Arhiva zilnicăApr 6, 2017

by -
0 569

Protest mâine la Cluj, unde taximetriștii se adună în parcarea Sălii Sporturilor și manifestează cu țintă împotriva serviciului de car sharing Uber.
“Ne întâlnim mâine de la ora 12.30 să protestăm și să tragem un semnal de alarmă asupra concurenței ilegale, care prestează servicii similare activității noastre, fără a întruni condițiile legale”, spun organizatorii. Aceștia se referă la Uber, serviciul de car sharing ce a împânzit lumea iar în România a ajuns până acum în trei orașe – București, Brașov și Cluj-Napoca. Doar în acesta din urmă taximetriștii s-au asociat și au dat în judecată firma prin care Uber operează în România căci, spun ei, serviciul e ilegal. Taximetriștii din Cluj și-au făcut asociație – Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania, și-au angajat avocați – casa de avocatură Câmpan & Timonea – și au dat în judecată gigantul Uber, mai exact firma prin care acesta operează în România, Uber Systems SRL, pe care o acuză de concurență neloială. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Specializat în 4 noiembrie. Următorul termen e programat în 28 aprilie.

Citește și:

UPDATE Războiul taxi – Uber, faza pe instanță: Curtea de Apel respinge cererea taximetriștilor, Uber e liberă deocamdată să funcționeze în Cluj, taximetriștii vor protest în stradă

by -
0 60

Dacă vrei să știi cum vede lumea cățelul tău primești duminică o cameră video, de agățat la gâtul său, într-o “ștafetă neoficială”, un concurs organizat de o companie privată de IT între Cluj Arena și Sala Polivalentă.

Evenimentul e și caritabil: se donează saci cu mâncare pentru pisici și câini de la o asociație, I Care. E cu înscriere, care expiră mâine. “În adâncul sufletului, mori de curiozitate să afli ce vede prietenul tău necuvântător atunci când explorează lumea, iar cățelul tău abia așteaptă să se distreze”, explică organizatorii, care adaugă că pun la dispoziția participanților o cameră de acțiune, un ham special și promenada dintre Cluj Arena și Sala Polivalentă ca spațiu de manevră “și vă dăm ocazia să filmați cele mai faine imagini din viața voastră de om-animăluț”.

by -
0 591

Retailerul Mega Image îşi deschide sâmbătă primul supermarket din Cluj-Napoca şi anunţă că vrea să se extindă la Cluj. Compania a încheiat parteneriate cu producători locali.

Primul magazin Mega Image din Cluj este amenajat pe o suprafață de aproximativ 900 de metri pătrați și reprezintă ancora principală în cadrul galeriei Platinia, de pe Calea Mănăştur, pe fosta platformă a fabricii de bere Ursus. Astfel, sâmbătă, 8 aprilie 2017, magazinul se va deschide pentru clienţi începând cu ora 10:00.

“Lansarea pe piața din Cluj reprezintă un moment de referință în dezvoltarea companiei noastre. Practic, este pasul pe care îl facem mai departe pe o piață cu un context local diferit, cu un specific gastronomic în care putem să aducem o valoare adăugată prin oferta noastră de produse la cele mai bune standarde de calitate și prețuri, prin formatul unic al magazinelor şi cu un design modern.De asemenea, continuăm angajamentul nostru de susţinere şi promovare a producătorilor locali. Astfel, vom oferi clujenilor fructe şi legume proaspete de sezon, de la producătorii locali, alături de branduri locale de carne si panificaţie. Până la finalul anului în curs, vom continua să deschidem și alte magazine Mega Image în Cluj-Napoca”, a declarat Vassilis Stavrou, Director General Mega Image.

Primul magazin Mega Image din Cluj include produse marcă proprie, precum şi noua gamă de produse ready-meal Mega Apetit ce se vor regăsi într-o zonă dedicată.

