Arhiva zilnicăApr 5, 2017

Administrația locală clujeană a primit prin Hotărâre de Guvern, aprobată de ședința din 5 aprilie, două străzi care se aflau în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei de Căi Ferate. Este vorba despre arterele Depoului şi Badea Cârţan pentru care administrația locală susține că a început demersuri pentru preluarea lor încă din 2013. Oficial, le-a cerut Ministerului în 2015. Rieranii de pe respectivele artere, dar și cei de pe strada Triajului cer primărie asfalt de câțiva ani încoace, însă administrația nu le-a putut onora cererile.

Străzile Depoului și Badea Cârțan urmează să treacă în patrimoniul Primăriei Cluj în termen de 30 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial.

Familiile de pe arterele Depoului și Triajului cer de ani de zile primăriei să asfalteze aceste străzi, aflate într-o stare jalnică.

DETALII: Cică Dragnea-i vinovat pentru că zeci de familii clujene n-au asfalt pe trei străzi din oraș

Ministerul Transporturilor dă primăriei clujene„rețete” câștigătoare fără orizont de timp pentru preluarea străzii Triajului

Primăria a spus în repetate rânduri că nu poate interveni deoarece respectivele străzi nu îi aparțin. În plus, a spus că a inițiat demersuri pentru preluarea respectivelor străzi încă din 2013.  În 2015, le-a solicitat oficial. Acum, în 2017, Guvernul a aprobat trecerea lor la primărie.

Administrația locală a mai cerut Ministerului Transporturilor ale două obiective: parcul Feroviarilor dar și artera Bună Ziua. Deocamdată, acestea n-au fost încă transferate.

sursa: http://sgg.gov.ro

 

sursa: http://sgg.gov.ro

by -
0 684

Ciprian Deac s-a înțeles cu Steaua, unde va ajunge din vară, dar e dezamăgit că suporterii clujenilor i-au sărit în cap.

Mijlocașul susține că propriul său club nu-l mai dorește din vară. “E problema clubului (CFR-n.r.). Dacă vrea să mă țină, să facă niște eforturi. Văd că mă tot înjură lumea pe mine. Am jucat 10 ani aici, dar nimeni nu vede adevărul. Acum suporterii mă fac trădător și în fel și chip. Am jucat la un nivel destul de bun în carieră, dar sunt foarte supărat să ies pe stradă să mă înjure lumea. Toată lumea îmi sare mie în cap. Să rezolve clubul ce e de rezolvat”, a răbufnit mijlocașul după înfrângerea cu Dinami, scor 2-0.

“Nu avem nici un obictiv de titlu, trebuie să fim realiști. Am pornit de la -6 puncte, am ajuns în play-off, suntem o echipă bună, dar atât. Nu putem vorbi de campionat, să fim serioși”, a mai precizat Ciprian Deac.

CITIȚI ȘI: E sigur, Deac pleacă la Steaua. Clauza specială pe care și-a trecut-o în contractul cu CFR. Va lua salariu dublu în București

by -
0 203

Formația lui Miriuță alternează rezultatele și jocurile bune cu evoluțiile dezamăgitoare. După 4-1 la Craiova, succes udat cu mult alcool de “feroviari”, echipa clujeană a fost neputincioasă pe terenul lui Dinamo București.

“Nu sunt supărat pe ei deloc, toți am petrecut, n-am cum să mă supăr pe ei”, spunea antrenorul CFR-ului după ce trei jucători de-ai săi au fost filmați în Pitești împiedicându-se de garduri după o noapte scăldată în alcool.  Dacă-mi joacă fotbal și au evoluții bune, de ce ne-am supăra?, adăuga antrenorul clujenilor. Numai că la București, în fața lui Dinamo, CFR-ul a arătat modest spre foarte modest. Acțiuni de poartă previzibile, multe mingi în adâncime, “lungă și pe-adoua”, cum ar zice Hagi.

Deac e în formă, driblează în marginea terenului spectaculos, le dă mingea printre picioare dinamoviștilor, dar eficiența e zero pentru că acțiunile sale sunt blocate rapid. Omrani, cel care e preferat lui Cristi Bud, e luat pe sus de câteva ori de Dielna, care-l urmărește non-stop pe teren, iar vârful “feroviarilor” își termină treptat benzina, la fel ca toată echipa. Nemec trage primul semnal de alarmă, dar reia peste poartă o minge simplă. Avertismentul slovacului nu e luat în seamă de clujeni, iar Nemec deschide scorul cu o reluare din careu, după un corner și o greșeală în lanț a defensivei clujene. Lopes ratează traiectoria mingii, balonul ajunge la Nemec, iar acesta trage puternic, fără nici o șansă pentru Mincă.
Mincă respinge apoi o minge cu piciorul în față, Rivaldinho apare și marchează din 9 metri, cu capul, chiar înainte de pauză. E 2-0, iar meciul pare jucat.

