la mie la 9 la mie. Dar asta înseamnă 2000 de copii care mor. Aici trebuie să intervină politica, la aceste puncte. Nu se vede din birou sărăcia. 8,5 milioane din români trăiesc din 100 şi ceva de euro. Români care lucrează opt ore pe zi trăiesc în sărăcie, o treime din români trăiesc în sărăcie, deşi muncesc de dimineaţă până seara. Nu se vede inegalitatea din birourile politice. Un copil dintr-o familie de romi sau de la ţară are cele mai mari şanse să nu ajungă la facultate. Copiii mei, ca profesor, sau cei ai prietenilor noştri medici şi avocaţi vor ajunge medici, avocaţi şi profesori. Dar 2% din copiii din mediul rural mai ajung să facă o facultate. Cu asta ar trebui să se preocupe politica în general, politica devenită umană“, a mai spus Dâncu, în faţa unei audienţe din care au făcut parte membri PSD, dar şi ai altor partide politice, foşti sau actuali parlamentari, dar şi oameni de afaceri – la o prezentare unde publicul avea cărţi cumpărate, dar unde puteai zări şi brandul Guess (discret, dar vizibil) pe vestimentaţie ori câte o geantă cu logo LV (Louis Vuitton).

“Cred că este nevoie de a construi consens. Noi stăm bine la multe din mecanismele administrative în ceea ce priveşte politica, dar nu reuşim să ne cuplăm cu toţii la acelaşi proiect”, a mai spus sociologul politician.

Iar exemplul de “necuplare” vine dintr-o acţiune recentă.

“Anul trecut, ca vicepremier şi ministru al Dezvoltării şi Administraţiei am lucrat tot anul, m-am chinuit zeci, sute de ore să schimbăm o lege a amenajării teritoriului şi a urbanismului, sunt atâtea aberaţii! Am reuşit luptându-mă cu grupuri de interese, cu asociaţii de arhitecţi ce vor să aibă monopolul, cu primari.  Am făcut un proiect echilibrat, l-am dus în Parlament. Săptămâna asta l-au blocat, l-au respins, pentru că au zis că sunt prea multe modificări făcute în comisii. Era un lucru esenţial pentru dezvoltarea oraşelor noastre, nu era un lucru făcut politic. E doar un blocaj, pentru că unii, având monopolul puterii, vor să lucreze discreţionar cu ea; şi apoi se miră după aceea că oamenii ies în stradă, ies la proteste, poate câteodată iraţionale”, a spus Dâncu.

Tema Urbanismului e una mereu actuală la Cluj. Chiar la final de discursuri de lansare de carte puteai auzi discuţii (şi) despre proiecte imobiliare. “Se face un bloc înalt, chiar lângă mine”, tocmai se plângea o clujeancă la ieşirea din cortul târgului Gaudeamus.

Ce e cu OUG 100

Reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România au făcut câteva precizări, imediat după votul de marţi din parlament. Camera Deputaților a votat, marți, 4 aprilie, adoptarea legii privind respingerea Ordonanței de Urgență nr.100/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr.350/2001 și a Legii nr.50/1991, în urma retransmiterii proiectului de lege de către comisia sesizată în fond, cu propunere de respingere a ordonanței.

În plenul Camerei atât secretarul de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) – Ciprian Lucian Roșca, cât și vicepreședintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au susținut, pentru a doua oară consecutiv, proiectul de lege privind respingerea ordonanței. Aceștia și-au menținut argumentația exprimată pe 27 martie, când proiectul a fost discutat pentru prima dată în plen, respectiv că respingerea lui este necesară având în vedere numeroasele amendamente propuse, care vizează de fapt modificarea Legii nr. 50/1991 și a Legii nr. 350/2001, evidențiind nevoia unui demers legislativ mai amplu de revizuire a legislației din domeniul autorizării construcțiilor și urbanismului. De asemenea, reprezentantul MDRAPFE a reamintit că a fost deja constituit un grup de lucru având ca scop elaborarea unei noi legi care va reglementa autorizarea lucrărilor de construcții. Având în vedere că în acest caz Camera Deputaților este decizională, legea privind respingerea ordonanței a fost aprobată de Parlament, fiind în prezent trimisă spre promulgare. Potrivit art. 77 din Constituție, promulgarea legii se face de către Președinte în termen de cel mult 20 de zile de la primire, dar acesta poate solicita Parlamentului reexaminarea legii.