Compania a mai anunţat că Mega Image a încheiat parteneriate cu producători locali, “pentru a oferi o gamă variată şi de calitate de produse locale”. Peste zece producători locali de legume şi fructe, printre care şi Cooperativa Lunca Someşului Mic, vor oferi în sortimentaţia Mega Image produse proaspete de sezon. În plus, doi dintre cei mai cunoscuţi producători locali, producătorul de preparate din carne Moldovan – Carmangeria Sânnicoară şi producătorul de produse de panificație și patiserie, PaneMar,s-au alăturat Mega Image și vor oferi ogamă specială de produse în cadrul magazinului.

 

by -
0 4443

Ce are special strategul din lumea fotbalului Josep (Pep) Guardiola? De ce au reuşit în afaceri magnaţii Ingvar Kamprad sau Amancio Ortega, discretul fondator al Inditex (Zara)? Cum se demonstrează concepte din economia mondială, folosind iepuri şi morcovi, biscuiţi Oreo şi insule? De ce un român de clasă medie e mai “bogat” decât cel mai bogat om din istorie? Ce e de făcut în şcoli, în condiţiile în care lumea a evoluat, dar sistemul educaţional nu ţine delor ritmul? A răspuns la Cluj, în aproximativ o oră, unul dintre cei mai importanți economiști ai momentului, Xavier Sala-i-Martin, profesor la Columbia University, care a fost şi preşedinte al Comisiei Economice a clubului de fotbal FC Barcelona. Şi care l-a avut pe “Pep” drept cavaler de onoare.

Xavier Sala-i-Martin a primit joi titlul Doctor Honoris Causa al Universității “Babeș-Bolyai” şi, după “onoruri”, catalanul care predă la şcoala de Ivy League din New York a dat ceea ce am putea numi o lecţie. Şi a încheiat povestea despre Economie şi Educaţie în aplauzele unei săli pline de profesori.

 

Totul începe cu intrarea în sala înaltă a oficialilor care poartă robele de gală şi cu intonarea Gaudeamus Igitur. Urmează Deşteaptă-te, Române! şi introducerea rectorului Ioan Aurel Pop, cu menţiuni despre latinitatea noastră şi “Noua Lume” (America) în care predă acum profesorul catalan onorat joi la UBB. Momentul oficial continuă cu un “Laudatio”, tot din partea UBB-ului, care include lista lungă de realizări de CV – lucrări ştiinţifice şi cărţi, descoperiri şi studii despre convergenţa economică, rate de creştere, ţări-inovatoare şi ţări-imitatori.

 

 

“Am impresia că mi s-a derulat toată viaţa prin faţa ochilor, aşa, rapid. Şi îmi dau seama că sunt bătrân”, constată, amuzat, Xavier Sala-i-Martin, profesorul onorat.

Şi începe o prezentare, cam ca cele de la TedX, doar că ceva mai lungă. Povestea începe cu regele Mansa Musa, conducător de imperiu Vest-african, care stăpânea o lume bogată în aur – şi, deci, o avere care echivalată în banii noştri ar ajunge la 400 miliarde de dolari. Era, adică, de vreo cinci ori mai bogat decât Bill Gates. Mansa Musa- cel mai bogat om din istorie. “Dar el nu a mâncat pizza, nu putea lua o aspirină dacă îl durea capul, nu putea aprinde lumina, nu putea apăsa un buton ca să tragă apa la toaletă, nu putea să poarte ochelari dacă i se deteriora vederea. I-a luat doi ani ca să ajungă la Mecca, nu putea călători cu avionul. Dacă voia să comunice cu alţi regi, trimitea emisari şi totul dura luni de zile. Nu avea Google, nu avea Wikipedia”, spune profesorul şi simţi concret că enumerarea economistului ar putea continua cu o listă lungă. Îl compătimeşti cumva pe cel despre care tocmai ai aflat că era cel mai bogat om din lume? “Un muncitor de condiţie medie, dintr-o ţară de condiţie medie de azi are acces la toate lucrurile astea. Acesta e miracolul economiei. Un muncitor de condiţie medie din România e mai bogat decât cel mai bogat om din istorie. Banii nu înseamnă neaparat bogăţie, banii nu au valoare dacă nu ai ce să cumperi. Bogăţia unei naţiuni se măsoară folosind alte repere. Avem PIB-ul, ne raportăm la alte lucruri, bogăţia e ceea ce producem, nu ceea ce deţinem”, zice Xavier Sala-I-Martin.