CFR-ul nu-și revine nici în repriza secundă, cu toată energia transmisă de Miriuță de pe margine. Antrenorul forțează, renunță al Rus și-l trimite în teren pe Filipe Nascimento. Iese și Păun, intră Dan Roman, dar jocul nu capătă consistență. Dinamo face pasul înapoi, ține de avantaj, “feroviarii” forțează un gol care să le readucă speranțele măcar la un punct, însă tabela îngheață. E final, e 2-0 și CFR-ul face un pas mare înapoi din lupta pentru titlu.
Etapa următoare primește vizita Viitorului.

Dinamo Bucureşti – CFR Cluj 2-0

A marcat: Nemec 21, Rivaldinho 43

Echipele de start:

Dinamo: Cerniauskas – Romera, Maric, Dielna, St. Filip – Mahlangu, Palic – Hanca, Rivaldinho, P. Petre – Nemec. Antrenor: Cosmin Contra.

Rezerve: Penedo Cano – M. Popescu, Bawab, D. Nistor, D. Popa, M. Oliva, Dudea.

CFR Cluj: Mincă – Tiago Lopes, Larie, Horj, Camora – Gomelt, L. Rus – Nouvier, Deac, Păun – Omrani.

Antrenor: Vasile Miriuţă.

Rezerve: T. Marc – Nascimento, D. Roman, Juan Ruiz, A. Mureșan, Peteleu.

foto: gsp.ro.

CITIȚI ȘI: Escapadă noctură cu alcool la CFR Cluj. Trei fotbaliști au fugit din cantonament și s-au îmbătat în Pitești

Miriuță își apără fotbaliștii după escapada cu alcool. “Suntem o echipă. Toți am sărbătorit, era și ziua lui Adi Păun”

Consilierii locali au aprobat finanţare pentru 200 de proiecte culturale. În total, s-au alocat peste 10 milioane de lei, în cadul unei ședințe record ca număr de puncte incluse pe ordinea de zi, în care fondurile s-au aprobat separat, pe proiecte de hotărâre pentru fiecare manifestarea în parte.

Până acum, finanțările se aprobat, la pachet. Anul acesta nu s-a putut merge pe varianta veche întrucât foarte mulți consileri locali din plen sunt implicați în diverse asociații sau fundații și nu puteau vota, fiind în conflict de interese. Oficialii primăriei spuneau că, dacă mergeau pe un singur proiect, riscau ca acesta să nu fie votat.

La ședința din 4 aprilie a Consiliului Local s-au aprobat finanțări de 10 milioane de lei pentru diverse manifestări culturale. Proiectele au fost de ordinul sutelor. Printre acesta, s-au alocat fonduri pentru Festivalul Internațional de Film Transilvania (cea mai mare sumă, 1,4 milioane lei), Jazz in the Park, Jazz in the Street, Cluj Never Sleeps, Zilele Culturii Maghiare, Festivalul Toamna muzicală clujeană, Cluj Blues Fest dar și multe altele.

Curtea de Conturi a penalizat primăria că susține cu fonduri publice  manifestări – ca Festivalul Internațional de FIlm Transilvania – pentru care organizatorii vând bilete. Primarul Emil Boc a spus că respectiva decizie a Curții nu face decât să îngroape cultura clujeană, ceea ce este inadmisibil într-un oraș precum Clujul.

Așa că, administrația locală a atacat în instanță respectivul raport al Curții de Conturi și până la o decizie definitivă a anunțat că va susține ca și până acum manifestările culturale importante ale Clujului.

 

sursa: consolegames.ro

O clujeană a obținut bani de la primăriei pentru o mașină distrusă de un copac din zona Colegiului Pedagogic. Unitatea școlară a cerut primăriei să taie copacul care, înclinat, fiind era pe cale să se prăbușească. Arborele a picat pe mașina clujencei în mai 2015, iar primăria a refuzat să-i acorde daune pe motiv că parcase în loc nepermis. Instața i-a dat, în schimb, câștig de cauză și a obligat primăria să plătească daunele.

Consilierii locali au aprobat, la ședința din 4 aprilie, despăgubirea femeii cu valoarea maşinii distruse copac, plus lipsa folosinţei autoturismului.

Pentru achiziţia unei maşini noi, Florica Olariu a primit suma de 5.000 de euro, la care s-au adăugat dobânda de 664 lei, iar pentru lipsa de folosinţă, câte 300 de lei pe lună, respectiv 6.500 lei, calculată din iulie 2015. Nu au fost uitate nici cheltuielile de judecată ale reclamantului cu Primăria, în valoare de 3.994 lei.

MAi multe detalii despre caz pe muzicainstantelor.ro, AICI – CONSILIERII LOCALI I-AU CUMPĂRAT MAŞINĂ NOUĂ ŞI AU DESPĂGUBIT UN CLUJEAN PENTRU LIPSA DE FOLOSINŢĂ A AUTOVEHICOLULUI DOBORÂT DE UN PLOP PE DOMENIUL PUBLIC

sursa foto: Fabrica de Pensule

Rivalitatea dintre artiștii de la Fabrica de Pensule a fost tranșată anul acesta, după ce în 2016 Fabrica s-a scindat în două structuri. Cei care și-au făcut propria Federație, a Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule, s-au mutat pe o nouă platformă industrială din oraș. Federația veche a rămas la Fabrica de Pensule și, alături de proprietarul fabricii, au anunțat că aceasta urmează să își schimbe fața. În plus, la începutul acestei luni, Oficiul Uniunii European pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a dat dreptate Federației Fabrica de Pensule legat de nume și logo – pe care trei dintre artiștii care au inființat noua Federație le înregistraseră la final de 2015 ca marcă înregistrată în spațiul comunitar (OHIM), condiționând Federația – mamă în folosirea propriului său nume.