Ordinul Arhitecților din România (OAR) s-a aflat printre organizațiile și asociațiile profesionale care au contribuit, prin formularea și transmiterea de puncte de vedere și amendamente, la elaborarea ordonanței și proiectului de lege respins marți, 4 aprilie 2017 de Camera Deputaților. “OAR consideră că ordonanța, deși perfectibilă, ar fi adus o serie de modificări pozitive și necesare legislației din domeniul construirii, drept urmare a solicitat Camerei Deputaților aprobarea acesteia cu amendamente. Ținând cont de punctele de vedere exprimate în cadrul dezbaterilor parlamentare anterioare cu privire la acest proiect de lege, reprezentanții OAR prezenți la ședința comisiei parlamentare din 3 aprilie a.c., au solicitat adoptarea cel puțin a prevederilor din ordonanță referitoare la modificarea Legii nr. 350/2001. În acest sens a fost menționată necesitatea păstrării acelor prevederi până la operarea unei revizuiri mai ample a legislației, care este un demers de durată precum procesul de elaborare a Codului Patrimoniului. De asemenea, în cadrul ședinței a fost amintit faptul că grupul constituit la nivelul MDRAPFE are în lucru la momentul actual doar modificarea Legii nr. 50/1991. În paralel OAR susține reforma administrativă și legislativă în domeniul construirii care va fi realizată prin adoptarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, la redactarea căruia OAR a contribuit alături de MDRAPFE și face parte din grupul de lucru constituit sub coordonarea MDRAPFE, cu scopul de a elabora o inițiativă legislativă de modificare sau înlocuire a Legii nr. 50/1991″, arată reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România.

Consultați toate modificările aduse de OUG 100/2016 în forma inițială propusă de Guvern (și respinse astfel de Parlament) în tabelul publicat de OAR:

 

 

tabel_comparativ_modificari_aduse_legii_50_si_350_de_oug_100_2016_pdf_1484156832_2_pdf_1491500931 by Kristina Restea on Scribd

Reîntoarcerea la Haosul din Urbanism

USR a anunţat că cere președintelui României Klaus Iohannis să trimită spre reexaminare legea de respingere a OUG 100 privind urbanismul, după ce a votat pentru menținerea în vigoare a OUG 100/2016. Potrivit USR, respingerea OUG 100/2016 echivalează, între altele, cu revenirea la planurile urbanistice zonale (PUZ) care reglementează o parcelă, generatoare ale haosului urbanistic sau la creșterea puterii discreționare a primarilor, din nesancționarea acestora în cazul în care nu numesc comisia tehnică de urbanism sau nu o convoacă (de reținut că într-un număr semnificativ de unități administrative nu există nici arhitecți-șefi).

 

by -
0 366
Sursa foto: alpinist-utilitar.com

Inginer topograf, inginer tehnician de aparatură medicală, monitor studii clinice, inginer geodez și actuar (persoană specializată în evaluarea riscului prin metode statistice) sunt câteva dintre profesiile din topul meseriilor rare, unde este necesară absolvirea unei facultăți. Asta conform Smartree, companie activă pe piața de externalizare a proceselor de HR. Există totuși o listă de poziții la fel de rar întâlnite, unde însă personalul nu are nevoie de pregătire superioară. Una din meseriile “rare” e şi cea de controlor de trafic aerian, unde salariul poate ajunge şi la 30.000 lei net/lună. Este vorba însă de una dintre cele mai stresante meserii.

“Cu toate că sunt sectoare unde bătălia pentru un job este foarte mare, există și o multitudine de poziții rare, remunerate cu sume ridicate, inclusiv pentru persoane ce nu trebuie să dețină o diplomă de studii superioare”, spun reprezentanţii companiei de HR. “Unele dintre aceste meserii sunt rare prin natura lor, piața locurilor de muncă fiind una nu foarte ofertantă, așa cum este cazul inginerilor în topografie sau a celor geodezi. Însă, în cazul joburilor de actuar, piața se confruntă cu o lipsă de specialiști”, a declarat Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree. Salariul inginerilor specializați în topografie, geodezie și aparatură medicală poate să înceapă de la 2.500 lei net/lună, iar actuarii pot câștiga un minimum de 3.000 lei net/lună. De asemenea, un job rar și foarte bine plătit este cel de monitor studii clinice, unde salariul mediu ajunge în jurul a 6.000 lei net/lună, spun reprezentanţii Smartree.