Vine apoi lecţia micului dejun. Micul dejun e important. “V-aţi gândit vreodată cât de greu se face micul dejun?”. “Ştiţi să faceţi cafea? Nu, nu la maşină, ci să faceţi cafeaua, de la zero. Sau ştiţi să faceţi maşini de cafea? Sau croissante? Sau să cultivaţi cereale? Cât vă ia să faceţi un croissant?”, întreabă profesorul. Şi totuşi acum avem toate astea la o comandă distanţă. Ori adunând cumpărăturile de ieri. E vorba aici despre specializare în economie, abilitatea de a coopera şi a face schimb – lucruri care ne fac viaţa mai uşoară, arată profesorul cu tema micului-dejun. “Un om pe o insulă are cele mai mici şanse de supravieţuire, dacă ne gândim să comparăm omul cu alte specii. Dar 100 de oameni pe o insulă… 100 de oameni construiesc un oraş, întemeiază o economie. Pot, de asemenea, să şi distrugă insula”, arată profesorul. Cum explici publicului că specializarea pe domenii e bună? Printr-un grafic cu iepuri şi morcovi. Dacă ne ocupăm cu toţii şi de cultivat morcovi, şi de vânat iepuri, pierdem mai mult timp decât dacă fiecare îşi asumă numai una dintre sarcini. Şi economistul demonstrează totul cu cifre şi ore câştigate. Mai vrei o demonstraţie? Ai una cu biscuiţi Oreo şi „fortune cookies”. Asta e folosită ca să arate, mai practic, cum funcţionează schimbul – schimbul de produse (biscuiţi) şi idei (reţete).

“Mansa nu a mâncat pizza, pentru că pizza nu fusese inventată atunci. Roşiile au fost descoperite în America, deci abia după descoperirea Americii putea să apară pizza. Cheile creşterii economice sunt invenţiile”. Dar nici astea nu sunt de ajuns, urmează să aflăm.

“Nokia domina într-o vreme piaţa. Dacă vă întrebam acum câţiva ani ce telefon aveţi, era foarte probabil să îmi arătaţi un Nokia. Nokia investea serios în Cercetare. Apoi a ajuns la falimentare. Deci nu Cercetarea-Dezvoltarea e cheia”. Ni se derulează pe ecranele smart imagini cu afaceri de success: Starbucks, Cirque du Soleil, Zara, Ikea. “Niciuna din aceste idei nu a venit din Cercetare-Dezvoltare, niciunul dintre fondatori nu era om de ştiinţă”, spune catalanul. Unul dintre viitorii magnaţi era artist stradal, altul muncitor, altul istoric.

Grafic nou: 72% din ideile de afaceri vin de la muncitori, doar 8% apar pe calea formală a Cercetării-Dezvoltării.

 

“Guardiola inovează de fiecare dată”, spune fostul preşedinte al Comisiei Economice a clubului de fotbal FC Barcelona. Figura celebrului antrenor aduce imediat zâmbete în sală. Guardiola e celebru antrenor, dar şi, după cum aflăm, cavaler de onoare pentru fostul manager. “Guardiola inovează de fiecare dată. Această inovaţie a lui va dura cât un joc, dacă are noroc. Dacă nu, poate dura jumătatea de meci, până când celălalt antrenor se prinde de ceea ce face el. Ideea este să facă ceva diferit, chiar pentru o scurtă perioadă de timp. Asta au făcut şi fondatorii acelor afaceri de success – au avut un avantaj, pentru o vreme, şi s-au folosit de el”, spune economistul. Şi abia acum ajungem la “cheia” sucesului. Care nu e nici patentul de invenţie, nici Cercetarea-Dezvoltarea, ci capitalul uman. Cum ajungi să creezi idei? Şi aşa ajungem la