 

O parte din artiștii care activau la Fabrica de Pensule s-au reorganizat, juridic, anul trecut și și-au făcut propria Federație, motivându-și gestul prin faptul că Federația sub care funcționa Fabrica de Pensule distribuia inechitabil fondurile. Mai mult, trei persoane fizice (Zsolt Berszán, Teodora-Daria Dumitrescu și Florian-Liviu Ștefan, membri fondatori ai acestei noi structuri – Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule) au înregistrat numele “Fabrica de Pensule” și logo-ul ca marcă înregistrată – OHIM. Cei de la Federația Fabrica de Pensule s-au adresat organelor competente, contestând faptul că cei trei din noua structură vor să uzeze de numele care le aparține. Disputa s-a tranșat la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

EUIPO a dat deja o decizie în acest caz, la începutul acestei luni, în favoarea Fabricii de Pensule. Această decizie stipulează că cei trei care au înregistrat numele au fost de rea credință când au decis să-și însușească o denumire care era deja folosită de Federația Fabrica de Pensule sub umbrela căreia activau și ei, motiv pentru care marca înregistrată a fost declarată nevalidă. Decizia mai spune că cei trei trebuie să achite cheltuieli de judecată de 1150 de euro și poate fi atacată cu recurs în 2 luni de zile.

Oficialii Federației Fabrica de Pensule spun că decizia EUIPO nu face decât să confirme ceea ce ei au semnalat încă din 2016 și anume că înregistrarea mărcii a fost făcută pe ascuns, fără nici un fel de mandatare, dar și că logo-ul utilizat în marca înregistrată a fost preluat ilegal (acesta fiind proprietatea intelectuală a Federației Fabrica de Pensule din 2010). Urmează ca ei să-și înregistreze marca la Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, instituție care, de asemenea, le-a acceptat contestația după ce marca a fost înregistrată de cealaltă grupare.

A cui e “Fabrica de Pensule”? Două federații se luptă pentru brand-ul “Capitalei Culturale” Cluj – ce a decis OSIM

Scindarea Fabricii de Pensule a determinat eliberarea a jumătate din clădire. Proprietarul a decis deja să renoveze clădirea de pe Henri Barbusse în care s-a născut (cu chirie) celebrul centru de artă. Spațiul va fi reconfigurat, se vor desființa ateliere din curte, artiștii vor ocupa în continuare spații în Fabrică, dar și în incintă și o parte din clădire va fi alocată celor care vor aici birouri.

DETALII: Fabrica de Pensule, Artă şi… afaceri. Clădirea unde s-a născut centrul de artă contemporană se renovează cu 1 milion de euro şi va avea şi spaţii de birouri

Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule s-a mutat anul acesta din spațiile în care activau la Fabrica de Pensule și s-au stabilit pe platforma industrială de la Tehnofrig.

DETALII: FOTO. Noua “casă” industrială pentru atelierele artiștilor din Cluj. Unde se mută cealaltă jumătate din Fabrica de Pensule?

Reprezentanții Federației au declarat că se vor rebrendui și că, cel mai probabil, numele Federației nu va fi schimbat, dar că artiștii se vor defini în funcție de noul context, Tehnofrig.

“Înregistrarea mărcii am început-o de pe vremea când ne constituiam noua federație, Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule, spre finalul lui 2015. La vremea aceea, încă ne mai imaginam cum ar putea funcționa coabitarea cu Federația Fabrica de Pensule sub același acoperiș și de aceea ni s-a părut important să ne asigurăm că și noi (ca și ceilalți membri ai comunității) vom avea acces la folosirea brandului la al cărui renume am contribuit – galerii și artiști laolaltă – cu vârf și îndesat. Între timp, coabitarea a devenit imposibilă și ne-am reorientat spre o altă clădire (Tehnofrig), spre un alt proiect (mai ambițios și de aceea mai mare), alături de artiști și galeriști cu scopuri artistice comune bine definite de la bun început. Am lăsat în urma un context viciat de lupte pentru putere, acces privilegiat la finanțări publice și orgolii nemăsurate. Marca “Fabrica de Pensule” nu mai reprezintă o miză pentru noi astăzi, mai ales în condițiile în care conținutul i-a fost golit de cei care au condus-o în ultimii ani. Clădirea fostei fabrici de pensule se transformă în aceste luni în ‘business club’ – marea majoritate a galeriilor și artiștilor au plecat deja de acolo, iar cei care au rămas împart terenul cu activiști culturali, birocrați și fundații cu altă orientare decât arta. Marca și-a schimbat sensul inițial, așa că pierderea ei începe să semene mai degrabă cu un câștig decât cu o ratare”, a subliniat Daria Dumitrescu din cadrul  Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule.

