Arhiva zilnicăApr 7, 2017

Foto: Tibor Sos

Câțiva clujeni au semnalat, recent, că în zona Făget ar fi văzut vipere. O cățelușă ar fi fost mușcată, zilele trecute, iar localnicii se tem să mai iasă la plimbare prin pădure. Comentariile pe Facebook n-au întârziat să apară, diverși “atotcunoscători” apreciind că viperele și-ar face veacul inclusiv prin Parcul Central din municipiul Cluj Napoca. Actualdecluj.ro a solicitat un punct de vedere de la Direcția de Sănătate Publică, iar răspunsul a fost că în această primăvară, la Cluj, nu a fost semnalat absolut niciun caz de mușcătură de viperă. Totuși, nu e deloc exclus ca vipera de munte să își facă apariția prin Făget, având în vedere că e un habitat prielnic, iar primăvara mai coboară de pe dealuri, fiind foarte ușor de remarcat – explică pentru Actualdecluj.ro herpetologul Tibos Sos (biolog în cadrul Grupului Milvus – Asociație pentru protecția naturii). Însă, în nici un caz, Parcul Central nu este un spațiu care să adăpostească vipere, iar oamenii ar trebui să fie liniștiți din acest punct de vedere, a adăugat  herpetologul.  Viceprimarul municipiului Cluj Napoca, Dan Tarcea, apreciază că e de așteptat să existe și șerpi prin pădurea Făget și că oamenii ar trebui să înțeleagă acest aspect. “Indiferent cum sună,  chiar n-avem cum să ne apucăm acum să omorâm șerpi. Vorbim totuși despre o pădure, e oarecum firesc. Sigur, ce putem face noi și trebuie să facem, este să punem niște plăcuțe de atenționare: atenție șerpi veninoși! Vom lua măsuri în acest sens, însă, mai mult de atât chiar nu există altceva de făcut” – a comentat Tarcea.

Pădurea Făget transformată în zonă de locuințe

Deși Planul Urbanistic General al municipiului Cluj Napoca interzice construcția imobilelor de locuit în Făget, în ultimii ani această zonă a devenit o adevărată colonie. Cei care dețin sau care au cumpărat terenuri în zonă au învățat și cum să fenteze legea. În documente au promis că vor construi case de vacanță, iar în realitate s-a dovedit că acestea sunt de fapt case de locuit. Treptat, zona Făget a devenit un cartier de locuit, iar acum, cei care stau în zonă se miră de prezența șerpilor.  “Viperele coboară din zona de munte spre Făget, pentru că vorbim despre o continuitate de habitat favorabil pentru ele. De altfel, vipera de munte poate fi descoperită și în anumite zone de șes, unde sunt relicte glaciare. Până la urmă, viperele au fost acolo, clujenii s-au întins cu orașul peste habitatul lor, iar firesc ar fi să învețe să conviețuiască cu ele”, a explicat herpetologul Tibor Sos.

Viperele nu sunt mai multe

Tibor Sos știe că există o mare teamă de șerpi, de șerpii veninoși în mod special, însă, e de părere că localnicii trebuie educați, de la mic la mare, astfel încât să conștientizeze că natura este o parte importantă în existența omenirii, care necesită a fi protejată.  “Oamenii s-au obișnuit să omoare orice viețuitoare care nu le este pe plac. Însă șerpii nu ies la atac, iar cel mai important lucru, nu sunt mai mulți în fiecare an așa cum în mod fals auzim sau citim de prin presă.  Trebuie să știți că vorbim despre același număr de vipere, echilibrul fiind întreținut de prădătorii din natură, care au nevoie de hrană. Deci nu e necesar să venim noi să omorâm viperele, dimpotrivă, ar trebui să învățăm să le protejăm. În Anglia sau în țările nordice localnicii nu omoară viperele, dimpotrivă, ele constituie o atracție turistică. Oameni din toată lumea se duc să le caute pentru a le fotografia. E aproape deranjant pentru ele, însă, asta se întâmplă”, a explicat herpetologul Tibor Șos. Un argument important e faptul că de multe ori oamenii întâlnesc vipere și nici măcar nu conștientizează că au avut de a face cu un șarpe veninos: “Nu e ca și cum în fiecare zi am auzi despre cazuri de oameni care au fost omorâți de veninul șerpilor. Adică destul de rar se întâmplă lucrul acesta. Sigur că în zone cu vegetație, precum pădurea Făget, se impune atenție. Chiar dacă se merge cu copiii, trebuie să li se explice. Ei înțeleg ce trebuie să facă. Până la urmă, în pădure avem și ciuperci otrăvitoare, dar nu ne apucăm să le mâncăm, nu-i așa? E ca și cum te duci într-o călătorie la munte, unde, evident, mergi echipat corespunzător, mai ales primăvara, când viperele ies nestingherite pentru sezonul de împerechere. Vara, când e cald, nu ies. Stau ascunse, doar primăvara le putem vedea”.

Amintim că acest caz a fost semnalat pe grupul de Facebook Protecția Animalelor Cluj de un utilizator, Oana Mărginean, care a fotografiat vipera în pădurea Făget. Tibor Sos a precizat pentru actualdecluj.ro că e vorba de vipera berus.