Educaţie, în lumea celei de-a patra revoluţii industriale

Economistul vine, o dată în plus, cu un exemplu concret şi povesteşte cum i-a luat micuţei sale nepoate o carte cadou. Ea a încercat să comande “touch screenul”, să caute butoane şi a concluzionat că a primit un iPad stricat. “Lumea s-a schimbat. Şi sălile noastre de clasă arată cam la fel de zeci de ani”. Şi în felul ăsta ajungem, de fapt, la adevăratul conţinut al lecţiei. “Sistemul nostru de educaţie e bazat pe ideea că profesorul ştie mai multe decât studentul”, arată Sala-i-Martin. Or, dacă vorbim fie şi numai despre tehnologie, o astfel de afirmaţie poate fi rapid demontată. “Lumea s-a schimbat şi şcoala nu s-a schimbat cu ea. Ceea ce e o problemă, mai ales dacă vrem inovatori şi creatori”, spune profesorul de la Columbia University.

În primul rând: avem nevoie de educaţie bună pentru toată lumea. Nu doar pentru câţiva, nu doar pentru “cei mai buni”, nu doar pentru anumite domenii.

Cheia procesului de învăţare e întrebarea, spune economistul-profesor. “Îi învăţăm pe studenţi să răspundă la probleme. Foarte rar îi învăţăm să întrebe. Întrebarea e cheia inovării”, arată el. Xavier Sala-I-Martin are, desigur, o poveste cu discretul milionar Amancio Ortega – fondatorul imperiului spaniol Inditex (care deţine şi brandul Zara). “L-am întâlnit la nună, i-am spus că despre Zara se învaţă la şcolile de business, că e un mare inovator. El a spus că tot ce face e să întrebe.  Întreabă “de ce?”. Trebuie să înţeleagă tot. Apoi pune întrebarea care creşte creativitatea: “de ce nu?” Să facem lucrurile altfel. În loc să producă două colecţii pe an, produce una pe săptămână, în loc să producă în ţări în dezvoltare, produce aproape de piaţă, a schimbat totul în domeniu. Trebuie să încurajăm curiozitatea, altfel nu vom avea creativitate. Lumea se schimbă, va trebui să schimbăm job-uri”, spune economistul.

Alt sfat-cheie: “Observă!” “Trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă în lume”. Ikea e modelul exemplu, de data asta. Ikea a schimbat modul în care se produce şi se vinde mobilă. “În trecut, mergeai la show-room, vedeai canapeaua, spuneai că o vrei şi peste câteva luni aceasta se făcea şi o primeai. Nu era la magazin. Ideea Ikea a fost să îţi iei canapeaua la pachet. Te duci în magazin, vezi produsul, îl pui în pachet şi îl duci acasă. Ştiţi cum a apărut ideea acestui tip de comerţ (flat packing)? Cei de la Ikea aveau nişte măsuţe. Au angajat un fotograf şi au vrut să facă poza de produs în pădure. Fiindcă nu încăpea în maşină, fotograful a tăiat picioarele mobilierului, a dezasamblat măsuţa şi a pus-o în maşină. Şi Kamprad, proprietarul Ikea, a zis: “wow!”. Nu a inventat el nimic. Dar a observat”, arată Xavier Sala-I-Martin.

Spiritul critic e important, la fel: să îi înveţi pe elevi că în lume există mai multe perspective e important. Adevărul e “fluid”. Doi profesori cu perspective diferite care ambii le predau studenţilor schimbă perspectiva. O altă lecţie importantă: colaborarea. “În sistem e vorba despre competiţie: competiţie pentru note, pentru bani, pentru câştiguri. Dar ideile vin din colaborare”, spune profesorul. Ce ar fi util, de fapt? Evaluarea de grup. “În lumea reală, atunci când nu te descurci într-o situaţie, primul lucru pe care îl faci este să întrebi pe cineva, să ceri ajutor. Adică exact ce nu ai voie să faci într-un examen”, punctează profesorul.

