Arhiva zilnicăApr 3, 2017

foto: citynews.ro
Oficiali ai Primăriei recunosc faptul că prețurile celor două chioșcuri de pe Bulevardul Eroilor sunt cu mult mai mari față de estimările inițiale, înainte de licitație, însă spun că ele sunt explicabile prin faptul că au fost achiziționate la pachet cu alte lucrări din Piața Unirii, pe criteriul prețului cel mai scăzut.
Așa primăria n-a pierdut niciun leu, spun aceștia. În plus, ei menționează că o licitație pe bucăți ar fi putut genera poate chioșcuri mai ieftine, însă, per total, primăria ar fi fost în pericol să plătească și mai mult pentru modernizarea pieței Unirii, iar achizițiile ar fi durat și mai mult.
 Inițial, după izbucnirea scandalului din Consiliul Local la ședința din 28 februarie, când un consilier PSD a cerut explicații cu privire la cheltuierea banului public pe două chioșcuri multifuncționale, fiecare de câte 9 mp și de 55.000 de euro cu TVA, care urmează să se pună în Piața Unirii, oficialii primăriei au spus că estimările sunt făcute de proiectanți.
Viceprimarul Dan Tarcea a indicat chiar că proiectanții de la Planwerk, cei care s-au ocupat de proiectul de reamenajare a pieței centrale, ar fi indicați să dea explicații. Primarul Boc a vorbit de standade de calitate, de prețul pentru centrul Clujului care merită ceea ce este mai bun.
Arhitectul Eugen Pănescu de la Planwerk a declarat pentru Actualdecluj.ro că ei nu au sugerat niciun fel de preț pentru respectivele chioșcuri.
“Costul implementării și al obiectelor sunt stabilite în oferta antreprenorului general, justificările prețului sunt în oferta lor, care se bazează pe caietele de sarcini. Chioșcurile sunt sugerate de noi ca poziție, profilul funcțional și specificațiile tehnice folosite sunt aceleași ca pe Bulevardul Eroilor (parametri, dimensiuni, dotări etc) pentru a rămâne un proiect unitar. Acestea sunt explicațiile noastre ca proiectant. Oferta generală a fost aleasă de primărie pentru că era cea mai mică dintre cele eligibile, dar astea sunt explicatii pe care trebuie sa le dea ei. Însă prețul nu e sugerat de noi, asta e clar. Apoi, prețul se recuperează din chirii. Depinde cum se stabilesc condițiile – să fie și atractiv și să se și recupereze într-o perioada aflata în relație cu durata obiectului. Iarăși nu e tema noastră. Detalierea prețului și justificarea lui nu poate veni de la noi pentru că nu noi am stabilit asta. Costul e alcătuit din mai multe poziții nu numai costul propriu-zis al obiectului. De exemplu TVA. Încă o dată. Chestiunile legate de prețul ofertat și acceptat trebuie clarificate de primărie și antreprenor”, a subliniat Pănescu.
 Liderii PSD Cluj și-au făcut campanie pe Facebook penalizând administrația clujeană că plătește pentru un chioșc de aproape 10 mp cât pentru un apartament cu 2 camere de 50 de mp. Ba că și în Elveția metrul pătrat este mai ieftin decât prețul pe care îl plătește primăria în centru per mp de chioșc.  Apoi, oficialii primăriei și-au reconsiderat punctul de vedere.
sursa: Facebook
Viceprimarul Dan Tarcea a invocat licitația la pachet a lucrărilor din Piața Unirii și atribuirea acesteia pe criteriul prețului cel mai scăzut.
Oferta celor de la ARL în care erau incluse și chioșcurile a fost selectată ținând cont de acest criteriu, per total, pentru toate lucrările scoase la licitație. Deci primăria nu a ieșit în pierdere și nici nu a cheltuit nejustificat bani publici. Potrivit oficialului, valoarea chioșcurilor a fost extrasă din această ofertă câștigătoare și raportat la aceasta s-a calculat garanția care se va percepe la licitația pe care primăria o va organiza pentru închirierea chioșcurilor.
sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro
Dacă s-ar fi licitat separat contractul pentru achiziționarea de chioșcuri, era posibil ca primăria să plătească un preț mult mai mare per total, pentru toate lucrările de modernizare din Piața Unirii, spune și Ovidiu Cîmpean, director în cadrul primăriei.
“Este dreptul unei firme să-și gândească oferta financiară ajustând prețurile articolelor din caietul de sarcini. Condițiile sunt aceleasi pentru toti participantii. Procedura de licitatíe pentru lucrări publice este următoarea: proiectantul transmite o estimare a cantităților și a prețurilor unitare ale articolelor pentru lucrare. Acesta, pe baza listelor de cantități, transmite și estimarea valorii totale a lucrărilor din cadrul unei licitații. Doar această valoare totală se face publică. Lista cu prețuri unitare rămâne la achizitor. Comisia de licitație se raportează la aceasta după ce firmele fac ofertele și se sesizează doar în cazul în care prețurile sunt sublicitate și doar atunci se cer justificări și clarificări ale acestora pentru a nu ajunge în situația în care se practică prețuri de dumping, iar mai apoi firma nu își poate susține costurile din ofertă, intră în insolvență și nu se poate achita de contract. În cazul în care anumite articole au prețuri mai mari, nu putem interveni pentru modificarea acestora. Este dreptul firmei să își calculeze profitul sau să-l repartizeze pe ce articole din caietul de sarcini dorește aceasta. Pe noi ca autoritate publică ne interesează la final să obținem prețul cel mai scăzut pentru intreaga lucrare. Așa a fost și în cazul Pieței Unirii. Peste tot în lume așa se fac licitațiile publice când se merge pe o lucrare, la pachet – de la refacere carosabil, pavaje, la bănci, coșuri de gunoi sau chioșcuri. Este posibil ca în cazul în care se licita pe bucăți proiectul din Piața Unirii să fi obținut un preț mai mare per total. De asemenea, un proiect integrat are avantajul de a elimina inconvenientele legate de corelarea lucrărilor din punct de vedere tehnic, dar și din perspectiva graficului de execuție”, a explicat Cîmpean. 
 Ceea ce nu au precizat cei din primărie a fost că la licitația pentru modernizarea Pieței Unirii, oferta câștigătoare a celor de la ARL a fost pe locul doi ca preț.
Pe primul loc a fost oferta Kiat Group care a fost descalificată pentru că nu respecta caietul de sarcini. Kiat ofertase 7.083.523 lei în timp ce contractul s-a atribuit pentru 7.943.756 lei către ARL (din grupul Strabag).
Cazul chioșcurilor cumpărare de Primărie pe B-dul Eroilor: 15.000 de euro bucata
În 2009, primăria a cumpărat același tip de chioșcuri și pentru pietonala Eroilor. Aici au fost prevăzute şase chioşcuri multifuncţionale, trei mici şi trei mari. Achiziția s-a făcut pe o procedură distinctă față de licitația care a vizat lucrările de amenajare. Chioşcul mare are dimensiunea de 9,45 mp, a costat 64.753 lei, iar chioşcul mic, 7,35 mp, a costat 57.135 lei. Chioșcurile s-au achiziționat de la Asteco Industria din Italia și pentru ele nu s-a plătit TVA.
 Deci pentru un chioșc de peste 9 mp ca cel din Unirii primăria a plătit la vremea respectivă circa 15.000 de euro.
Trebuie precizat că municipalitatea a decis să achiziţioneze chioşcurile după ce nu a reuşit să ajungă la un consens cu cele patru societăţi (Apex Editare, Frau 2003, Sarconis, Seracom), cărora le-a concesionat teren pe Eroilor pentru a amenaja pe proprie cheltuială acele chioşcuri.
Invocând faptul că societăţile nu şi-au respectat termenele de amenajare, Primăria a reziliat contractele la final de 2008. La acea vreme, reprezentanţii celor trei societăţi au acuzat faptul că proiectanţii pietonalei Eroilor, societatea Planwerk, le-ar fi impus să cumpere cu aproximativ 15.000 de euro chioşcuri tocmai de la societatea Asteco Industria din Italia, pe motiv că acestea sunt de calitate, se încadrează în peisajul urban, iar firma este “numărul 1 în Italia”.
Chiar Primăria a impus la şedinţele de urbanism nişte criterii generale pentru chioşcuri, condiţii care, reclamau atunci firmele, i-au pus pe concesionari în imposibilitatea de a le achiziţiona.