 

Meserii rare, fără studii superioare

Dincolo de meseriile rare unde este necesară o diplomă de licență, există totuși o listă de poziții la fel de rar întâlnite, unde însă personalul nu are nevoie de pregătire superioară. Astfel, în topul meseriilor de acest fel se află cele de controlor trafic aerian, sudor argon, macaragiu, alpinist utilitar, grefier sau somelier.“Chiar dacă nu este necesar să ai studii suprioare, acestea sunt totuși meserii speciale, care presupun anumite cursuri și calificări. Pentru a ajunge controlor de trafic aerian, în afara examenului de admitere, unul foarte strict, urmează o perioadă de formare profesională, specifică acestui domeniu. De asemenea, calificările de macaragiu și sudor sunt dobândite în urma absolvirii unor școli profesionale, iar pentru cele de grefieri și somelieri, sunt organizate cursuri de formare profesională specifice”, a mai spus Raluca Peneș.

Însă, odată realizate calificările necesare, aceste categorii de joburi aduc cu sine avantajul unei remunerații ridicate. Astfel, salariul de început al unui controlor de trafic aerian este de aproximativ 20.000 lei net/lună, ajungând si la 30.000 lei net/lună, după câțiva ani de experiență. Macaragii, sudorii specializați în argon și alpiniștii utilitari câștigă, în medie, între 3.000 și 3.500 lei net/lună. Somelierii, în funcție de competențe și nivelul de experiență, pot câștiga în medie 4.500 lei net/lună, iar salariul unui grefier poate urca până la 4.000 lei net/lună.

Meseriile de macaragiu și sudor sunt tot mai rar întâlnite, deoarece există un deficit acut de personal calificat în aceste domenii, foarte mulți dintre cei ce dețin astfel de aptitudini îndreptându-se către joburi în alte țări, mai spune Peneş.

Job-urile viitorului

Cu toate că astăzi joburile enumerate sunt rare, acestea vor fi, treptat, tot mai întâlnite și vor atrage personal ce va avea șansa să obțină remunerații pe măsură, consideră cei de la Smartree. Acestul lucru este urmarea nevoii tot mai mari, pe aceste segmente, pe piața locală a muncii. “Având în vedere ritmul alert în care tehnologia evoluează în timp, unele joburi vor dispărea din piață, iar altele vor fi adaptate noilor invenții. Putem astfel menționa industriile de retail și producție, domenii în care lucrătorii comerciali, operatorii sau strungarii vor fi înlocuiți de mașini și procese software”, a încheiat Raluca Peneș.

Despre noua tehnologie şi impactul asupra pieţei muncii au vorbit recent specialiştii întruniţi la Cluj Innovation Days. Locuri de muncă în producţie vor fi preluate de roboţi (fenomen care deja se întâmplă), maşinile autonome şi intrarea lor în circuit vor afecta alte job-uri, ale şoferilor, centrele de servicii (call center, BPO – outsourcing) vor fi de asemenea afectate, arată Răzvan Florian de la Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie.  Toate sunt domenii de care depind într-o mare măsură şi economia României şi a Clujului,

Vezi şi:

Inteligența Artificială e aici. Cum va fi afectată piața muncii, într-o țară dependentă de outsourcing şi producţie ieftină?

Aproape unu din doi copii români riscă să aibă locuri de muncă de valoare adăugată mică – sunt copii care nu au șanse în economia de mâine, condamnați la joburi care nu necesită aptitudini înalte sau creativitate, arăta, cu date, Măriuca Talpeş, co-fondatoarea BitDefender. Vorbim adică tocmai de acele locuri de muncă care devin tot mai puține în economia în care roboții vor prelua astfel de sarcini. 80% dintre slujbele viitorului, în 2015-2025, cer competențe în Științe, Tehnologie, Inginerie, Matematică (STEM), dar procentul de absolvenți STEM e în scădere în România.