 

 

Poţi, ca profesor, să spui “nu ştiu” şi să încurajezi creativitatea studentului şi iniţiativele lui de a căuta, adaugă proaspătul DHC al UBB. “Învaţă despre alte domenii!”, mai îndeamnă profesorul de la Columbia. Poţi să înveţi despre medicină sau dinozauri – ideile bune vin de peste tot. Şi, ca lucrurile să se lege: “Dacă ai o idee, implementeaz-o!”. “Nokia avea toate ingredientele ca să producă iPhone-ul. Şi nu a făcut-o. Nu au implementat rezultatele Cercetării”.

Concluzia?

 

Citeşte şi:

Doctor în Matematică, despre şcoala ca “explorare împreună”. Sau de ce Educaţia trebuie reinventată, în lumea roboţilor.

şi

În contratimp: unu din doi copii români riscă să aibă acces numai la job-uri cu valoare adăugată mică

 

Cine e Xavier Sala-i-Martin

Xavier Sala-i-Martin e unul dintre cei mai importanți economiști ai momentului, profesor la Columbia University. Absolvent al Universității Autonome din Barcelona (1985), Xavier Sala-i-Martin a urmat doctoratul în științe economice la Universitatea Harvard, pe care l-a încheiat în 1990. Este în prezent profesor al Departamentului de Științe Economice al Columbia University din New York și profesor asociat al Universității Pompeu Fabra de Barcelona. Sala-i-Martin a contribuit prin expertiza sa la cercetări privind creșterea și convergența economică, inegalitatea distribuirii veniturilor și sărăcia, respectiv competitivitatea economică. UBB spune că cercetările sale constituie unul dintre punctele de pornire ale filosofiei fundamentale a Uniunii Europene privind convergența economică. Xavier Sala-i-Martin e și fost și manager sportiv: a fost timp de mai mulţi ani preşedinte al Comisiei Economice a clubului de fotbal FC Barcelona şi, pentru o perioadă, a fost președinte interimar al clubului spaniol de fotbal, în 2006. De altfel, la Cluj acesta vizitează și clubul de fotbal Universitatea.

by -
0 182

Foiletonul spitalului de urgență din Cluj, faza pe discuții: episod nou azi la Consiliul Județean din Cluj unde, spun reprezentanții instituției, se fac “pași concreți” în sensul construirii obiectivului de care se vorbește de peste un deceniu. “Pașii concreți” de azi sunt discuții, mai exact una în care a venit și președintele comisiei parlamentare de sănătate, clujeanul Laszlo Attila, plus echipa responsabilă de proiect din cadrul Ministerului Sănătăţii, arhitectul şef al judeţului, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei locale şi ai altor entităţi şi structuri implicate în edificarea viitorului Spital Regional de Urgenţă.

Concluzia – spitalul va fi “pe deplin funcțional cel târziu” în primul trimestru din 2023. Aceasta după ce Ministerul Sănătății a semnat acord cu Banca Europeană de Investiții – dar deocamdată cei 1,5 milioane euro alocați finanțează noi studii de fezabilitate. În mai ar urma să fie stabilit câștigătorul licitației pentru consultanță, după care în iunie urmează să fie elaborat un pan de acțiune, în septembrie va fi prezentat un plan funcţional definitiv, iar în decembrie ar urma să existe un studiu de fezabilitate. “Astfel, se preconizează ca dosarul final de finanţare să fie depus la Comisia Europeană în perioada februarie-martie a anului 2018, urmând ca semnarea contractului să aibă loc în luna septembrie. Proiectarea şi execuţia urmează a fi atribuite în primul trimestru din 2019, iar durata preconizată a lucrărilor de construire a celui mai mare Spital de Urgenţă din Transilvania este de 36 de luni, finalizarea lor fiind stabilită pentru trimestrul I al anului 2022”, explică reprezentanții Consiliului Județean.