Surse ne-au informat că ARL a comandat chioșcurile pentru Piața Unirii tot din Italia, acestea având aceleași caracteristici ca celelalte chioșcuri de pe Eroilor. Furnizorul a dat prețul de 42.000 de euro, fără TVA, iar firma nu a făcut decât să-l includă în ofertă.

Singura problemă morală în cazul chioșcurilor recunoscută de primărie, se leagă de faptul că viitorilor chiriași li se cere o garanție raporată la o valoare exorbitantă, nereală.

 

by -
0 801
Olimpiu Moruțan, la debutul în echipa mare a Universității, foto: Silviu Cristea

Olimpiu Moruțan se impune treptat în fotbalul românesc. N-are încă 18 ani, dar fostul mijlocaș de la U Cluj a devenit o țintă pentru Steaua.

Dinamo și Viitorul l-au curtat insistent, însă Moruțan a semnat în cele din urmă cu FC Botoșani: „Nu-mi pare rău de alegerea făcută. Aveam mai multe propuneri, aici am șansa să joc, să mă dezvolt. M-am acomodat, fizic stau mult mai bine, dar mai e loc, oricum. Am crescut mult și cei de aici mă ajută. Nu vreau să-i dezamăgesc”, a povestit Moruțan pentru actualdecluj.ro.

De o perioadă încoace, Moruțan e ademenit cu telefoane din partea Stelei. Clubul patronat de Gigi Becali a făcut o ofertă de 500.000 de euro pentru el, însă moldovenii au refuzat-o.
„Asta știu sigur, că s-a discutat între cluburi. Și pe mine m-a sunat cineva. Nu știu, nu cred că e momentul să plec acum nicăieri. Eu am nevoie de jocuri, n-am făcut nici 18 ani, îi voi împlini în aprilie. La Steaua e foarte greu să fii titular, mai ales la o vârstă ca asta. Am contract pe 4 ani, am semnat cu Botoșani până în 2020. Acum mă gândesc doar la dezvoltarea mea ca fotbalist, să cresc, să am jocuri în picioare, să devin aici titular, să mă impun în fotbalul românesc, apoi mă voi gândi la o echipă mai mare, mai titrată”, a adăugat proaspătul internațional de tineret.