Marea “schismă” de la Fabrica de Pensule: centrul s-a rupt între două grupări

Sursa foto: ProdusinArdeal.ro

Centrul comercial din cadrul proiectului imobiliar ridicat pe terenul fostei fabrici de bere Ursus se deschide sâmbătă, scrie Produsinardeal.ro. Centrul comercial are o suprafață închiriabilă de doar 11.000 mp, mult sub cele ale mall-urilor operaționale în Cluj – Iulius Mall și Vivo – Polus Center (peste 60.000 mp), însă este unul dintre cele mai mari spații de comerț deschise în ultimii ani în Cluj. În noua galerie comercială are un spațiu rezervat și retailerul Mega Image, care își face astfel intrarea în Cluj. Pe langă galeria comercială, pro­iectul imobiliar de pe fosta platformă Ursus include şi un ansamblu rezi­den­ţial cu două corpuri cu şase niveluri şi 187 de apar­tamente cu 2 şi 3 camere, dar şi un apart­hotel care dispune de 120 de apartamente de lux, am­­plasate pe 11 niveluri. Proiectul este dezvoltat de ginerele fostului ministru al Transporturilor, Ioan Rus – este vorba despre omul de afaceri Vasile Pușcaș, implicat în afaceri în domeniul salubrități, dar și în alte proiecte imobiliare.

Centrul comercial se va deschide sâmbătă, 8 aprilie, având ca principale ancore retailerii Mega Image şi  H&M, potrivit portalului ProdusinArdeal.ro.  Pla­tinia Shopping Cen­ter este amplasat la parterul şi la meza­ninul ansamblului Platinia, avand o suprafaţă utilă de apro­xima­tiv 14.000 mp şi o suprafaţă închiriabilă de 11.000 mp. Platinia Shopping Center va găzdui aproximativ 50 de chi­ri­aşi.

Citește știrea integrală AICI

 

by -
1 358

Evoluție atipică pe piața locuințelor de la Cluj: au stagnat prețurile cerute tocmai în orașul-“vedetă” al pieței imobiliare locale, centrul urban cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament. Marja de scumpire consemnată pe parcursul primului trimestru pe piața clujeană se situează la doar 1% (de la o valoare de 1.247 de euro pe metru pătrat), ceea ce reprezintă o diferență semnificativă față de saltul de 7,2% consemnat în perioada similară din 2016, arată o analiză a Imobiliare.ro. Aceasta are la bază prețurile cerute, afișate în ofertele intermediate de portal, nu prețuri de tranzacționare.

În primul trimestru din 2017, apartamentele s-au scumpit cu 4% la nivel național, relevă Indicele Imobiliare.ro. Cu o singură excepție, această tendință se resimte în toate marile centre regionale analizate.  După un avans de 1,1% consemnat în martie, suma solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) a ajuns la 1.092 de euro pe metru pătrat util (de la 1.080 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea actuală este cu 4% mai mare decât cea consemnată la sfârșitul lui 2016, respectiv 1.050 de euro pe metru pătrat; spre comparație, în primul trimestru din 2016 pretențiile proprietarilor s-au majorat cu 6,5%.

În prima lună de primăvară, prețurile locuințelor din orașul de pe Someș s-au majorat cu doar 0,1%, de la 1.259 la 1.260 de euro pe metru pătrat, arată datele Imobiliare.ro. Apartamentele vechi au consemnat un avans ușor, de 0,2% mai exact (de la 1.312 la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce locuințele noi au cunoscut o creștere de 1,7% (de la 1.176 la 1.196 de euro pe metru pătrat). “În mod interesant, marja de scumpire consemnată pe parcursul primului trimestru pe piața clujeană se situează la doar 1% (de la o valoare de 1.247 de euro pe metru pătrat), ceea ce reprezintă o diferență semnificativă față de saltul de 7,2% consemnat în perioada similară din 2016”, arată raportul lunar al Imobiliare.ro.

“Clujul continuă să rămână cel mai scump oraș din țară pe segmentul vechi, unde proprietățile sunt supraevaluate”, spune Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro.

Vezi și

Cifre la început de an care îţi arată cum se trăieşte la Cluj: preţuri de apartamente, rata, chiria şi puterea de cumpărare

Prețuri în țară, potrivit datelor Imobiliare.ro

București

Unitățile locative disponibile spre vânzare în Capitală s-au apreciat cu 1,4% în ultima lună (de la 1.159 la 1.175 de euro pe metru pătrat util). Prețul mediu cerut pentru un apartament vechi a rămas constant, la 1.112 euro pe metru pătrat, însă locuințele noi s-au scumpit cu 3%, de la 1.189 la 1.225 de euro pe metru pătrat. În primul trimestru din 2017 pretențiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 3%, de la o medie de 1.141 de euro pe metru pătrat valabilă la finele anului trecut; spre comparație, în Q1 2016 avea loc un avans de 3,3%.