Image may contain: outdoor

by -
0 1977

Dezvoltatorii de la Platinia deschid sâmbătă centrul comercial din cadrul proiectului imobiliar ridicat pe terenul fostei fabrici de bere Ursus. Deocamdată, doar o parte dintre unităţile comerciale de aici sunt gata, urmând ca şi celealte să devină operaţionale în curând. Mai precis, la inaugurarea oficială de mâine vor fi deschise cam jumătate dintre magazine, spun operatorii complexului. Investiţia realizată până acum pentru proiect a trecut de 25 de milioane de euro, potrivit dezvoltatorilor. Menţionăm că este vorba de un ansamblu mixt: spaţii comerciale, apartamente (integral vândute) şi un hotel cu apartamente. Proiectul este dezvoltat de omul de afaceri Vasile Puşcaş, ginerele fostului ministru al Transporturilor, Ioan Rus. Puşcaş este implicat în afaceri în domeniul salubrități, dar a derulat și mai multe proiecte imobiliare în Cluj.

Centrul comercial Platinia are o suprafața totală de 13.000 de mp şi una închiriabilă de 11.000 mp şi va avea un mix de chiriaşi din mai multe domenii: aproximativ 50 de retaileri își vor deschide magazinele și reprezentanțele în cadrul său. “Am încercat să identificăm un mix de chiriaşi care să satisfacă cerinţele cumpărătorilor, nu vrem să fim doar o destinaţie de week-end, ci una de zi cu zi”, spune Oana Bănuţ, manager PR şi marketing. Mai sunt încă şi spaţii disponibile pentru închiriere – aproximativ 80% din suprafaţa disponibilă e acoperită prin contracte. Operatorii spun că aşteaptă 3 milioane de vizitatori în acest an.

 

Este unul dintre cele mai mari centre comerciale deschise pe piaţa de la Cluj în perioada recentă, însă cu cei 13.000 mp Platinia intră în alt segment decât Polus Center – Vivo şi Iulius Mall, ce au peste 60.000 mp închiriabili. De altfel, operatorii noului complex comercial precizează că se poziţionează ca “galerie comercială”. “Nu cred că suntem în concurenţă cu cele două mall-uri. Noi avem o altă dimensiune”, spune omul de afaceri Vasile Puşcaş, dezvoltatorul proiectului.

 

Pe lângă galeria comercială, pro­iectul imobiliar de pe fosta platformă Ursus include şi un ansamblu rezi­den­ţial cu două corpuri cu şase niveluri şi 187 de apar­tamente cu 2 şi 3 camere, dar şi o componenta de tip apart­hotel care dispune de 120 de apartamente de lux, am­­plasate pe 11 niveluri. Apartamentele au fost vândute cu un preţ mediu de 1500 euro/ mp, spun dezvoltatorii. “Zona rezidenţială cuprinde 187 de apartamente, care sunt integral vândute şi predate şi în stadiu final de amenajări. Hotelul cu apartamente va avea 120 de unităţi şi va fi un hotel cu toate serviciile aferente unei astfel de unităţi. Dacă se mergea pe varianta de apart-hotel, clasificarea putea să meargă doar până la nivel de 3*, ceea ce nu se justifica având în vedere investiţiile mari făcute în aceste apartamente. Faţă de un hotel clasic, diferenţele ţin şi de dimensiuni: hotelurile au camere de 18-20 mp, acesta va avea apartamente de 53-98 mp, cu terasă proprie”, explică Cosmin Sîndean, nou manager in cadrul Platinia, cel care anterior a condus vreme de câţiva ani hotelul City Plaza. Acesta a mai precizat că prima etapă din proiectul hotelului ar trebui să fie gata de deschidere la final de iunie.

 

 

În cadrul Platinia se deschide primul magazin Mega Image din Cluj-Napoca. Vor mai fi branduri de fashion și beauty, magazine cu articole sportive, încălțăminte, electrocasnice, librărie, papetărie, jucării, agenție de turism, farmacie și multe alte surprize, un salon de cosmetică și coafor, un cazinou și o sală de fitness dotată cu cele mai moderne aparate existente pe piață și saună.

 

Retailerii și furnizorii de servicii anunţaţi până acum sunt H&M, Jolidon, Banca Transilvania, DeLonghi, Sensiblu, Cărturești, Gerovital, Clean&Go, Orange Smart Store, Opticris, Inestasy, Supremoffice, Lev Fitness&Spa, HiQ Service, Best Kids, Macrogroup, Calcio Sport, Bellagio Casino, Iqos Place, Z Tour, Reartu’ Calzature e pelletteria şi Gett’s Colour Bar. Restaurantele care vor fi prezente la Platinia sunt: Marty Restaurants, sub denumirea Marty Plaza, Chop Urban Grill – restaurant și wine bar, Amagusto – restaurant cu specific italian și mediteraneean și Sakura – sushi bar și bucătărie asiatică. Au spaţii Caffe Meron, Beldi gelaterie și Platinia Market, un loc unde Platinia va încerca să aducă producători locali, “alimente produse după rețete tradiționale, fructe și legume bio, brânzeturi și mezeluri fără aditivi sau conservanți, un loc în care producătorii locali pot să își prezinte și să își vândă produsele”, spun operatorii.

Cât despre prezenţa grupului Inditex (care deţine brandul Zara), vehiculată şi pentru Platinia, Bănuţ a explicat că grupul spaniol ar fi avut nevoie de un spaţiu extins, pentru toate brandurile sale – cerinţă incompatibilă cu dimensiunea Platinia.