„Mă bucur că am fost convocat la lot și sper să nu lipsesc de la nici o acțiune a naționalei. Am pierdut cu Rusia, 1-5, am pierdut cu Danemarca, scor 2-0, dar scorurile au fost mincinoase. Plus că era diferență de vârstă între echipe,noi fiind mai tineri, mult mai tineri. Suntem generație bună, veți vedea că vor apărea rezultatele. Nu ne știam așa bine între noi, nu suntem obișnuiți unii cu alții, dar avem timp”, a mai spus Moruțan.

A plecat de la “U”, a refuzat Viitorul lui Hagi, dar Regele nu renunță la el: “I-am zis că trebuia să vină la mine, dar nu e totul pierdut”

SPECIAL Urmașul Regelui Hagi

“Cabanele” montate în buricul Clujului la începutul primăverii cu scenă atașată și gestionate de o firmă privată – adică Târgul de Mărțișor – au fost calificate, după cum a spus public primarul Emil Boc, drept un standard de calitate acceptat și aplicat de primărie pentru centrul orașului, în ideea de a se ridica pretențiilor clujenilor, tot mai ridicate de la an la an.
Specialiști clujeni, arhitecți, chiar și simplii cetățeni au criticat primăria pentru modul de abordare. Unanim, s-a spus că amenajările temporare pentru evenimente în centrul Clujul trebuie alese prin derularea unui concurs de idei de către primărie.
Arh Szabolcs Guttmann, sursa foto: http://www.maszol.ro
Arhitectul Szabolcs Guttmann, președintele Ordinului Arhitecților – Filiala Transilvania: “E foarte clar că e kilometurl 0 și dacă la Bonțida care e la kilometrul 30 și nu știu cât de la kilometrul asta 0 au fost angajați unii dintre cei mai buni arhitecți pentru a amenaja trei zile de Electric Castle, ca să fie haios, atunci de ce în Cluj nu se poate la kilometurl 0 să fiecu o echipă aleasă, de ce nu, după un concurs în care să zici: am nevoie de următoarele  momente într-un an…De Crăciun, de Paști, de mărțișor, de vară cum să arate și să aibă cinci ipostaze și alea să fie un concurs generic. Apoi, cine e cel mai flexibil și cel mai deștept devine liderul de amenajări de centru Cluj. Și vom fi mândri de ei și de toată lumea. Noi facem niște mici pași să nu cumva…De ce? E o comisie, a ales, ei ne reprezintă, e cel mai simplu cu un concurs”.
Arh Eugen Pănescu, sursa Facebook
Arhitectul Eugen Pănescu: “Clujul și-a luat în primire spatiul public deschis și reconsiderat pentru utilizări multiple de puțin timp, sunt doar câțiva ani. Totusi, în scurt timp a devenit clară nu numai nevoia de o asemenea „scenă” ci și faptul că lucrurile se învață de către noi toți. Și progresul este vizibil, nu numai în fapte ci și în atitudine. Mobilarea temporară pentru evenimente va urma fără îndoială același curs, mai ales urmărită cu interes de noi toți. Sunt convins că în următorii ani nivelul estetic poate crește și că la Cluj se pot amenaja evenimente cu mobilier dedicat. Situația de acum indeplinește doar câteva criterii de funcționalitate prin adăpostul oferit de căsuțe însă nu este mulțumitor estetic. Propun culegerea opiniilor cetățenești, a cerințelor tehnice și legate de expozanți și vânzători la diferite evenimente, descrierea funcționării și nevoilor acestor evenimente, modularitatea, usurința în montare/demontare și depozitarea mobilierului și transformarea acestor informații într-o temă de concurs pentru mobilierul specific Clujului. Apreciez deschiderea administratiei pentru achizitia unui concept și a unui produs de calitate prin metode competitive. Concursul merită organizat în 2017 și pus în practică în 2018”. 
Arh Silviu Medeșan, sursa foto: www.meetup.com
Silviu Medeșan, arhitect doctorand la Facultatea de Arhitectură din Cluj şi „visiting PhD student” la Universitatea din Sheffield, UK: “Din punct de vedere estetic căsuțele sunt sinistre, pur şi simplu arată ca niște căsuțe banale de Kürtős kalács: provincial, cu materiale care arată ieftin – probabil sunt cumpărate la prețul cel mai mic de la Dedeman. Din perspectiva mea de arhitect cu experiență de 8 ani, nu există nici un „concept unitar” în amenajarea Pieței Unirii de Mărțișor. Cred că Primăria ar trebui să lase specialiștii să se exprime în privința esteticului și să întrebe utilizatorii (artiștii şi meșteșugarii) în privința funcționalității acestor standuri și apoi să ia o decizie care favorizează comunitatea locală, nu un privat din alt oraș. Standurile pe care le deține Asociația Meșteșugarilor din Cluj arată mai bine decât căsuțele firmei ploieștene. Câteva reparații de structură și înlocuirea prelatei gălbui cu un material în culori mai vii ar schimba complet „look”-ul lor actual. Dar problema nu e doar „estetică”, așa cum încearcă Primăria să ne-o împacheteze. Evenimente precum Târgul de Mărțișor creează valoare locală pe care un privat o deturnează și o transformă în profit. Asistăm nu doar la o complicitate public – privat în favoarea privatizării temporare a spațiului public clujean, ci şi la o distrugere sistematică a vieții orașului: prin intermediari care subînchirierea spațiul clujenilor, cresc prețurile produselor vândute în centrul Clujului (mărțișoare în acest caz), producătorii locali nu sunt încurajați să continue (pentru că practic rămân cu mai puțini bani in mână după plata chiriei). Într-un cuvânt, sunt încurajate “chinezăriile”. Clujeanul pierde 3 lucruri: accesul la propriul spaţiu public, bani pentru produsele cumpărate pe același spațiu public şi (poate cel mai de preţ lucru) vibrația autentică a orașului. Vibrație care pare atât de inefabilă dar poate fi speculată cu succes și transformată în profit privat. Tot acest proces susținut din plin de Primăria Cluj se numeşte gentrificare, este un fenomen global al orașelor prospere la care specialiști din numeroase domenii încearcă să răspundă. Nu există încă un răspuns la cum putem face ca orașele noastre să rămână la fel de frumoase şi în același timp incluzive. Un rol important în încetinirea acestui proces îl poate avea, cu siguranţă, administraţia locală, dacă ar fi cu adevărat în interesul clujeanului de rând”.