Brașov

În orașul de la poalele Tâmpei, Indicele Imobiliare.ro relevă un avans de 0,8% în martie, de la 918 la 925 de euro pe metru pătrat; apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,3% (de la 918 la 930 de euro pe metru pătrat), dar cele noi s-au ieftinit cu 0,5% (de la 917 la 912 euro pe metru pătrat). În primele trei luni din acest an, locuințele brașovene au înregistrat un avans cumulat de 2,8% (de la nivelul de 900 de euro pe metru pătrat atins la sfârșitul lui 2016); spre comparație, în primul trimestru din 2016 acestea înregistrau un avans de 4,6%.

Constanța

Apartamentele de la malul mării s-au apreciat în martie cu 0,1%, de la 991 la 992 de euro pe metru pătrat util. Locuințele vechi au înregistrat un avans de 0,5% (de la 987 la 992 de euro pe metru pătrat), însă cele noi s-au ieftinit cu 1,1% (de la 1.004 la 993 de euro pe metru pătrat). În primul trimestru din 2017, așteptările proprietarilor au crescut, per ansamblu, cu circa 2% (de la 973 de euro pe metru pătrat), față de un plus 3,2% în același interval din 2016.

Iași

În capitala Moldovei, apartamentele s-au scumpit, per ansamblu, cu 3,3% în ultima lună, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, de la 885 la 914 euro pe metru pătrat. Dacă locuințele vechi s-au apreciat cu doar 0,1% (de la 884 la 885 de euro pe metru pătrat), prețurile celor noi au „sărit” cu 5,2% (de la 885 la 931 de euro pe metru pătrat); de menționat este însă că, în ciuda acestui avans considerabil, unitățile locative nou-construite se situează cu doar 0,6% peste media de preț atinsă în urmă cu 12 luni.

Raportat la primul trimestru, prețurile apartamentelor din Iași au crescut cu 7% (de la un nivel de 854 de euro pe metru pătrat la sfârșitul lui decembrie 2016). Spre comparație, în perioada similară a anului trecut avea loc un avans de 5,4%. Iașiul reprezintă, așadar, singura excepție de la regulă în ceea ce privește temperarea scumpirilor locuințelor; acest fapt poate fi explicat printr-o tendință de aliniere cu celelalte mari orașe – asta în condițiile în care, la finele lui decembrie 2016, capitala Moldovei era singura care se situa încă sub pragul de 900 de euro pe metru pătrat.

Timișoara

În luna martie, prețul mediu solicitat pentru un apartament (nou sau vechi) în orașul de pe Bega a crescut cu 2,5%, de la 1.039 la 1.065 de euro pe metru pătrat. Locuințele din blocurile vechi s-au scumpit cu 2,5% (de la 1.041 la 1.067 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 2,3% (de la 1.035 la 1.059 de euro pe metru pătrat). Pe parcursul primului trimestru, așteptările proprietarilor timișoreni au crescut cu 3,7% (de la 1.027 de euro pe metru pătrat la sfârșitul lui 2016) – în vreme ce, în perioada similară a anului trecut, avea loc o creștere de 5,3%.

by -
2 6263

Garsoniere pe sute de euro ori apartamente pe mii de lei – cam acestea sunt ofertele de chirii în Cluj-Napoca. Acum un grup informal de chiriași vor să se asocieze și să limiteze explozia chiriilor din Cluj-Napoca, ce au făcut din acest oraș cel mai scump din țară.

sursa foto: Dan Bodea

Alex Boguș e doctor în filosofie, are 29 de ani și lucrează la un ONG care încearcă să îmbunătățească situația locativă a comunității de rromi de la Pata Rât. Acum a pus pe roate un grup informal de chiriași care încearcă să facă același lucru, doar că pentru o comunitate mult mai mare, cea a chiriașilor, în special în Cluj-Napoca, oraș în care chiriile au explodat și continuă să urce substanțial: 75% dintre chiriași nu-și pot permite locuința, spune el.

No automatic alt text available.“Nu vom fi un ONG”, clarifică Boguș din start. “Noi urmărim să fie reglementat statutul chiriașilor în lege, așa ca în legea locuinței unde apare asociația de proprietari, să apară și asociația chiriașilor”. Această asociație se lansează sâmbătă la Cluj și a fost precedată de o campanie de teasing cu afișe lipite prin oraș, unde singurul element de identificare era un logo. “A fost o campanie de teasing. Afișele aveau un mesaj, dar niciun indiciu despre cine sau de ce. Ideea a fost să facem un teaser ca să rămână în memoria oamenilor tocmai pentru că nu știi nimic despre afiș, doar logo-ul”.

L-am întrebat cum descrie piața chiriilor din Cluj-Napoca – nu e niciun secret că aceasta e cea mai scumpă din țară, peste București. “Piața chiriilor e una extrem de artificial umflată”, spune el. “E o bună doză de artificialitate în acest preț. E scumpă, reflectă și poate fi accesată de o minoritate a Clujului, cam 20-25% din salariați, în timp ce pentru restul de 75% e din ce în ce mai greu să locuiască în Cluj pentru că lucrează pentru un salariu sub cel mediu.  Piața chiriilor e extrem, extrem de împovărătoare. e aproape imposibil să găsești ceva chiar OK”.

