Arhiva lunarăApril 2017

by -
0 124

Performanță istorică pentru sportul clujean astăzi la Turda, unde echipa de handbal masculin Potaissa s-a calificat în finala Challenge Cup.
Potaissa a dispus de echipa finlandeză Valur, 32-23, într-o sală plină.
Potaissa Turda a învins Valur Reykjavik cu 32-23 (16-9) în manşa retur a semifinalelor Cupei Challenge şi s-a calificat în finala întrecerii. Ardelenii au reuşit să refacă un handicap de 8 goluri, după ce au pierdut săptămâna trecută cu 30-22 în Islanda. Potaissa va juca, aşadar, pentru trofeu cu Sporting Lisabona, cele două manşe fiind programate în 20/21 mai, respectiv 27/28 mai, informează Pro Sport.
Potaissa Turda este a cincea echipă din România care s-a calificat în finala Challenge Cup, după Steaua, UCMR Reşiţa, CSU Suceava şi HC Odorhei. Steaua, Reşiţa şi Odorhei au şi câştigat trofeul.

by -
0 249

Primăria din Satu Mare face campanie ca să-i aducă acasă pe tinerii plecați să studieze la facultate în Cluj: le face bursă a locurilor de muncă dedicată.

Bursa joburilor are loc în 11 și 12 mai la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, are și un nume, “Satu Mare te așteaptă”, și urmărește să îi readucă acasă pe studenții sătmăreni după ce termină facultatea de la Cluj.
“În ultimii ani, tinerii au plecat într-un număr alarmant de mare din orașul nostru. Din păcate, vechea conducere a municipiului nu s-a interesat de generațiile viitoare, nu le-a oferit locuri de muncă, dar nici măcar un oraș cu un aspect plăcut. Acum noi plătim daunele dar ‘exodul creierelor’ trebuie oprit. Satu Mare se va dezvolta numai dacă tinerii se întorc după absolvirea studiilor și se angajează acasă. Acest lucru se va întâmpla doar dacă le oferim condiții bune de trai în orașul lor natal. Firmele au nevoie de forță de muncă pricepută și tocmai tinerii care se întorc reprezintă cheia acestui proces, de asigurare a unui personal bine instruit pentru firmele de top. Atât orașul nostru cât și sătmărenii au doar de câștigat din acest proiect”, a precizat primarul Kereskenyi Gabor pentru Agerpres.

Jumătate din noile angajări de anul trecut, adică aproape 80.000 de noi locuri de muncă, au fost făcute de companiile din Bucureşti, Timiş, Ilfov, Cluj şi Bihor, arată datele centralizate de Ziarul Financiar pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

Angajatorii din Bucureşti au făcut peste 35.000 de noi angajări în ultimul an, în timp ce companiile din Timiş, Ilfov şi Cluj au creat mai mult de 10.000 de locuri de muncă noi. Fabricile şi centrele de servicii au fost marii angajatori ai anului trecut, însă cele mai multe joburi au fost create tot în zonele în care au existat investiţii străine, unde există un deficit foare amre de forţă de muncă şi şomaj scăzut.

„A crescut numărul de angajaţi în regim temporar exact în zonele în care s-au făcut cele mai multe angajări anul trecut. Tot în aceste judeţe a crescut numărul de cereri de noi angajaţi şi în primele luni din acest an. Din păcate, nu mai găsim oameni pe care să îi angajăm, ne confruntăm cu o lipsă de personal foarte mare. De multe ori mutăm oameni din judeţele din Moldova şi îi ducem în zonele în care se fac angajări. Anul trecut am mutat candidaţi din Moldova în Dej, de exemplu. Oamenii sunt mai flexibili şi mai dispuşi la mutare, au mai crescut şi salariile, iar acesta este unul dintre motivele pentru care se mută mai uşor“, a spus Cristina Săvuică, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Lugera.

by -
0 167

Universitatea Cluj a învins azi Unirea Tritenii de Jos, 0-3.
U a deschis scorul încă din minutul 4, prin Dorin Goga, iar prima repriză a consemnat alte două mari ocazii, prin Giurgiu în min. 27 și Takacs în ultimul minut al reprizei, dar aceștia au șutat în bară. Marius Ionescu a înscris golul cu nr. 2 în minutul 62, iar ultimul gol al partidei a venit în chiar ultimul minut regulamentar de joc, un șut deviat al lui Marius Potcoavă.

Să mai spunem că, în tur, U Cluj a învins Tritenii de Jos cu 12-0 pe Cluj Arena.

Turdanews.net a transmis meciul în direct, integral. Vezi înregistratea, mai jos:

by -
0 195

Un clujean dat în urmărire internațională încă din 2001 a fost prins în sfârșit ieri, după 16 ani.

E vorba de un bărbat de 59 de ani ce era dat în urmărire internațională din 2001, după ce a fost condamnat pentru tentativă de omor.A fost preluat ieri din Istanbul, de o escortă formată din polițiști din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională. Pe numele acestuia, Tribunalul Hunedoara a emis, în anul 2001, un mandat de condamnare la pedeapsa de opt ani de închisoare pentru tentativă la omor.