 

Proiectul Platinia, situat pe locația fostei fabrici de bere Ursus, a fost dezvoltat pe un teren în suprafață de aproximativ 13.000 mp din care 2700 mp au fost cedați municipalității după finalizarea la strat de uzură a celor 3 benzi de circulație care vor face legătura între artera principală de circulație, Calea Mănăștur, și străzile adiacente din partea nordică a ansamblului. “Deschidem şi vedem ce se va întâmpla”, a spus Puşcaş despre circulaţia generată în zonă de noul ansamblu. “Nu cred că va fi o problemă aşa de mare, va fi mai degrabă un beneficiu pentru oraş, pe termen lung, dacă se deschide accesul din Calea Floreşti spre Sala Sporturilor şi stadion, cum se doreşte”, spune Puşcaş. Această arteră pe care primăria şi-a asumat-o s-ar putea face însă în mai mulţi paşi, bucata cedată de Platinia fiind doar o etapă necesară.

Ansamblul dispune de o parcare pe două niveluri, cu 535 de locuri.

 

Încă în lucru

 

Proiectul ce ajunge până la 11 etaje (pentru una dintre componentele ansamblului) din locul fostei fabrici de bere nu a fost ferit de controverse, acesta fiind contestat de o parte dintre vecini, după ce a demarat proiectul :

Joaca “de-a Dumnezeu” versus “meseria de vecin” în imobiliarele de Cluj. Cetățeni în zona de dezvoltare a orașului: “Soare nu ne putem cumpăra”

 

Nu e primul proiect imobiliar al dezvoltatorilor şi, potrivit acestora, vor urma şi altele. Primele două proiecte dezvoltate sub brandul Platinia, Platinia Lounge Residence (Str. Dorobanților 33-35-37) și Platinia Elite Residence (Str. Constanța nr.12) sunt tot ansambluri cu funcțiuni mixte compuse din apartamente, spații de birouri și spații comerciale. Dezvoltatorii spun că au în lucru încă trei proiecte noi.

 

sursa: Facebook

Edilul Emil Boc a anunțat că va traduce numele orașului în latină, pe tăblițele de la intrările în municipiu, aceasta fiind o recomandare primită de la Universitatea Babeș-Bolyai (Clujul fiind primul oraș care a fost parte din Imperiul Roman).

Astfel, Clujul se va numi MVNICIPIVM AELIVM NAPOCENSE AB IMPERATORE HADRIANO CONDITVM (117-138), plus însoțit de denumirile “Kolozsvar” și “Klausenburg”.

Primarul din Cluj-Napoca Emil Boc a găsit soluția la problema plăcuțelor multilingve la intrarea în Cluj-Napoca: îi va zice în latină, “Municipium Aelium Hadrianum Napocense”.

Boc s-a trezit după vreo trei ani și a organizat azi o conferință de presă: doar așa ar fi putut promova ideea la care a ajuns după ce s-a consultat cu istoricii universității “Babeș-Bolyai” privind modul în care trebuie să arate plăcuțele de la intrarea în oraș. Așadar, Clujul nu va fi tradus doar în trei limbi – română, maghiară și germană – ci inclusiv în latină. Aceasta pentru că, spune Boc, Clujul a fost primul municipiu din actualul teritoriu al României care a primit acest titlu de la împăratul roman, în jurul anului 100 era noastră. “Sunt mai multe elemente în calcul. Pentru a găsi o soluție m-am adresat UBB cu o solicitare prin care am cerut un punct de vedere, o părere cu privire la modul de rezolvare a acestei probleme, care să sublinieze dimensiunea multiculturală, istorică și europeană a municipiului”, spune Boc într-o conferință de presă.

A primit două variante: una, “o reprezentare in integrum a întregii dimensiuni a orașului din cele mai vechi timpuri până în prezent, care să sublinieze evoluția acestui oraș și să o racordeze la timpul viitorului” -acestea sunt cuvintele primarului. “Clujul e primul municipiu din România actuală care a făcut parte acum două milenii din imperiul roman, amintirea acelui timp e încă foarte actuală și acel vechi nume latinesc trebuie rememorat mereu și cunoscut de generațiile succesive” – a adăugat Boc.

A doua variantă propusă e integral în limba latină.

Prima variantă prezentată de primar cu versiunea indicatoarelor care vor fi aplasate la intrarea în oraș a fost redactată greșit în ceea ce privește Kolozsvar-ul. Așa că Boc a cerut oamenilor din aparatul tehnic să aducă o nouă versiune.

Potrivit primarului, decizia stinge și conflictul din instanță cu Asociația Musai-Muszaj și se pliază și pe dorința municipalității. De săptămâna viitoare se vor face demersuri pentru avizarea întregii proceduri. Totul ar urma să dureze câteva săptămâni, susține Boc.

Primarul a mai spus că ideea totemurilor inscripționate în cinci limbi pentru care primăria a făcut un concurs de idei prevedea aceeași soluție. Totemurile n-au putut fi puse în practică din pricina servituților de utilitatea publică impuse în PUG pentru zonele respective.

Varianta refacută a viitoarelor indicatoare

Edilul Emil Boc a fost presat public să ia de bună (fără să facă recurs) decizia prin care Tribunalul Cluj a dispus montarea de plătuțe la intrările în Cluj, atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață.

Tribunalul Cluj a admis în februarie 2017 cererea asociației Minority Rights, în sensul că l-a obligat pe primarul Emil Boc să inscripționeze plăcuțele de la intrarea în oraș în ambele limbi – atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață. ONG-ul a cerut inscripționarea trilingvă a plăcuțelor, inclusiv în germană, dar această cerere a fost respinsă de instanță.

Reprezentanții mișcării Musai – Muszaj care militează de multă vreme pentru aceste plăcuțe bilingve au declarat, după decizia Tribunalului, că este vorba despre un semn de normalitate pe care oficialii primăriei Clujului îl refuză de ani de zile. Deși, declarativ, susțin că orașul Cluj-Napoca este leagănul multilingvismului.