by -
0 61

Și în acest an, Iulius Mall Cluj lansează prichindeilor invitația de a se aventura în Labirintul Iepurașului, iar curajul lor va fi răsplătit cu surprize dulci. În plus, sesiunile de shopping se pot transforma în „Rețeta unui Paște fericit”.

Pregătiți de distracție? Cei mici sunt invitați la o activitate amuzantă și antrenantă, cu recompense dulci, la Iulius Mall Cluj. Și în acest an, în Curtea de Onoare, s-a instalat Labirintul Iepurașului. Până pe 14 aprilie, Urecheatul îi așteaptă pe copii să dezlege traseul și să găsească ouăle de ciocolată ascunse în coșulețele din labirint. La final, vor primi câte un puzzle, iar năzdrăvanul care îl rezolvă cel mai repede va fi premiat cu și mai multă ciocolată. Dincolo de caracterul ludic, Labirintul Iepurașului este o activitate care permite dezvoltarea spiritului de orientare și a perspicacității copiilor, în ton cu energia și curiozitatea lor. Labirintul este deschis de luni până vineri, în intervalul orar 16.00 – 20.00, iar sâmbătă și duminică, între orele 14.00 și 20.00. Dacă vrei să vezi cât de distractiv a fost anul trecut, accesează link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=nOu4UGGWzKA.

Dacă ești iubitor de artă vizuală, poți admira în cadrul labirintului și patru ouă gigant, realizate de tot atâția tineri talentați. Ca urmare a provocării „Egg Painting”, patru artiști cu abordări diferite au realizat lucrări atipice, reinterpretând stilul rustic prin graffiti.

În plus, în această perioadă, sesiunile de shopping din Iulius Mall îți dezvăluie „Rețeta unui Paște fericit”. Până pe 14 aprilie, toți cei care fac cumpărături în valoare de minimum 100 de lei din magazinele preferate pot participa la tombolă. În ultima zi a campaniei, se vor desemna, prin tragere la sorți, cei trei mari câștigători, care vor fi premiați cu vouchere în valoare de 3.000 de euro fiecare, la Kitchen for You, pentru bucătării complet echipate. În fiecare zi, primii 145 de participanți vor fi răsplătiți cu premii instant: vouchere Subway și băuturi răcoritoare. Surpriza campaniei este Chef Will, care îi ajută pe clienții Iulius Mall să pregătească „Tocăniță with a twist”, cea mai apetisantă masă de Paște. Rețeta video este disponibilă accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=t8gCNkZROEE.

 

„Nu donez sânge, pentru că nu am încredere în ce se întâmplă la noi – rişti să mergi sănătos şi să te întorci cu ceva. E un gest nobil, aş vrea să ajut, nu am nici probleme cu acele, nu mi-e rău dacă mi se ia sânge, m-am gândit de câteva ori să mă duc, dar nu pot să trec peste asta – tot nu am încredere în sistemul de la noi, din România”. E ceea ce crede un clujean despre sistemul de donare de sânge şi probabil aţi auzit ceva similar de la vreun prieten, o rudă sau aţi experimentat chiar voi sentimentul. Alţi clujeni s-au plâns de-a lungul timpului de condiţiile de la Centrul de Transfuzii, de procedură sau de tratament, de timpul lung de așteptare, de regulile care trebuie respectate într-un astfel de proces, nerespectarea lor ori s-au îndoit de calitatea testării. „Am observat că sunt probleme, greutăți şi disfuncţii pe tot lanţul de donare”, spune preşedinta unei asociaţii clujene.  “Venea foarte multă lume să doneze şi nu exista acolo capacitatea necesară de a-i prelua. Se trimiteau oameni acasă”, a constatat un președinte de ONG. Câteva asociaţii, ONG-uri și firme explică cum intervin acum pentru a sprijini dotarea şi renovarea, pe bucăți, a Centrului Regional de Transfuzie din Cluj; printre cei implicați: reprezentanți ai cluburilor Lions din Cluj și Beard Brothers, asociație care tocmai a anunțat că a reușit să strângă peste 20.000 de euro, cu o campanie. Donatorii asigură deocamdată cam două treimi din necesarul de sânge al spitalelor din Cluj.