Citește aici toată telenovela spitalului regional de urgență din Florești

 

by -
0 478
Viaductul Gilau - bucata lipsa dintre loturile de autostrazi de langa cluj Napoca Foto: Asociatia Pro Infrastructura

Compania de Autostrazi evalueaza de trei luni deja cele sapte opferte depuse in cadrul licitatiei de 48 de milioane de lei pentru finalizarea unui viaduct inceput de pe vremea Bechtel, dar nefinalizat. Viaductul de la Gilau ar trebui sa faca legatura intre autostrada A3 de la Campia Turzii si tronsonul aproape finalizat care ocoleste Cluj-Napoca pe la vest si se conecteaza la drumul national spre Zalau. Desi acest decalaj intre proiecte este cunoscut de ani buni, nici pana azi proiectul nu e in executie, iar Romania se apropie din nou de “performanta” de a avea o bucata de autostrada finalizata, dar nefolosibila, relatează hotnews.ro.

Dupa ce aproape 15 km de autostrada au stat nefolositi circa trei luni pe A1 Lugoj-Deva Lotul 2 din cauza unor chichite birocratice, iar alti 10 km au zacut nefolositi vreme de doi ani pe Lotul 1 pentru ca se opreau in camp din cauza ca lotul adiacent nu a fost finalizat la timp, Romania se apropie de inca o performanta rusinoasa.

Langa Cluj-Napoca circa 8,7 km din autostrada A3, intre Gilau si Nadaselu, sunt aproape de finalizare. Tronsonul nu va putea fi folosit, insa, pentru ca viaductul peste Somes ce ar trebui sa-l lege de restul de autostrada pana la Campia Turzii este neterminat. Vorbim de o lucrare inceputa de Bechtel, dar care a ramas nefinalizata.

De acest decalaj autoritatile stiu de ani buni, insa nici pana azi un alt contract pentru finalizarea constructiei viaductului nu a fost semnat. Licitatia pentru finalizarea viaductului a fost lansata abia in octombrie 2016, iar ofertele au fost depuse, intr-un final, in 9 februarie 2017.

“Evaluarea ofertelor depuse la licitatia pentru finalizarea viaductului Gilau de pe A3 a fost amanata cu 30 de zile”, scriu cei de la Asociatia Pro Infrastructura (API) care publica si doua clipuri video din drona cu viaductul lipsa si stadiul lucrarilor pe lotul Gilau – Nadaselu.

“Desi licitatia este de maxima importanta intrucat tronsonul Gilau-Nadasel se apropie de finalizare, CNAIR nu aloca resurse adecvate sau suficient interes procedurii de achizitie publica, asta desi are doar doua licitatii in derulare pe constructia de autostrazi!”, scrie API.

“Intarzierea finalizarii executiei viaductului Gilau va impinge deschiderea circulatiei continue pe autostrada intre Campia Turzii si Nadasel (63km) spre finalul anului 2018!”, atrage atentia Asociatia.

Viaductul lipsa de la Gilau:

Santierul tronsonului A3 Gilau – Nadaselu:

Micul “ciot” de langa Cluj – Napoca

Tronson Autostrada Gilau - Nadaselu (cu rosu)
Tronson Autostrada Gilau – Nadaselu (cu rosu)
Foto: Hotnews

Desi vorbim de un tronson scurt de autostrada, acesta este unul destul de important pentru ca vine in continuarea Autostrazii A3 Campia Turzii – Gilau de la intersectia cu DN1, ocoleste municipiul Cluj Napoca prin partea de vest si se opreste aproape de localitatea Nadaselu intr-o intersectie cu un alt drum national, DN1F spre Zalau si Satu Mare. Practic, A3 Gilau – Nadaselu va functiona ca o centura in partea vestica a municipiului Cluj-Napoca.