Această decizie poate fi atacată cu recurs de Primărie. Termenul expiră în aceste zile de la început de aprilie.

Lideri ai mișcării Musai – Muszaj au încercat să-l preseze – prin mesaje publice – pe primarul Emil Boc să nu facă recurs împotriva acestei decizii.

Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, care a înițiat în 2015  mobilizarea clujenilor și primăvara proceselor pentru a cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve – în română maghiară- la intrările orașului a pierdut în primă instanță procesul, la Tribunalul Cluj. Acțiunea a fost inițiată de Asociația Minority Rights, iar parte la proces s-au constituit alți circa 370 de tineri din Cluj-Napoca. Inițial, targetul era ca în primăvara lui 2015 să se pornească 1000 de procese împotriva deciziei primăriei clujene de a nu monta plăcuțe multilingve la intrările în oraș.

Cu decizia nefavorabilă pentru instalarea Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca, pronunțată în primăvara 2016, cei de la „Musai-Muszaj”, au formulat prin intermediul Asociației Minority Rights recurs și în toamna lui 2016, potrivit potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Cluj, au obținut rejudecarea cauzei lor. Curtea de Apel le-a admis recursul și a dispus casarea primei sentințe și rejudecarea acțiunii din nou la Tribunalul Cluj.

Musai-Muszaj merge din nou la judecată ca să pună Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca

În contextul acțiunilor pornite de „Musai-Muszaj”, primarul Emil Boc a anunțat încă din 2015 că numele orașului va fi afișat în cinci limbi, așa cum cum s-a procedat și în anul Capitalei Europene a Tineretului (instalată la Cluj în 2015), însă după ce primăria va amplasa totemurile rezultate în urma concursului de soluții lansat pentru marcarea intrărilor/ieșirilor din oraș.

Musai plăcuțe! Primarul dă înapoi cu turnul multilingv. Tinerii maghiari nu renunță la luptă, deși tribunalul a respins Kolozsvar-ul

Concursul primăriei a fost lansat sub denumirea de Servicii de proiectare pentru obiectivul – intrările orașului – concurs de idei pentru un sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca. Procedura a venit după două inițiative similare (una a primăriei și cealaltă a Asociației Cluj-Napoca 2021) care au eșuat, iar primăria a decis să schimbe regulile concursului. În concursului din 2015, contractul de proiectare a fost câştigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae, la valoarea de peste 72.290 lei.

Nou discurs pro multiculturalism: Primăria s-a apărat în instanță de Kolozsvar ca să facă voia Consiliului Local. Numele orașului afișat în cinci limbi

Potrivit primăriei documentația tehnică ar fi fost predată instituției, însă au apărut probleme legate de suprafețele de teren pe care urmau să se monteze respectivele turnuri multingve, chestiuni care urmau să se clarifice cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri. Aceasta era ultima variantă comunicată public de primărie anul trecut. De atunci, nu s-a mai avansat nimic despre totemuri.

În 2016, chestiunea plăcuțelor a fost reluată și de UDMR Cluj care, după finalizarea alegerilor locale din luna iunie, a reușit să încheie un protocol politic cu PNL și PSD (pentru realizarea majorităților în conducerea localităților clujene), act prin care administrațiile locale, inclusiv cea din Cluj-Napoca s-au obligat să instaleze plăcuțe bilingve în toate localitățile din județ unde acestea nu există.

Respectivul protocol nu conține însă termene, cei de la UDMR explicând că nu s-a dorit niciun fel de contrângere. Înainte de începerea ediției din august 2016 a Zilelor Maghiare, viceprimarul Anna Horvath (acum suspendată din funcție, fiind judecată într-un dosar de corupție) spunea că nu are niciun fel de semnal de la primarul Emil Boc că ar dori să dea un exemplu de multingvism și multiculturalism la Cluj și să pună în aplicare protocolul politic sau inițiativa legată de totemurile rezultate în urma concursului de soluții inițiat de primărie. “Sunt două inițiative distincte. Când vom fi anunțați că se vor pune în practivă oricare dintre ele, mergem cu drag la inaugurare”, a spus Horvath pentru Actualdecluj.

Final de Zile Culturale Maghiare, cu primar pe scenă – care a fost mesajul organizatorilor

La finalul Zilelor Maghiare care au marcat și cei 700 de ani de când Clujul a obținut titul de oraș liber regal, primarul Emil Boc a urcat pe scenă și a salutat publicul din Piața Unirii în maghiară, acesta fiind singurul semn de multiculturalism dat de edil, fără să menționeze ceva despre plăcuțe.

Reamintim, tot în acest context, că Lucian Boia, unul dintre cei mai mari istorici români, a scris un text de opinie, solicitându-le autorităților clujene să renunța la denumirea comunistă Cluj- Napoca.

Cum să fie, Cluj sau Cluj Napoca? Vă invităm la dezbatere

by -
9 3873

Parcarea de la Sala Sporturilor din Cluj-Napoca s-a umplut de taximetriști, într-un protest împotriva serviciului de car sharing Uber.

Câteva zeci de taximetriști clujeni au protestat azi într-o parcare împotriva gigantului Uber – mai exact aceștia cer instanței să scoată serviciul în afara legii. “Protestul nostru e în instanță”, spun ei; până la primul termen pe fond, programat peste două săptămâni, aceștia au protestat azi cu hârtii A4 lipite de parbrize, dar și cu un marș din parcarea Sălii Sporturilor până în parcarea ștrandului Sun și apoi în Mănăștur.