Cei de la clubul Lions intervin “pe mai multe paliere”, pentru o serie de probleme pe care le are Centrul de Transfuzii. “Observând că sunt probleme, greutăți, disfuncţii pe tot lanţul – de la conştientizarea importanţei donării până la finalizarea recoltării şi prelucrarea probelor – ne-am propus să intervenim câte puțin, etapizat pe fiecare verigă. Degeaba facem campanii de conştientizare dacă nu există un spaţiu adecvat. Asta e realitatea”, spune Cristina Corpodean, preşedinte Lions Club Genesis. „Oamenii vin şi, pentru că procedura de înscriere e mai greoaie, fiind şi o lipsă acută de personal, trebuie să aştepte. Dacă aşteaptă 1-2 ore, cum se poate întâmpla, unii dintre ei poate pleacă. Aşa că vom interveni pentru renovarea de spațiu, s-au făcut deja lucruri pe sala de aşteptare, dar vrem să o facem mai primitoare, să punem două plasme – pe una să ruleze un film informativ, pe cealaltă emisiuni tv, ca să fie mai uşoară aşteptarea”, arată Corpodean. Doamnele Lions vor să aducă şi mobilier mai comod – scaune, canapele. Marea „durere” e însă la sala de recoltare. „Ne-am propus să renovăm sala de recoltare, aceea e probabil cea mai importantă parte. Vorbim de o renovare completă: de la reţelele electrice la calorifere, la plafon, e acolo un iluminator care trebuie înlocuit. E o sală peste care s-a tot dat cu vopsea, s-a găsit modalitatea de igienizare, dar trebuie intervenit mai profund. Şi scaunele de acolo sunt foarte vechi”, spune Corpodean. S-au primit şi unele noi, dar sunt tocmai ce ar trebui. Directorul Centrului Regional de Transfuzie Cluj, Adriana Sime, detaliază. „Cele noi nu sunt chiar conforme cu ce e nevoie. Sunt bune şi ne-am bucurat că le-am primit noi, dar nu sunt cele mai potrivite. Multora li se face rău și atunci trebuie să îl ridici pe donator dintr-o dată; scaunele nu au această opţiune. A intervenit o asociaţie care să achiziţioneze scaunele. Avem nevoie de minim şapte. Am înţeles că vor veni şi acelea, le vom primi”, spune Sime. Este vorba de o intervenție a asociaţiei Beard Brothers care se implică în dotarea centrului.

„Existând această implicare, noi am intervenit pe alte componente, am rugat-o pe doamna director să prioritizeze. Discutăm de două tipuri de componente: o dată pentru calitatea actului donării şi testării sângelui şi apoi pentru rapiditatea prelucrării. Dânşii au achiziţionat linia Elisa, care testează bolile transmisibile, dar nu au avut fonduri decât de o parte din componente”, spune Corpodean. Aşa că tot prin sponsorizare s-a completat aparatura, cu partea de spălător. Pentru controlul biologic al sângelui, pentru a completa o linie de testare, urmează o centrifugă. Apoi mai e sudeuza – adică aparatul care sudează tubulatura la punga de sânge. E nevoie de una mobilă, cu care să se poată efectua deplasări în sală. A ajuns şi asta. „Acum achiziţionăm o centrifugă”, completează Corpodean. „Aceasta e tot pentru maladii transmisibile, va asigura centrifugarea eprubetelor pilot aferente donării de sânge”, completează directorul Centrului.

 

 

Sala de aşteptare, dar şi cea de recoltare intră în lucrări de renovare şi, potrivit planurilor, acestea ar trebui să fie finalizate înainte de campania de primăvară (campania pentru donatori), care începe în 8 mai. Centrul rămâne operaţional în acest timp, cu un circuit al donatorilor modificat. Costurile pentru achiziţii de echipamente până acum ajung la 58000 de lei, socoteşte Corpodean – bani adunaţi de Lions. „Am avut un bal de caritate al cluburilor Lions, am avut evenimentul nostru aniversar Genesis în toamnă, sunt cotizaţiile colegelor, sponsorizări, evenimente. Prin toate acestea s-a susţinut proiectul Donez450”, spune Corpodean.