Lugime: 8,7 km

Cost: 59 milioane euro (de la bugetul de stat)

Constructor: UMB-Tehnostrade

Termen contractual de finalizare: aprilie 2016


A3 Gilau – Nadaselu, parte din reteaua TEN-T Comprehensive – Parlamentul European cere conexiuni fara discontinuitati

Autostrada A3 pe tronsoanele Turda – Gilau – Nadaselu – Suplacu de Barcau – Bors face parte din reteaua TEN-T Comprehensive, de importanta secundara, dar eligibila pentru finantare europeana nerambursabila.

Intr-un raport publicat in 2016, Parlamentul European atrage atentia statelor membre ca unul din obiectivele retelei TEN-T este “de a elimina legăturile lipsă și blocajele, precum și de a asigura conexiuni fără discontinuități pentru transportul pe distanțe lungi și transportul regional”.

Totodata, Parlamentul European cerea statelor membre să eficientizeze și să simplifice procedurile de achiziții publice, să elaboreze linii directoare privind PPP, să asigure un cadru adecvat pentru ajutoarele de stat și să simplifice procedurile de acordare a autorizațiilor, pentru a facilita implementarea proiectelor de transport.

sursa foto: radiocluj.ro

Primăria a anunțat că își dorește un sens giratoriu într-una dintre intersecțiile care leagă orașul vechi de orașul nou – Constantin Brâncuși-Fagului-Romul Ladea-Borhanci. Ca să-l amenajeze, administrația locală a inițiat negocieri cu proprietari privați dar și cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară având în vedere că are nevoie de teren în acest sens. Procesul este unul de durată, au anunțat oficialii primăriei, mai ales pentru că este nevoie de o Horărâre de Guvern sau de exproprieri.

Până atunci, instituția a anunțat că va schimba prioritățile circulației din această intersecție devenită în ultima vreme foarte problematică pentru trafic.

Pe aici trec mașinile de pe fosta variantă pentru traficul greu a orașului, Bună Ziua – Fagului. De asemenea aceasta preia traficul dintre Cluj și noua sa zonă de dezvoltate – Becaș, Borhanci, Sopor unde s-au dat în folosință deja foarte multe proiecte imobiliare.

În fiecare dimineaţă, pe străzile Romul Ladea, Borhanci şi Fagului, din cartierul Gheorgheni, se formează imense cozi de maşini spre strada Constantin Brâncuşi, înspre centru. Cei care vor să iasă de pe străzile Romul Ladea şi Borhanci, aşteaptă minute în şir, până să înainteze pe Brâncuşi, având în vedere că trebuie să ofere prioritate celor care coboară de pe Fagului.După amiaza, spre seară, situația este la fel. Anul acesta, primăria a început discuții pentru amenajarea unui sens giratoriu în respectiva intersecție. Ca să-l dacă are nevoie de teren de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (care adminitrează stațiunea de cercetare din zonă) sau de la proprietari privați, așa că proiectul este unul de durată.

Comisia de Circulație a Primăriei a luat deja măsuri pentru fluidizarea traficului în această interscție și a avizat deja schimbarea priorităților. Până acum, ruta cu prioritate era Fagului – Constantin Brâncuși.

Începând din 5 aprilie, în intersecția străzilor Constantin Brâncuși – Fagului – Borhanci – Romul Ladea, drumul cu prioritate va fi relația Constantin Brâncuși – Borhanciului. Respectiva rută este tranzitată și de mijloacele de transport în comun și asigură și ieșirea din oraș spre centura Vâlcele – Apahida.

De asemenea, primăria a anunțat că se va modifica prioritatea de circulație și în intersecția str. Fagului – str. Becaș – str. Arțarului. În cazul acesteia drumul prioritar va fi str. Becaș – viraj dreapta spre str. Fagului – str. Fagului și retur.

Administrația locală a mai precizat că noile reguli de circulație vor fi semnalizate cu indicatoare rutiere specifice.