Frig aspru în Cluj-Napoca azi la amiază, iar în parcarea Sălii Sporturilor din oraș s-au adunat câteva zeci de taximetriști. Cei prezenți și-au lipit hârtii A4 pe parbrizele mașinilor, pe care au scris mesaje de protest împotriva serviciului de car sharing Uber: “Dacă tu plătești șoferul, ori ești firmă de transport, ori ești ceva mafie modernă” sau “Aici e Cluj Napoca, România, nu colonie americană. Plecați acasă, hoților”.

“Asociația noastră e singura din țară care a avut curajul să dea în judecată colosul Uber, care de fapt e un fond de investiții”, spune vicepreședintele asociației, Ioan Pugna. “Practică o concurență neloială crasă. Crasă”.

Taximetriștii au un ghimpe împotriva Uber, serviciul de car sharing ce a împânzit lumea iar în România a ajuns până acum în trei orașe – București, Brașov și Cluj-Napoca. Doar în acesta din urmă taximetriștii s-au asociat și au dat în judecată firma prin care Uber operează în România căci, spun ei, serviciul e ilegal. Taximetriștii din Cluj și-au făcut asociație – Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania, și-au angajat avocați – casa de avocatură Câmpan & Timonea – și au dat în judecată gigantul Uber, mai exact firma prin care acesta operează în România, Uber Systems SRL, pe care o acuză de concurență neloială. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Specializat în 4 noiembrie. Următorul termen e programat în 28 aprilie.

 

actualdecluj.ro a transmis în direct de la fața locului, pe pagina sa de Facebook:

by -
2 6664

CFR Cluj e în play-off, va ieși din insolvență, iar vara se anunță extrem de încinsă la club. În afară de schimbările majore în privința lotului, la nivel administrativ se configurează alți oameni. În spatele lor, eternul Arpad Paszkany, cel care n-a plecat, de altfel, niciodată de la echipă.

Formația clujeană se luptă la titlu, dar e ultimul an în care vor mai putea fi zărite anumite figuri emblematice pentru ea. Lotul va fi schimbat radical, mai ales că mulți fotbaliști se află la final de contract, însă cele mai răsunătoare mutări vor avea loc la nivel de conducere, spun sursele actualdecluj.ro.

Iuliu Mureșan, președinte de 15 ani la CFR Cluj, de când echipa a intrat în mâinile lui Arpad Paszkany, va spune adio clubului pe care l-a slujit. Sub conducerea sa, CFR-ul a luat cele trei titluri de campioană, cupele și superculele și a evoluat în Liga Campionlor, însă perioada Mureșan se va încheia în vară.

Dar să o luăm pe rând.

Marian Băgăcean ar fi, potrivit informațiilor oficiale oferite de CFR, noul acționar majoritar al clubului. Acesta e un contabil al omului de afaceri Ioan Varga, un afacerist clujean și partener de afaceri cu Arpad Paszkany, iar în spatele lui Varga s-ar afla un cetățean neamț, Abris Lelbach, un magnat cu afaceri în energie, industrie și minerit. Lelbach are de asemenea afaceri cu Arpad Paszkany, iar Paszkany se află și acum în spatele întregii afaceri CFR, mai spun sursele noastre.

Băgăcean merită scos din întreaga ecuație, e doar o persoană trimisă la înaintare, de ochii lumii. Uitați de Băgăcean, pentru că Paszkany îl pregătește pentru postul de președinte pe nimeni altul decât Florin Ciorca.

Ciorca a fost administrator în cele mai mari firme deținute de Paszkany și de numele său se leagă dosarul Polus Constanța. Lui Paszkany i-a cerut Radu Mazăre 1 milion de euro mită în schimbul eliberării documentațiilor de urbanism necesare construirii unui mall. Cine a negociat cu Mazăre? Florin Ciorca.

Redăm mai jos fragmentul, în care apar stenogramele convorbirilor telefonice, publicat de stiripesurse.ro:

„Declaraţiile martorilor la care s-a făcut referire anterior se coroborează cu procesul-verbal de redare a conţinutului convorbirilor telefonice purtate de Arpad Paszkany din care rezultă că la data de 12 iulie 2007, Ciorca Vasile Florin îi transmite acestuia că trebuie să dea mită o sumă de bani.

CIORCA FLORIN: No, m-am întâlnit cu arhitectul, şi el o zis aşa, că deci o lucrare ca şi ordin de mărime, o zis aşa, cam în jurul sumei pe care o ştii tu, ştii când am fost noi, te-am dus la ultima întâlnire şi te-ai întâlnit acolo cu omul ăla la care nu te aşteptai. Înainte să plecăm în concediu te-am dus. Şi te-am aşteptat.
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: Când m-am dus…a, da, da. Ştiu. Când am fost acolo pe deal?
CIORCA FLORIN: Exact. Deci atâta îi. Rotund.
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: Deci când am fost pe deal?
CIORCA FLORIN: Exact. Ştii că ai zis că o venit…ştii că ai zis că o venit omul surpriză şi aţi ajuns la…
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: A, ăla? Care m-o rugat ca să …a, da, da. Deci ăla la care am fost.
CIORCA FLORIN: Da. Şi aţi ajuns acolo la un consens. Ca treaba să fie OK, cam atâta…
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: Ştii ce rugăminte am? Trimite-mi cifra pe SMS pe ăsta.
CIORCA FLORIN: Bine.
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: Bine?
CIORCA FLORIN: Da, dar îi simplu, îi prima cifră.
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: Dă-mi-l pe…deci …dă-mi un SMS pe ăsta.
CIORCA FLORIN: Te aud foarte rău, întrerupt.
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: Şi eu te aud destul de rău. Dă-mi un SMS pe ăsta.
CIORCA FLORIN: No bun, hai că după ăsta ţi-l …ţi-l trimit. Deci asta şi plătibil acolo, la el. În oraş.
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: No bun, dar cum? Cu contract?
CIORCA FLORIN: Da, da, sigur. Printre care se adaugă normal TVA-ul.
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: Atunci bine că nu mai….
CIORCA FLORIN: Cum zici?
PASZKANY ARPAD ZOLTAN: Nu…
CIORCA FLORIN: No, nu te mai aud.