Boguș locuiește în Cluj-Napoca de 11 ani dar s-a mutat în chirie doar de un an. “Eu am avut o conjunctură extrem de favorabilă, irepetabilă pentru covârșitoarea majoritate a oamenilor. Dar am văzut pe viu lipsa de drepturi ale chiriașilor, cum intra proprietarul peste oameni, ori vecinii că cheamă Poliția. Am avut un prieten care își căuta chirie și m-a întrebat dacă poate sta la mine două zile, dar au fost două săptămâni până a putut să-și găsească ceva”.

Ce va face această asociație informală a chiriașilor din Cluj? “Cred că modificarea legii e un mic pas înainte. E pur și simplu o chestiune care îți garantează existența. Dar când 70% din piața chiriilor e la negru, nu prea există și chiariași. La ANAF în toată țara sunt încheiate foarte puține contracte cu persoane fizice. Asta presupune în primul rând că exiști și ai drepturi, dar asta nu schimbă nimic referitor la costul chiriilor. Schimbarea prețului poate veni puțin mai greu fără statut, fără să te poți organiza legal. Dacă ai în vedere că situația se datorează lipsei de investiții și interes a statului, soluția e straight forward, statul să investească în locuințe sociale, ANL-uri, universitatea să investească în noi facilități de cazare pentru studenți, numărul a crescut de 3 ori în 15 ani iar numărul căminelor a rămas același. Al treilea palier, urmat și în orașe ca Berlin sau Madrid, New York sau Barcelona, e să ai un plafon al chiriilor pentru anumite zone ale orașului, cu tipuri de subvenționare a proprietarului căruia îi faci această “nedreptate colosală”, îi poți da reducere de impozit pe zece ani ori pe a doua locuință”.

 

Ajungi la Gara Cluj. Peronul 1, Peronul 2, 3, 4, 5. Plus „Peronul 6”. “Peronul 6” nu e însă loc de aștepta trenul – conceptul e o găselniţă a artiştilor, pentru noua lor casă industrială. Mai precis, e vorba despre clădirea Tehnofrig din imediata vecinătate a gării, adică spațiul unde se instalează federația artiștilor care s-au desprins din celebra Fabrică de Pensule. Cum arată noul spațiu și ce spun artiștii? Actualdecluj.ro a făcut o vizită în noul vechi spațiu industrial, transformat acum parțial în spațiu de artă.

“Peisaj” cu artă

Cu spațiile de lucru, artiștii din centrul “școlii de la Cluj” se descurcă cam cum pot: ateliere amenajate în condiții mai mult sau mai puțin improprii, în foste cămine de nefamiliști, improvizate în foste spații industriale cu chirii mici sau în apartamente.  Lipsa de spații pentru artiști, dar și de spații de expunere a lucrărilor e recunoscută de ceva vreme ca problemă acută în lumea artei clujene.  Echipa care a gestionat candidatura Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană și-ar fi dorit valorificarea platformei de la Tehnofrig pentru proiectul Centrului Cultural de Artă Contemporană al Clujului, propus în dosarul Cluj 2021. Un plan care nu s-a mai concretizat. Mai sunt însă și alte demersuri, mai aproape de concretizare. Pictorul Adrian Ghenie a cumpărat o clădire istorică din zona centrală a orașului (pe strada A. Iancu), care va fi transformată în viitor centru de artă contemporană.

 

Artiștii și pensulele

Poate vă amintiți, în februarie anul trecut se anunța “marea schismă” de la Fabrica de Pensule:  spațiul industrial transformat în centru independent de artă, promovat internațional și devenit pilon esențial în candidatura Clujului pentru titlul de Capitală Culturală 2021 s-a scindat între două grupuri. La început de 2016, un grup de artiști și galeriști s-a organizat în două entități juridice noi și trei dintre membrii fondatori au înregistrat numele „Fabrica de Pensule” și logoul Federației ca marcă înregistrată în spațiul comunitar (OHIM). Foștii lor parteneri în lumea artei s-au revoltat în fața unui asemenea gest, considerat abuziv, iar, de cealaltă parte, reprezentanții nou înființatei structuri acuzau lipsa de transparență a celorlalți și distribuirea inechitabilă de fonduri în vechea formulă de funcționare a Fabricii. 

Între timp, grupurile s-au separat și, recent, o parte dintre artiști au părăsit spațiul fabricii din Mărăști care a dat numele centrului de artă. În urmă cu câteva zile, reprezentanții Federației Fabrica de Pensule – jumătatea de „Fabricăce rămâne cu spații și galerii în Mărăști – anunțau proiectele de 2017, iar proprietarul prezenta planuri noi. Fabrica de Pensule a intrat în renovare și va avea, pe o mare suprafață, spații de birouri, urmând ca artiștii să aibă spații în curte, la parter și la primul etaj.

Vezi și

Fabrica de Pensule, Artă şi… afaceri. Clădirea unde s-a născut centrul de artă contemporană se renovează cu 1 milion de euro şi va avea şi spaţii de birouri

Disputa pe marca “Fabrica de Pensule” a fost câştigată de locatarii Fabricii din Mărăşti.