Aces proiect legat de donarea de sânge e, de fapt, mai amplu şi la el s-au asociat patru parteneri. „Suntem noi, Lions, care ne ocupăm de dotare şi renovarea Centrului de Transfuzii. Ne vom implica şi în campaniile de conştientizare. Mai e Organizaţia Studenţilor Medicinişti, care fac voluntariatul şi au propriile campanii – cam 2-3 pe an. Ei făceau campanii şi până acum, dar se bloca sala, erau echipamente care lipseau”, spune reprezentanta cluburilor Lions. O altă firmă s-a ocupat de conceptul grafic, design, partea de imagine. Apoi, compania de IT Life is Hard e responsabilă de platforma-registru, un proiect pe care şi l-au propus naţional, dar a început printr-un proiect pilot regional. Inspiraţi de nevoile de după cazul Colectiv, IT-iștii au gândit o platformă – donez450 – care să fie un registru al donatorilor activi din România, cu suport în procesul de donare prin notificări pe mail și sms în funcție de nevoile de sânge din centrele de donare.

„Identificăm modalităţi prin care mai putem interveni. Când ai campanii de recoltare, donatorii vin punctual, asigură o săptămână, două necesarul de sânge, apoi rămâi descoperit – cum se întâmplă pe perioada verii, exceptând Untoldul”, spune Corpodean. Pentru echilibru, s-ar pregăti campanii de donare în celelalte oraşe din judeţ: Turda, Câmpia Turzii, Dej, Huedin, Gherla.

De asemenea, va fi nevoie de alte fonduri pentru completarea dotărilor. Nevoile? „Am avea nevoie de congelator, de o centrifugă nouă pentru procesarea sângelui, care costă 50.000 de euro, minim. Sunt vechi, deci ar fi nevoie”, spune dr. Sime. De o parte din lipsuri se ocupă cei de la Beard Brothers. „Vor veni cu scaunele noi de donare. Ei contribuie şi pentru congelator, o sudeuză fixă au şi ei achiziţionată pentru sudarea tubulaturii – cea fixă, pentru procesare. Am acoperit nevoile cele mai urgente”, spune Sime. „Nevoi vor fi, va trebui să facem renovări pe lanţul de frig, sunt şi frigidere care sunt foarte vechi, aş vrea să le pun pe toate într-o singură sală, să avem o sală de frig monitorizată cum trebuie”, completează directorul centrului. 700.000 de lei + TVA. Acestea erau costurile pentru echipamentele trecute pe o listă a necesarului, care e trimisă anual la Bucureşti, spun cei de la centru. “Suntem autorizaţi, nu acreditaţi. S-au acreditat spitale, probabil va veni şi rândul centrelor de transfuzii. Asta înseamnă alte norme – va trebui să ne conformăm cu aparatura, cu personalul, să îndeplinim anumite standarde. Atunci, probabil, cu acest sprijin de care beneficiem, noi nu vom avea probleme decât cu centrifugile”, anticipează Sime. Veniturile proprii nu pot să acopere astfel de investiţii, spune directoarea centrului. „Din veniturile noastre nu putem să asigurăm tot necesarul pentru ca centrul acesta să fie unul ultramodern. Avem nevoie de susţinere mare din afară, noi trebuie să asigurăm din partea de venituri o parte din salarii, o parte celor ce lucrează pe PFA, materiale sanitare”, spune Sime.

 

 

 

Două treimi din necesarul spitalelor, asigurat de donatorii de la Cluj

Potrivit datelor disponibile, centrul are lunar aproximativ 1500 de donatori. Asta asigură cam două treimi din necesarul spitalelor din Cluj. „Pentru cealaltă treime aducem sânge de la centrele învecinate – din Alba, Zalău, Baia Mare, Satu-Mare, Oradea, săptămânal”, spune Sime. Vara, centrul se confruntă cu o scădere semnificativă a numărului de donatori. „Am reuşit să creştem puţin numărul de donatori în timp. Nu cu cât ne-am propus. Avem un plan de creştere cu 10%, am reuşit un plus de 1-2% anual. Important e că nu am scăzut. Poate cu campaniile de conştientizare se vor atinge aceste procente”, speră Sime.

Dar şi aici treaba ţine de echilibru și, dacă vin prea mulți, iar sunt probleme: centrul nu poate gestiona nici un număr foarte mare de donatori, cum se întâmplă uneori să vină în timpul campaniilor de succes. Chiar şi acum, cei de la OSM spun că pot mobiliza cam 200 de donatori pe zi. Degeaba! „Capacitatea noastră este limitată, şi ca personal. Apoi, noi trebuie să carantinăm acest sânge care se recoltează, să îl separăm de sângle valid care poate să inte în livrare. E o disfuncţionalite la noi – nu avem nici personal suficient, nici dotări suficiente pe linie de frig. Sângele are o durată de valabilite. Apoi scade brusc. Dacă nu am cerere şi am mai mult sânge decât e cererea, eu rebutez acest sânge. E păcat! Prefer să am donatori regulat şi nici campaniile să nu depăşească cererea. Trebuie o corelare între campanii şi ce pot oferi. Capacitatea noastră e de cam 70-80 de donatori pe zi. Sunt binevenite campaniile. Am zile când am doar 50 de donatori şi atunci am o problemă”, spune Sime.