După dialogul purtat, Ciorca Vasile Florin îi trimite martorului Arpad Paszkany un sms cu textul „Dollar baby (filmul), dar în ce se practică”, specificând astfel că valoarea mitei este de 1 milion, dar nu de dolari, ci de euro („în ce se practică”)

Florin Ciorca a fost administratorul celor mai importante societăţi ale lui Arpad Paszkany: Cartierul Tineretului – care nu a mai dezvoltat cartierul de locuinţe, Fotbal Club CFR 1907 – societatea pe care funcţionează clubul de fotbal CFR Cluj, dar şi Sigma Residence. Ciorca a mai fost administrator la Compania de Informatică Aplicată (CIA) – clădire vândută lui Ioan Varga – , la Mărăşeşti Wind, la Ecomax General Investments SRL, la Wind Garoafa Development SRL, dar mai apare şi în Ialomiţei Wind SRL (radiată) JWP Development (lichidare), Polus Services SRL (radiată).

Ciorca ar urma să fie numit președinte executiv la CFR Cluj! Ca fapt divers, putem menționa că Florin Ciorca a negociat cu Ciprian Deac semnarea noului angajament (DETALII AICI). Ciorca s-a dus direct la Deac, a discutat și s-a înțeles cu mijlocașul CFR-ului.

Așadar, clubul este condus acum și va fi condus și pe mai târziu de Arpad Paszkany, dar fără ca acesta să apară oficial în acte. Omul său de încredere, Florin Ciorca, va fi președinte în locul lui Iuliu Mureșan. Ioan Varga va fi director executiv.

Și la nivel sportiv în privința conducerii, vor avea loc schimbări. Directorul sportiv Sandu Matei, un alt veteran alături de Iuliu Mureșan, va fi înlocuit cu Bogdan Mara, actual impresar și fost fotbalist la “feroviari”.

Cum va arăta CFR-ul din vară:

Arpad Paszkany – patronul tuturor din umbră

Florin Ciorca- președinte

Ioan Varga – director executiv

Bogdan Mara – director sportiv

CITIȚI:EXCLUSIV Paszkany, vizită fulger la CFR Cluj. I-a certat și apoi i-a încurajat pe jucători. El a fost însoțit de Marian Băgăcean. Ce jocuri de culise se fac în Gruia

INTERVIU EXCLUSIV Misteriosul investitor de la CFR are chip. Clubul va anunța ieșirea din insolvență! Rămân multe semne de întrebare

 

 

Cunoscutul istoric Lucian Boia lansează o nouă controversă în spațiul public, apreciind că denumirea Cluj ar fi cea potrivită pentru municipiul nostru, cu riscul de a-i supăra pe unii patrioți locali. Boia își argumentează opinia (Varză à la Cluj-Napoca), pe contributors.ro, cu o serie de date istorice, conștient fiind că afirmațiile sale ar putea leza mândria unor clujeni:

“Cum e corect: Cluj sau Cluj-Napoca? Gîndiţi-vă bine înainte de a răspunde. Dînd un răspuns nepotrivit, riscaţi să vi se pună la îndoială patriotismul sau să fiţi pur şi simplu taxat drept trădător de neam şi de ţară. E bine să ştiţi că oraşul a fost rebotezat în anii comunismului, devenind din Cluj, Cluj-Napoca, naş de botez fiindu-i nimeni altul decît Nicolae Ceauşescu, dacă aţi auzit de el. Puţin respect, aşadar! – așa își începe materialul de opinie, Lucian Boia”.

Așadar, de unde aceste percepții și cum de patriotismul local a ajuns să fie redus la această controversă pe  seama numelului municipiului Cluj Napoca? Vă invităm să vă spuneți părerea, nu înainte de a citi argumentele istoricului Lucian Boia:

“De fapt, ce era în neregulă cu Clujul? Îi suna numele prea ungureşte? N-aş zice. Forma întîlnită în documentele medievale, redactate în latină, nu în maghiară, este Clus. „Clujul“ românesc e în fond mai apropiat de această denumire, să-i spunem neutră, decît ungurescul „Kolozsvár“. Şi atunci? Poate că supărarea nu privea atît numele, cît, în genere, condiţia istorică şi culturală a Clujului, aceea de oraş mai mult unguresc decît românesc, pînă nu cu multă vreme în urmă. În preajma Primului Război Mondial erau înregistraţi la Cluj peste 40.000 de vorbitori de limbă maghiară, faţă de numai 6.000 de români. Şi în perioada interbelică, maghiarii rămîn majoritari. Raportul numeric s-a inversat în anii comunismului, iar astăzi românii sunt într-o netă majoritate. Vorbim însă de acelaşi oraş? Oficial, Clujul nu mai există; i-a luat locul Cluj-Napoca.