News.ro arată că e vorba de Ioan Bolfa, născut în comuna Aluniş, judeţul Cluj, care avea ultimul domiciliu în judeţul Hunedoara.

După mai mulţi ani în care nu a fost găsit, numele acestuia a fost trecut pe lista celor mai căutaţi infractori.

Acesta a fost condamnat pentru că în, în urma unui conflict spontan, a tăiat o persoană cu un cuţit, în zona abdomenului. Ioan Bolfa a fost trimis în judecată în iunie 1999 şi condamnat definitiv în octombrie 2001, potrivit surselor judiciare.

Bărbatul figura în categoria most wanted a persoanelor urmărite de Poliția Română, fiind inclus în mai multe operațiuni globale ale Interpol de capturare a celor care se sustrag punerii în aplicare a mandatelor internaționale.

by -
1 203

Celebra ”Casa bântuită” de pe strada Libertății nr. 69 din Apahida a fost cumpărată în 2014 cu gândul de a fi revândută. Locuința nu a fost ofertată deși este bine amplasată, chiar la strada principală, aproximativ în mijlocul localității. Potențialii clienți au fost speriați de zvonurile care circulau printre localnici referitor la existența unor fantome care bântuiau casa.
Văzând că nu găsește client, noul proprietar a hotărât să demoleze casa și să încerce să vândă terenul. Chiar și fără sinistra casă, terenul nu și-a găsit client aproape doi ani.

În decembrie 2016 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metro-politană Cluj a decis să achiziționeze terenul de 725 de mp cu aproximativ 29.000 euro și construiască un ansambu de 6 locuințe modulare, care vor fi locuite de mai multe familii nevoiașe.

Din informațiile apahida.ro, cele 6 apartamente de pe strada Libertății vor fi locuite de 6 familii de romi de la Pata Rât și nu este singura locația din Apahida unde ar putea fi reintegrați o parte dintre locatarii rampei de gunoi.

Vestea că vor avea vecini câteva familii de rromi de la Pata Rât i-a nemulțumit pe o parte din vecini care au fost informați de cei care lucrează că aparta-mentele vor fi aduse mai multe persoane nevoiașe, însă nu au precizat de unde provin ele.

În Cluj-Napoca au fost achiziționate sau sunt în curs de achiziție aproximativ 16 apartamente in diverse zone ale orașului. Floreștiul și Baciul vor găzdui și ele familii nevoiașe de la Pata Rât.

Primarul comunei Apahida Grigore Fati ne-a declarat că proiectul a obținut autorizația de construcție, iar procedurile ce țin de urbanism au fost respectate. De asemenea edilul comunei s-a arătat nemulțumit de decizia conducerii Asociației metropolitane:

În prealabil trebuia să aibă loc o consultare cu autoritățile locale și abia
apoi să fie luată decizia de achiziție a respectivului teren. Poate avem si noi de facut o recomandare sau avem o obiectie cu privire la zona.
În plus avem și noi destule persoane nevoiașe chiar și rromi, dacă tot s-au construit aceste apartamente în Apahida, de ce nu le pot ocupa persoanele nevoiașe din Apahida, întrucât și UAT Apahida face parte din Zona Metro-politană Cluj?- a declarat Grigore Fati – Primarul comunei Apahida

Citește și:

35 familii de la rampa de gunoi a Clujului se mută în locuințe sociale cumpărate în proiect de 4 milioane de euro

by -
0 129

Sute de taximetriști au protestat azi în Cluj-Napoca împotriva sistemului de car sharing Uber ce, spun ei, le face concurență neloială.
“Revendicările noastre sunt legate de concurența neloială”, spun taximetriștii. “Nu ne interesează fiscalizarea sau modul în care se face aceasta, sunt instituții abilitate să verifice aceste aspecte. Ne interesează existența pe piață a unui serviciu similar, care desfășoară activități de transport persoane, fără să aibă agrementarea necesară în acest sens. NU se poate să stai ascuns în spatele unui termen, “ride sharing”, și astfel să eludezi toată legislația din domeniu”, transmit aceștia.

La protestul de azi au participat 400 de taximetriști, transmit reprezentanții asociației ce le reprezintă interesele. Taximetriștii au un ghimpe împotriva Uber, serviciul de car sharing ce a împânzit lumea iar în România a ajuns până acum în trei orașe – București, Brașov și Cluj-Napoca. Doar în acesta din urmă taximetriștii s-au asociat și au dat în judecată firma prin care Uber operează în România căci, spun ei, serviciul e ilegal. Taximetriștii din Cluj și-au făcut asociație – Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania, și-au angajat avocați – casa de avocatură Câmpan & Timonea – și au dat în judecată gigantul Uber, mai exact firma prin care acesta operează în România, Uber Systems SRL, pe care o acuză de concurență neloială. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Specializat în 4 noiembrie iar cel mai recent termen în proces a fost chiar ieri.