Fabrica de Pensule rămâne stăpână pe nume. Artiștii care au vrut să ia marca spun că oricum nu mai au nevoie de ea

 

Cam 40% din spațiul Fabricii de Pensule de pe strada H.Barbusse se eliberase după plecarea foștilor parteneri din lumea artei. Unde au plecat?

 

La Tehnofrig

Aici se ajunge de pe Bulevardul Horia – acest „Champs Elysees al Clujului”, după cum îl numeşte (ironic?) Florin Ștefan, artist și reprezentant al Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule. Există speranţă şi dincolo de posibila ironie. „Cu timpul, această zonă se va ridica, artera s-a pus la punct recent, vor mai veni tineri. Aici, la Tehnofrig, suntem foarte aproape de centru”, crede Ştefan. Dacă treci de linia ferată, în clădirea Tehnofrig de pe fosta platformă industrială, s-au instalat primăvara și șantierele. Mai sunt pe aici spații de depozite, mică producție, iar în vecini stă de pază cățelul cu cască de șantierist – logoul Dedeman: tot pe o bucată de fost Tehnofrig, au ridicat o unitate retailerii autohtoni.  În imobilul cu vedere la liniile ferate mai funcţionează, aflăm, o tipografie şi 2-3 ateliere de croitorie. Tot aici mai e un depozit ANAF, spre care poți să urci cu un lift industrial.

 

 

O parte din clădire a fost preluată recent de artişti: cam 2800 mp. Vor fi aici aproape 30 de ateliere, dar şi galerii de artă. Spaţiul vedetă al clădirii se află la ultimul etaj – e aici disponibilă o suprafață de aproximativ 550 mp.  Spațiul beneficiază de o înălţime spectaculoasă de 7,5 metri, cu lumină de început de primăvară inundând open-space-ul prăfuit în care mai sunt depozitate încă lucruri ale foştilor locatari. „Multă lume a vrut să ia partea asta să facă restaurant”, spune administratorul. Ar fi fost prea complicat, planul nu a ieşit. Așa că, în curând, aici ar trebui să se instaleze galerii de artă – Intact, Bazis, Baril, Sabot, Irina Dumitraşcu. Suntem într-o fostă hală industrială, unde cândva se făceau strunguri, freze, prelucrări metalice, aminteşte administratorul clădirii. Cu vedere la zona industrială, la gară și la bulevard (Horea).

 

 

Artiştii s-au implicat în amenajări, cu ajutor de la prieteni, spun cei de la Federație. Unii dintre artişti lucrează în atelierele compartimentate cu plăci din rigips, dar spaţiul de expunere de sus abia urmează să intre în lucrări. Acum e încă ocupat parțial de mormane de lucruri ale foștilor locatari. Termen pentru finalizare amenajare: iunie.

 

 

Pe holurile uneori întunecate, alteori străpunse de gene de lumină poți deja să dai de câte un artist ori de lucrări sprijinite de pereți, în așteptarea atelierelor care să le primească înăuntru. Nimerim în atelierul artistei Ioana Iacob, instalată aici, după ce anterior lucrase la Fabrica de Pensule. Loc de muncă.

 

 

 

 

Sorana Barb lucrează în domeniul Modei. În atelierul ei se pune parchet şi s-a instalat deja un prim locatar “verde”. „Voi avea aici atelierul şi un mic birou. Un perete va trebui să arate mai estetic, ca să poată fi folosit pentru pozele de produs. Înainte lucram într-un spaţiu care avea dimensiuni similare – tot de 50 mp, dar era un apartament. Aici e un spaţiu mai deschis”, spune Sorana, în şantier de amenajări.

 

 

Artiştii au semnat contractul de chirie pe 8 ani şi spun că vor plăti aici 2 euro/mp, adică suma pe care o plăteau pe la începuturi şi în fosta locaţie. „Asta pentru că am luat un spaţiu mai mare şi am putut să negociem. În plus, am semnat un contract pe 8 ani, ceea ce nouă ne dă o mare siguranţă – dacă se vinde fabrica, rămânem aici”, spune Florin Ştefan. „Am semnat contractul şi am cumpărat materiale între Crăciun şi Revelion, din 10 ianuarie ne-am apucat de lucru, ca să compartimentăm şi să facem spaţiile comune. Apoi, fiecare poate să îşi personalizeze spațiul din atelierul său”, spune Radu Comşa, artist și unul dintre coordonatorii de proiect. Costurile cu amenajările au fost undeva între 30-40.000 de euro, socotesc, estimativ, artiștii.

În plimbarea prin ateliere, se întrevăd planuri. O activitate viitoare, pentru care se trasează de pe acum idei, ţine de traininguri şi cursuri. Adică, non-artiştii care vor să înveţe despre artă ar putea face asta chiar alături de artişti, în atelierele lor. „Am vrea să facem, de fapt, niște cursuri de deschis mintea. O şcoală pentru a crea public avizat”, spune Florin Ştefan.