Citeşte mai multe:

În contratimp: unu din doi copii români riscă să aibă acces numai la job-uri cu valoare adăugată mică

 

by -
0 860

Lanţul Mega Image, unul dintre cei mai importanţi jucători domeniul Retail a ajuns şi pe piaţa de la Cluj. Compania şi-a inaugurat azi prima unitate din municipiu, în cadrul unei galerii comerciale, Platinia, parte a complexului construit în locul fostei fabrici de bere Ursus. Reprezentanţii retailerului spun însă că sunt pregătiţi să se extindă: până la finalul anului ar trebui să mai apară cel puţin două unităţi, în Cluj-Napoca.

Primul magazin Mega Image din Cluj este amenajat pe o suprafață de aproximativ 900 de metri pătrați și reprezintă ancora principală în cadrul galeriei Platinia, de pe Calea Mănăştur. Complexul comercial e parte a proiectului ridicat pe fosta platformă a fabricii de bere Ursus – un ansamblu care mai include, în afară de galeria comercială, şi apartamente şi un hotel. O dată cu inaugurarea Platinia, s-a deschis de azi şi Mega Image-ul local şi zeci de clujeni sosiseră deja la cumpărături, în primele ore de operare. “Am venit să caut ceva mai deosebit”, spune o cumpărătoare. “Eu ştiu Mega Image-ul din Bucureşti şi are chestii faine”, spune o altă clujeancă. “Încă nu am intrat, că e super aglomerat acuma, dar eu tot pe aici o să fiu”, spune un viitor chiriaş al unuia dintre apartamentele care acum sunt în curs de amenajare în cadrul ansamblului Platinia. La casierii e într-adevăr coadă sâmbătă dimineaţa.

 

Alegerea primei locaţii de la Cluj a fost o “oportunitate”, spun retailerii, chiar având în vedere că mare parte din magazinele Mega Image nu funcţionează în galerii comerciale. În 2017, compania vrea să deschidă cel puţin încă două magazine în oraş. “Cred că va fi vorba de încă două unităţi, vorbim la plural. Ne orientăm spre Cluj-Napoca”, a menţionat Raluca Alexandrescu, marketing manager al companiei. “Avem magazine de proximitatea, asta e cel mai important pentru noi: ce avem în vecinătate. Aici (Platinia, n.red.) sunt aproape şi studenţii. Clujul are potenţial de zeci de magazine, iar noi ne uităm la toate cartierele. Unde sunt blocuri, e nevoie şi de magazine. Următorul magazin din Cluj va fi, credem, de dimensiuni similare acestuia”, spune Mihai Spulber, vicepreşedinte de Operaţiuni la Mega Image. Lanţul operează magazine de aproximativ 500 mp, dar şi de peste 2000 mp.

“Lansarea pe piața din Cluj reprezintă un moment de referință în dezvoltarea companiei noastre. Practic, este pasul pe care îl facem mai departe pe o piață cu un context local diferit. Vom oferi clujenilor fructe şi legume proaspete de sezon, de la producătorii locali, alături de branduri locale de carne si panificaţie. Până la finalul anului în curs, vom continua să deschidem și alte magazine Mega Image în Cluj-Napoca”, a declarat Vassilis Stavrou, Director General Mega Image.

Primul magazin Mega Image din Cluj include produse marcă proprie, precum şi noua gamă de produse ready-meal Mega Apetit ce se vor regăsi într-o zonă dedicată. Compania a mai anunţat că Mega Image a încheiat parteneriate cu producători locali, “pentru a oferi o gamă variată şi de calitate de produse locale”. Peste zece producători locali de legume şi fructe, printre care şi Cooperativa Lunca Someşului Mic, vor oferi în sortimentaţia Mega Image produse proaspete de sezon. De asemenea, alţi producători locali, producătorul de preparate din carne Moldovan – Carmangeria Sânnicoară şi producătorul de produse de panificație și patiserie  PaneMar comercializează produse în cadrul magazinului.

 

 

Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente. Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 534 magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Romanești.

Şi celelalte mari centre comerciale au câte un hypermarket sau supermarket drept “ancoră”, alături de branduri de modă, produse sau servicii. Acest rol e jucat în Vivo! (Polus Center) de Carrefour, Iulius Mall are o unitate Auchan, chiar şi clasicul Central din oraş are, de ceva vreme, o unitate Billa.