Efectele aşteptate ale investiţiei? „Donatorul se va simţi mai confortabil. Pe partea de sală de recoltare, indiscutabil va fi altceva. Ne străduim şi pe partea de eficientizare. Aici depindem foarte mult şi de partea umană”, subliniază directoarea. E nevoie de donatori care să revină, mai spun reprezentanţii centrului. „Ar fi bine ca donatorii să vină la minim şase luni şi atunci poţi oferi siguranţă transfuzională. Pentru că un risc în transfuzii există. Minim, dar există. Şi atunci noi trebuie să facem cât mai mic acest risc, această fereastră imunologică. Aşa poţi să ai analizele donatorului pe partea de maladii transmisibile foarte bine monitorizate. Noi nu putem să depistăm până la partea de virus. Depistăm anticopii, aceştia au o perioadă în care apar în sângele donatorului. Există acest minim risc ca omul să doneze, să aibă virusul respectiv, dar anticorpii să nu fie detectabili încă. Noi vrem să micşorăm această fereastră, aşa încât să se ofere o siguranţă transfuzională maximă, dacă se poate. De aceea e foarte important ca donatorul să vină regulat. Dacă au o experienţă pozitivă, cu siguranţă revin”, spune Sime. Iar aici ar fi o promblemă, pentru că unii donatori pleacă dezamăgiți, deși vin cu cele mai bune intenții.

Un alt aspect la care ar trebui să se lucreze ţine de mentalitatea donatorului, spune Corpodean. „E o idee în rândul persoanelor de vârsta mea. Multe persoane asociază actul donării nu cu un gest caritabil, ci cu o nevoie: o zi liberă, bonuri. Aşa e de ani de zile. Vreau să schimbăm mentalitatea asta, pe care am avut-o eu, prietenii mei. Şi să facem nişte campanii dedicate. „Arhitecţii donează”, „Avocaţii donează”, „Jandarmii donează”, „Sportivii donează”. Cred că asta are impact asupra populaţiei – acea parte a populaţiei care nu e tot timpul prezentă în online. Trebuie să ajungem la ideea că actul donării e un act onorant şi că e o nevoie. Şi să extindem plaja celor cărora ne adresăm. Campaniile OSM se adresează mai ales tinerilor, vrem să extindem plaja. Mai ales că vorbim de un segment de persoane care nu depind de vacanţe”, spune Corpodean.

 

Cum arată sala de recoltare:

 

 

Vezi și:

Campania de donare de sânge UNTOLD a dat peste cap Centrul de Transfuzii din Cluj. Unii se revoltă: “Nu ne mai primesc!” Directoarea Centrului reacționează: “Noi facem ce putem”

 

Beard Brothers a anunțat la final de campanie: 22.720 de euro pentru Sânge

 

Asociația Beard Brothers, alături de “aripa” feminină – The Sisterhood – tocmai au încheiat, de câteva zile, o campanie legată de donarea de sânge, care a presupus o serie de evenimente pentru strângere de fonduri. La lansare, Keep the blood flowing presupunea strângerea a 18.000 de euro pentru reutilarea Centrului de Transfuzii Sanguine din Cluj-Napoca – cumpărarea de aparatură necesară pentru a verifica sângele donatorilor şi de virusul hepatic şi aparatură nouă pentru stocarea sângelui. “Am făcut 2-3 campanii de donare de sânge. Venea foarte multă lume să doneze şi nu exista acolo capacitatea necesară de a-i prelua. Se trimiteau oameni acasă. Atunci am zis: hai să o luăm invers, rezolvăm problema asta şi apoi chemăm oamenii. Era frustrant – veneau oamenii de la lucru, să doneze sânge şi îi trimiteau acasă”, a menționat Cornel Hoza, în timpul campaniei. Vineri, Beard Brothers a anunțat finalul campaniei Keep The Blood Flowing. “Aseară a fost ultimul eveniment dedicat campaniei. Am reușit să strângem încă 1068 de euro, astfel am ajuns la suma de 22720 euro, cu 4720 de euro mai mult decat tagetul propus. Ne apucăm de cumpărături și revenim cu dovada”, a anunțat asociația “Noi plătim direct la furnizori, ne consultăm cu Centrul de Transfuzie, consultăm oferte. Pentru achiziția de scaune am obținut 7 la pret de 5”, spune Cornel. Ca să vă faceți o idee despre primele costuri: 2000 de euro a fost avansul pentru cele șapte scaune.

Dar din dar. Povestea “Mașinii Bărboase” care îi duce, gratis, pe clujenii cu dizabilități și pe cei nevoiași

 

 

by -
0 100
Foto: Targ de nunti, Cluj

Peste jumătate dintre utilizatorii unei platforme generaliste de anunțuri sunt dispuși să aloce până la 10.000 euro pentru organizarea nunții, arată o analiză recentă. Conform unui studiu efectuat de OLX, 56% dintre utilizatori sunt dispuși să aloce până la 10.000 euro pentru organizarea nunții, iar 22% dintre aceștia ar investi dublu, până la 20.000 euro. 10% dintre cei care au răspuns chestionarului plănuiesc să investească chiar și mai mult, până la 30.000 euro.

În ceea ce privește achiziția rochiei de mireasă, rezultatele studiului arată că o treime dintre viitoarele mirese ar investi aproximativ 2.000 lei, pe când un sfert dintre acestea ar investi până la 1.000 lei. 18% dintre româncele chestionate de OLX și-au bugetat o suma chiar și mai mare, de 3.000 lei. În cazul bărbaților, achiziția unui costum de mire implică un buget de cel mult 1.000 lei pentru 34% dintre cei chestionați. Doar 1 din 5 bărbați ar aloca o sumă mai mare, de 2.000 lei.