Într-unul din atelierele albe e „Brudaşcu” peste tot. „Modelul”-pictor e surprins într-o fotografie, dar îl poți vedea și pe pereţii albi, în câteva reprezentări. Alin Bozbiciu, autorul lucrărilor, e instalat aici de o lună. “Locul ăsta e cel mai mişto, îl consider chiar un atelier. Am simţit din prima că e intim. Şi ai atâta perete!”, arată artistul. Alin pictează la Cluj, dar lucrează cu o galerie din Paris şi în curând va avea o expoziţie la Bruxelles. Şi la Cluj? „Aici, la Cluj, e mişto că sunt ateliere, dar spaţii pentru expus… Voi participa la expoziții în galeriile de aici (Tehnofrig)”, răspunde tânărul pictor.

 

 

 

„Noi avem cereri și de la alţi artiști care ar avea nevoie de spaţiu aici şi nu e vorba doar de pictori. Avem un teatru foarte bun. Dar, deocamdată, nu mai există spațiu disponibil”, spune Ștefan.

Moda e bine reprezentată în clădirea unde, de altfel, funcționează chiar câteva ateliere de croitorie. Într-unul din spațiile preluate de artiști și-a instalat, la rândul său, micul atelier Istvan Câmpan. Câteva maşini de cusut stau aliniate cuminţi, iar alături așteaptă niște scaune colorate. Chiar la intrarea în încăpere e zona de show-room, unde hainele atârnă pe umeraşe. Aici e joacă cu asimetrii şi cusături speciale – colorate şi subliniate. Istvan a venit și el de la Fabrica de Pensule. „Atmosfera e aceeaşi, spaţiul e tot unul industrial, e cam acelaşi lucru; l-am organizat eu altfel, dar lucrurile nu se schimbă mult. Aici lucrăm eu cu mama, care mă ajută pe partea tehnică”, spune Istvan. După care aflăm povestea unui costum făcut „de pe o zi pe alta”, pentru ca purtătorul să poată urca pe scenă pentru un premiu.

 

 

Dacă ai răbdare să scotocești prin cutii, apar și alt fel de culori: de pildă, pe pantofi pictați.

 

 

Pe holul întunecat se conturează alte planuri: trebuie să rămână luminatoarele, deasupra ușilor de ateliere, pentru lumină naturală pe hol, urmează instalarea de lumini cu senzori, urmează să vină electricianul, în vizită de lucru.

 

 

În altă încăpere, mai găsim doi oameni la lucru – zugrăvesc. Şi nu, nu sunt zugravi – sunt artişti. „Mai trebuie să dăm un strat”, aflăm. Sunt artiştii Mihai Plătică şi Răzvan Botiş.

 

 

 

 

Alt atelier, altă lume. Vlad Olariu ține aici un labirint. Două. Mai multe.

 

 

Un inorog stă de pază, în zona de depozit (o lucrare inorog, să ne înțelegem), o altă zonă găzduiește lucrările mai noi, dar spațiul de 110 mp e suficient pentru mai multe funcțiuni: zonă de lucru, de depozit, zonă de lounge şi relaxare. “Am stat 3 ani în Berlin și, tot așa, lucram într-un spaţiu post-industrial. Dar acolo proprietarul se ocupă de administrare, de tot, chiriaşul doar plăteşte chiria. Sunt multe spaţii de felul acesta în Berlin”, povestește Vlad, care, totuși, s-a întors la Cluj din Berlinul văzut ca un fel de capitală europeană a artiștilor. “Am stat trei ani în Germania, cu o bursă de doctorat. Făceam naveta Berlin – Cluj. Berlinul e bun ca experienţă de viaţă, dar nu e neaparat un loc de stat. Dacă ai o galerie berlineză care lucrează cu tine, atunci e ok, dar altfel nu merită. Berlinul e bun ca experienţă, pentru un an, doi, cinci”, crede artistul. Lucrările sale merg în expoziții la Bucureşti, la Muzeul de Artă din Cluj, la Bienală în Budapesta.

 

 

 

Ceva mai încolo, un alt open space va fi împărțit între mai multe arte, inclusiv fotografie (Irina Dumitrașcu), va avea loc de depozitare, dar și loc de lucrat la birou. “Ar fi trebuit să fie trei ateliere aici, dar am zis că noi trei ne înţelegem bine, nu mai spargem ziduri pentru uşi, ci lăsăm așa, un open space. Ne găsim fiecare spaţiu unde să putem lucra. Suntem bucuroşi de spaţiul ăsta, că l-am putut împărţi în felul ăsta”, spune Radu Comșa.

 

Spații si artişti (aici Anca Branzas) din “noul” Tehnofrig

 

Și o vedere de la etaj, de pe “Peronul 6”:

 

 

Fabrica de Pensule și Tehnofrig nu sunt singurele exemple de clădiri de pe platforme industriale transformate în ateliere pentru artiști. Fosta fabrica Flacăra din apropierea Pieței Mihai Viteazul a găzduit, pentru mai scurtă vreme, câteva astfel de spații – provizoriu. Producția a lăsat însă loc proiectelor imobiliare.

Din arhivă:

REPORTAJ (FOTO/VIDEO) Cum a supraviețuit în criza imobiliară fosta fabrică Flacăra: ruina trăiește cu artiști și meșteri în chirie