 

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, a ținut să precizeze că PSD a contribuit la preluarea, de către Primăria Cluj Napoca, a celor două străzi care se aflau în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei de Căi Ferate.  Este vorba despre străzile Depului și Badea Cârțan din Cluj Napoca, care stau de ani de zile neasfaltate, tocmai pentru că administrația locală nu avea posibilitatea să efectueze lucrări de întreținere, având în vedere că acestea nu făceau parte din patrimoniul municipalității.  Nasra consideră că poate nu era rău ca edilul Boc să consemneze că reprezentanții PSD s-au străduit la rândul lor să remedieze această problemă administrativă, mai cu seamă că de la începutul anului, tot ceea ce face primarul este să se plângă prin emisiuni că nu e sprijinit de la nivel cental, deși atât el cât și colegii săi au depus interpelări și fac demersuri pentru rezolvarea mai multor probleme care țin de municipiul și județul Cluj Napoca.

„Este foarte bine că cele două străzi au intrat în administrația municipalității prin Hotărârea de Guvern, aprobată în ședința din 5 aprilie. Acum șase săptămâni i-am adresat o întrebare domnului Alexandru-Răzvan Cuc, Ministrul Transporturilor, care avea ca obiect intrarea străzilor Depoului şi Badea Cârţan în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca. Răspunsul ministrului a fost prompt iar cel al Guvernului practic, după cum se poate constata. Trecerea era extrem de importantă deoarece străzile acestea au nevoie de lucrări capitale. Știu că mai există situații similare și cu siguranță le voi semnala factorilor guvernamentali. Sunt conștient că e imporant să rezolvăm cât mai repede și eficient toate problemele clujenilor, iar domnul primar Emil Boc ar trebui să aibă încredere că PSD se implică”, a comentat Nasra.

Reprezentanții Primăriei Cluj Napoca au transmis că au început demersuri pentru preluarea acestor străzi încă din 2013. Oficial, le-a cerut Ministerului în 2015. Riveranii de pe respectivele artere, dar și cei de pe strada Triajului cer Primărie asfalt de câțiva ani încoace, însă administrația nu le-a putut onora cererile. Străzile Depoului și Badea Cârțan urmează să treacă în patrimoniul Primăriei Cluj în termen de 30 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial.

 

by -
0 293

Fost director de sucursală la Romgaz SA și alți doi directori, prinși de procurorii anticorupție și acuzați de luare de mită și respectiv abuz în serviciu pentru lucrări în Cluj.

E vorba de Pantelimon Avram, fost director de sucursală la Romgaz SA Târgu Mureș și de directorul tehnic și directorul de producție Sergiu Banu și respectiv Gheorghe Matei, acuzați de luare de mită, instigare la abuz în serviciu și abuz în serviciu, după lucrări ce au vizat achiziția de echipamente în comuna clujeană Cojocna.

Procurorii DNA spun că în 2011 Romgaz SA – Sucursala Tîrgu Mureș a organizat o licitație publică ce avea ca obiect implementarea proiectului ”echipamente pentru producerea de energie electrică cu motoare termice pe gaz în locația Cojocna, județul Cluj”, fiind declarată câștigătoare o asociere formată din trei societăți comerciale. “În acest context, suspectul Avram Pantelimon, în calitate de director sucursală în cadrul S.N.G.N. Romgaz SA – Sucursala Tg. Mureș, a primit de la reprezentantul uneia dintre firmele câștigătoare a licitației suma de 60.000 de euro pentru a accepta recepția unui echipament (motogenerator) cu toate că acesta nu corespundea cerințelor stabilite în documentația de atribuire și în oferta tehnică anexă la contract.
De asemenea, suspectul Avram Pantelimon, în aceeași calitate, alături de ceilalți doi suspecți, în calitate și de membri ai comisiei de recepție a lucrărilor, a semnat un document (minută) privind modalitățile de recepție a echipamentelor de producere energie electrică aferentă, în baza căruia a fost efectuată recepția echipamentului menționat mai sus”, explică procurorii.

Aceștia adaugă că prejudiciul creat Romgaz SA prin contravaloarea achitată pentru echipamentul respectiv ajunge la 2,6 milioane de lei. “În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane”, precizează DNA.