Este firesc să ne întrebăm la ce serveşte adausul „Napoca“? Nu e greu de desluşit: serveşte la jalonarea unui parcurs istoric care depăşeşte cu mult secolele de dominaţie maghiară. Atunci cînd au năvălit ungurii, Clujul, mai precis Napoca, avea deja o istorie îndelungată. Fusese o aşezare dacică, apoi daco-romană, adică, în fond, românească, fiindcă dacii, cum bine se ştie, erau un fel de români. Ungurii s-au strecurat într-un oraş care nu le aparţinea defel. Nu m-ar mira ca unii dintre compatrioţii noştri să-şi închipuie că aşa s-a numit oraşul, fără întrerupere, din timpurile cele mai vechi, pînă astăzi: un bun argument al continuităţii daco-romane.

Cum Ceauşescu n-a dorit să lase impresia vreunei intenţii antimaghiare în această „completare“ de nume, a fost supus unei intervenţii similare şi alt oraş, cît se poate de românesc. Turnu-Severin a devenit, peste noapte, Drobeta-Turnu-Severin. Succesul operaţiei s-a dovedit chiar mai mare decît în cazul Clujului. Un nume de oraş alcătuit din trei cuvinte fiind puţin cam lung, şi Drobeta aflîndu-se în prima poziţie, sunt români care au renunţat să înşire atîtea nume (timpul e totuşi preţios, mai ai şi altele de făcut), şi se mulţumesc, simplu, cu Drobeta. Turnu-Severin revine astfel întru totul la numele său antic. „Mă duc la Drobeta“ pare o propoziţie mai acceptabilă decît „mă duc la Napoca“. Totul va fi perfect cînd şi locuitorii urbei îşi vor spune, cu mîndrie, „drobetani“.

Ar fi fost de aşteptat ca, unul după altul, toate oraşele româneşti să capete o dublă denumire. Sau, şi mai bine, să vorbim pur şi simplu în registru dublu, ceva în genul: „Doamna e nevasta soţia mea“. „Iar dînsul e bărbatul soţul meu“. Din păcate, nu ştim de ce, campania de rebotezat oraşe s-a oprit aici. Asta, deşi în 1975 s-au sărbătorit la Craiova, în prezenţa lui Ceauşescu, se înţelege, 1750 de ani de la prima menţiune documentară a aşezării geto-dace de la Pelendava (un fel de „Napocă“ a Craiovei). N-ar fi sunat deloc rău Craiova-Pelendava. Mihai Viteazul ar fi fost ban de Craiova-Pelendava, înainte de a deveni domnitor al Ţării Româneşti Muntenia (plus Oltenia) Valahia şi de a cuceri Transilvania Ardealul, făcîndu-şi intrarea triumfală la Apulum Alba Iulia… Chiar, cu Alba Iulia ce facem? Ar trebui să-i completăm numele cu „Apulum“, dar şi cu vechea denumire românească (de factură slavonă) Bălgrad („oraşul alb“, cum s-ar zice pe româneşte). Asta ar da Apulum-Bălgrad-Alba-Iulia, poate puţin cam lung, dar edificator din punct de vedere istoric. Iar la celălalt capăt al ţării, în Dobrogea, vreau să zic în Dobrogea-Scythia Minor, s-ar impune de la sine Tomis-Constanţa şi Mangalia-Callatis. În sfîrşit, aici ne mai gîndim, fiindcă prea sună greceşte. Nu ştiu cum rămîne cu Bucureştiul, fiindcă istoria nu ne-a transmis şi vreun alt nume, antic sau medieval. Să-i zicem atunci simplu: Bucureşti-Bucureşti.

Nici o grijă, vine şi rîndul ţării. Va fi Dacia-România sau România-Dacia. Deşi, unii „dacişti“, pe vremea lui Ceauşescu, erau şi mai radicali, susţinînd schimbarea numelui în Dacia, fără România. De ce să-i onorăm, prin numele de români, pe romanii cuceritori ai Daciei, cînd noi suntem daci, pur şi simplu, şi am devenit români strict printr-o inadvertenţă terminologică. Aşa că aici se mai discută: Dacia-România, sau Dacia pur şi simplu. Dacă România există doar de la 1859, prin Dacia ne dăm mîna cu Burebista şi avem toate şansele să devenim cea mai veche ţară din Europa. E drept, cu o întrerupere de două mii de ani, dar ce contează două milenii la scara istoriei?

Revenind la Cluj, vreau să spun la Cluj-Napoca, cred că şi aici lucrurile s-ar cuveni să fie duse pînă la capăt. Mai întîi, nu e echitabil ca municipiul să se numească Cluj-Napoca, iar judeţul a cărui capitală este să-şi spună doar Cluj, lipsindu-i parcă ceva. La urma urmei, şi locuitorii judeţului sunt la fel de daco-romani precum clujenii. Am zis „clujenii“? Chiar, cum trebuie zis? „Clujeni-napoceni“, spuneţi? Nu-mi vine să cred, e prima oară cînd aud aşa ceva. Mai bine, simplu, „napoceni“, şi gata. E curios totuşi cum oamenii se încăpăţînează să-şi spună tot „clujeni“, ca pe vremuri. E clar că încă se simt mai mult clujeni decît napoceni. Şi atunci te întrebi la ce mai e bună Napoca. Doar pentru a păstra ceva din moştenirea spirituală şi din viziunea istorică a lui Ceauşescu? Am o idee, poate prea îndrăzneaţă, aproape utopică: ce-ar fi să rebotezăm oraşul încă odată, şi din Cluj-Napoca să-l facem Cluj?”

Are doar 11 ani și nu doar cântă, ci și compune. Katia Cărbune a câștigat celebra competiție de talente Next Star, difuzată de Antena 1. Marele premiu a constat într-un cec de 20.000 de euro. 