Un alt rezultat al studiului arată ca 60% dintre românii chestionați își rezervă spațiul pentru eveniment cu cel puțin un an înainte, în timp ce 30% dintre ei se pregătesc cu 3 ani înainte. Pentru 10% dintre ei, rezervarea spațiului se face cu 2 ani înainte.

În prezent, pe OLX se găsesc peste 15.000 de oferte pentru rochii de mireasă, dintre care aproximativ jumătate au fost scoase la vânzare în primele luni ale acestui an. Cei mai mulți români sunt pragmatici și atunci când vorbim despre cel mai important moment din viața lor. În primele luni din 2017, un sfert dintre cele aproape 7.000 de anunțuri noi cu rochii de mireasă scoase la vânzare pe OLX au fost declarate vândute de proprietarele lor într-o săptămână. Mai mult, 34% dintre acestea au fost date în numai 28 de zile, ofertele fiind cu aproximativ 30-40% sub media prețurilor pe care le găsim în magazinele de specialitate.”, menționează Răzvan Acsente, Head of Marketing OLX Group Romania.

Cea mai scumpă rochie de mireasă de pe platforma de anunțuri poartă semnatură designerului israelian Galia Lahav și a fost scoasă la vânzare la prețul de 22.000 lei (5.000 de euro), cu 40% mai puțin decât prețul inițial. La polul opus, multe românce aleg să și doneze rochia de mireasă femeilor cu posibilități financiare scăzute, punând anunț pe OLX: „Donez rochie de mireasă unei viitoare mirese care chiar are nevoie de ea. A fost folosită anul trecut și acum vreau să o donez unei alte fete să se bucure de ea, așa cum m-am bucurat și eu.”

Studiul a fost efectuat în luna martie 2017 pe un eșantion de 2.531 de utilizatori OLX cu vârstele cuprinse între 25-34 de ani, dintre care 61% au fost femei.

Vezi și:

Vizită în palatul industriei nunţilor

by -
0 1316

CFR Cluj încearcă să iasă din insolvență, iar din sezonul viitor va avea ca obiectiv clar câștigarea campionatului.

Pentru asta, clubul încearcă două mutări la nivelul conducerii. Sursele actualdecluj.ro dezvăluie că reprezentanți ai CFR-ului i-au contactat deja pe Daniel Stanciu și Bogdan Mara pentru ca a veni la echipă din vară. Ambii ar urma să fie parte din staff-ul administrativ, dar deocamdată nu se știe pe ce funcție.

Și nu se știe dacă președintele clubului, Iuliu Mureșan, va mai continua din vară. “Atât Stanciu, cât și Mara au oferte clare să vină la CFR din vară. Și-au dat acordul, dar mai rămân de pus la punct anumite detalii”, povestește o persoană din anturajul CFR-ului.

Daniel Stanciu e fost impresar și a colaborat în trecut cu formația clujeană. Bogdan Mara e fost fotbalist în Gruia, actualmente impresar și e în relații apropiate cu clubul “feroviar”.

Vom reveni cu detalii!
Știre în curs de actualizare.

CITIȚI ȘI: EXCLUSIV Paszkany, vizită fulger la CFR Cluj. I-a certat și apoi i-a încurajat pe jucători. El a fost însoțit de Marian Băgăcean. Ce jocuri de culise se fac în Gruia

CITIȚI ȘI: CFR Cluj rămâne în insolvență. “Nu înțelegem de ce s-a luat această hotărâre”

by -
0 96

Unul dintre cei mai importanți economiști ai lumii ajunge la Cluj, unde primește titlul de Doctor Honoris Causa al celei mai mari universități din țară.

E vorba de unul dintre cei mai importanți economiști ai momentului, Xavier Sala-i-Martin, profesor la Columbia University, care primește joi titlul Doctor Honoris Causa al Universității “Babeș-Bolyai”. Ceremonia are loc în Aula Magna a universității.
Absolvent al Universității Autonome din Barcelona (1985), Xavier Sala-i-Martin a urmat doctoratul în științe economice la Universitatea Harvard, pe care l-a încheiat în 1990. Este în prezent profesor al Departamentului de Științe Economice al Columbia University din New York și profesor asociat al Universității Pompeu Fabra de Barcelona.

Sala-i-Martin a contribuit prin expertiza sa la cercetări privind creșterea și convergența economică, inegalitatea distribuirii veniturilor și sărăcia, respectiv competitivitatea economică. UBB spune că cercetările sale constituie unul dintre punctele de pornire ale filosofiei fundamentale a Uniunii Europene privind convergența economică.

Să mai spunem că Xavier Sala-i-Martin e și fost și manager sportiv: a fost timp de mai mulţi ani preşedinte al Comisiei Economice a clubului de fotbal FC Barcelona şi, pentru o perioadă, a fost președinte interimar al clubului spaniol de fotbal, în 2006. De altfel, la Cluj acesta vizitează și clubul de fotbal Universitatea.