Este din Cluj Napoca și a împlinit 11 ani chiar în ziua finalei, când a câștigat marele premiu Next Star. Katia Cărbune își compune singură melodiile și le și interpretează. Talentul ei a impresionat juriul de la cel mai mediatizat concurs de talente pentru copii, primind marele premiu Next Star – arată știridecluj.ro

Prima melodie a Katiei, ”My heart is breathing you”, cu care a ajuns în marea finală, a fost deja difuzată la Radio Zu și la Radio Impuls. Cu a o altă melodie a reușit să câștige, aseară, marele premiu. Katia a promis că nu se va opri aici și că lumea va mai auzi de ea.

Katia Cărbune este fiica jurnalistei Delia Cărbune, de la știridecluj.ro

 

Katia Cărbune, compoziție proprie în marea finală Next Star

Noul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, trece peste așa zisa amiciție cu Rusia și atacă Siria. În această dimineață, la ora siriană  04:40 (01:40 GMT), 59 de rachete de croazieră Tomahawk au fost trase de pe mai multe nave din estul Mediteranei – relatează Hotnews (conform BBC). Atacul a vizat baza aeriană din Siria, de unde se presupune că armata lui Bashar al Assad ar fi efectuat atacul cu arme chimice, în orașul  Khan Shaykhun.

“În seara aceasta am ordonat un atac militar direcționat asupra bazei aeriene din Siria de unde a fost lansat atacul chimic. Prevenirea și descurajarea răspândirii și utilizării armelor chimice mortale este de interes vital pentru securitatea națională a Statelor Unite. Este cert că Siria a folosit arme chimice interzise, a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul Convenției privind interzicerea armelor chimice și a ignorat avertismentele Consiliului de Securitate al ONU. Încercări de ani de zile de a schimba comportamentul lui Assad au eșuat și au eșuat cu consecințe dramatice”, a declarat președintele Trump, la scurt timp după lansarea atacului.

Atacul SUA a fost declanșat după ce Rusia a fost anunțată printr-o simplă notificare, arată BBC. Secretarul  de Stat american Rex Tillerson a declarat că Rusia a eșuat în privința responsabilităților pe care și le-a asumat în Siria.

LIVE TEXT – Hotnews.

ora 6:25 Armata SUA a prezentat jurnalistilor imagini radar cu un avion al fortelor aeriene siriene care paraseste aeroportul si imprastie substante chimice asupra locuitorilor, porivit CNN.
ora 6.15 Rusia a esuat in privinta responsabilitatilor sale in Siria, a declarat secretarul de Stat american, Rex Tillerson (AFP)
ora 6:10 Armata SUA a informat fortele ruse inainte de loviturile asupra bazei aeriene siriene si nu a vizat acele sectiuni ale obiectivului unde rusii erau considerati a fi prezenti, a precizat purtatorul de cuvant al Pentagonului, capitanul Jeff Davis (Reuters).

Operațiunea militară a fost dispusă de Pentagon la ordinul președintelui Donald Trump, care, într-o declarație transmisă de televiziuni, a cerut „tuturor națiunilor civilizate“ să pună capăt conflictului din Siria.

Președintele Trump a afirmat, la scurt timp după atacul chimic din Siria, că și-a schimbat atitudinea cu privire la Siria, în urma atacului chimic din orașul Khan Shaykhun, în care și-au pierdut viața copii, chiar și bebeluși, după cum s-a exprimat Trump.

Decizia unei intervenții militare revine președintelui SUA, în condițiile în care acesta consideră că este vorba de o amenințare la adresa securității naționale. În 2013, când 1.000 de civili și-au pierdut viața în Siria în urma atacului cu gaz pus de asemenea pe seama regimului al-Assad, președintele de la acea vreme, Barack Obama a considerat că decizia de a interveni militar reprezintă o responsabilitate care trebuie asumată de Congres, prin urmare, s-a adresat acestui for pentru a vota asupra unei astfel de operațiuni.

În pozițiile exprimate pe subiectul Siria, Obama s-a referit constant la importanța găsirii unor soluții pacifiste, prin intervenția ONU, arătând ricurile de necontrolat pe care le poate aduce o intervenție militară în zonă și exemplificând cu rezultatul unor ani de război (Irak). “Nu putem rezolva un război civil al altcuiva prin forță, mai ales după un deceniu de război în Irak și Afganistan.”, spunea președintele Obama, pe 11 septembrie 2013, potrivit arhivei BBC.

Presa de la Washington, în special vocile critice la adresa președintelui republican Donald Trump, Washington Post, The New York Times, USA Today se întreabă ce va urma și cum va reacționa Rusia.

Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat ca Rusia a purtat responsabilitatea pentru promisiunea făcută după atacul din septembrie 2013, că Assad va elimina armele chimice, explicând că Rusia a acționat în calitate de “garant că aceste arme nu vor mai fi prezente în Siria”. În mod evident, Rusia a eșuat în responsabilitatea ca acest angajament din 2013 să fie respectat”, a spus Tllerson, citat de The Guardian. “Fie Rusia a fost complice, fie a fost pur și simplu incompetentă” cu privire la îndeplinirea acestui angajament.
Cu toate că Tillerson a declarat că a existat „nici o discuție“ cu Moscova, înainte sau după atacul cu rachete asupra bazei aeriene, Pentagonul a confirmat că Rusia – un aliat-cheie al regimului Assad aliat – a fost informată în prealabil prin canale militare.

Cititi si:

A photo of a Syrian father holding his twins’ lifeless bodies epitomizes the devastation in the country

Syrian children protest at world’s inaction after chemical attack in Idlib