În urmă cu o lună aceștia au organizat un protest similar, ce a pornit din parcarea Sălii Sporturilor:

Taximetriștii din Cluj, protest împotriva Uber: “Aici e Cluj Napoca, România, nu colonie americană. Plecați acasă, hoților”

by -
0 143

Ministrul cercetării Șerban Valeca și-a ridicat în cap cele mai mari universități din țară, între care și “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, la doar câteva luni de la numire, după decizii care, spun reprezentanții acestor universități, sabotează cercetarea științifică.

Consorțiul Universitaria, ce reunește cele mai mari cinci universități din țară – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București – trimite scrisoare deschisă premierului Sorin Grindeanu, în care acuză ministrul că pune în pericol integritatea sistemului național de cercetare, prin “câteva situații flagrante”. Astfel, Valeca a desființat toate consiliile consultative cu atribuții în cercetare și care, prin noua structură guvernamentală, au fost preluate de Ministerul Cercetării și Inovării. “Este important de știut că procesul de constituire a acestor consilii a fost coordonat în 2016 de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și a cuprins etape consolidate prin intermediul unui dialog continuu cu mediul de cercetare din țară și din Diaspora. Astfel, consiliile numite în 2016 au asigurat nu doar reprezentativitatea sistemului de cercetare, în întreg ansamblul său, ci și respectarea unor standarde profesionale și morale ridicate, în corelare cu practicile internaționale”, arată Consorțiul. Astfel, adaugă acesta, momentul pe care cercetarea românească îl trăiește acum “este unul extrem de îngrijorător nu doar pentru România recentă, ci și pentru cea viitoare, fiind puse sub semnul întrebării mecanisme și principii de bază pentru orice sistem de cercetare solid”.

Consiliile consultative numite de Valeca, adaugă consorțiul în scrisoarea deschsiă, “ridică semne serioase de întrebare cu privire la procedura de selecție și la intențiile reale față de atribuțiile acestor organisme”. Universitaria e privat de reprezentarea corectă în aceste consilii, consideră acesta – cele cinci universități au cea mai bogată producție științifică, adică peste 50% din cercetarea existentă la nivel național, dar sunt reprezentate în mai puțin de 10% din structura nominală a consiliilor. “Se poate observa flagrant cum institute de cercetare nereprezentative pentru sistem sau universități care nu au fost niciodată incluse în clasamentele internaționale au privilegiul unei prezențe semnificative în cadrul acestor consilii. Mai mult, sunt membri care nu se bucură de o reputație aleasă în rândul colegilor noștri cercetători, unele dintre probleme fiind semnalate și de mass-media”, arată consorțiul.

“Având în vedere importanța acestor consilii consultative pentru credibilitatea și consolidarea comunității științifice românești, considerăm că demersul domnului ministru Șerban Valeca este unul care contravine grav acestui deziderat. Mai mult decât atât, acțiunile ministrului Cercetării Inovării riscă să așeze știința românească la periferia sistemului internațional de cercetare. Toate eforturile întreprinse în ultimii ani, care au vizat nu doar creșterea reputației cercetării românești, ci și alocări financiare mai mari, vor fi anulate ireversibil”, subliniază consorțiul.
Astfel, prin Actul adițional nr. 10/2017 la contractul de finanțare a Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare, semnat între Ministerul Cercetării și Inovării și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, sunt eliminați evaluatorii străini din procesele de evaluare a proiectelor de cercetare. “Implicarea acestora ca evaluatori va fi o situație de excepție, fiind stipulat în document că prezența lor va fi posibilă „numai în cazul în care nu există niciun specialist disponibil la nivel național”. Dacă cercetarea românească a reușit să își câștige locul în comunitatea internațională, aceasta se datorează, într-o măsură covârșitoare, evaluatorilor și experților străini care au acceptat să vină cu expertiza lor. Implicarea experților internaționali reprezintă o practică internațională curentă, iar eliminarea acestora va periclita obiectivitatea și seriozitatea procesului de evaluare a proiectelor științifice”, mai arată reprezentanții celor cinci universități.
O altă situație reclamată de aceștia, despre care ei spun că e una “alarmantă”, o reprezintă un alt aspect stipulat în actul adițional, respectiv cel că „selecția la nivel național are la bază utilizarea echilibrată a resurselor umane din toate regiunile de dezvoltare, acordându-se prioritate problematicii și priorităților regionale ale cercetării științifice aplicate”. “Acest principiu de selecție reprezintă o abdicare fățișă de la criteriile care definesc însăși cercetarea științifică: relevanța și excelența. Aspectele cantitative, în detrimentul celor calitative, coroborate cu perspectiva exclusiv regională, pun în pericol internaționalizarea cercetării românești, conectarea la tendințele științifice internaționale și relevanța cercetării românești în raport cu cea globală”, arată scrisoarea deschisă.

 

by -
0 661

Cel mai important eveniment al primăverii din domeniul sănătăţii, Gala Elitelor Medicale Transilvane, a premiat aseară excelenţa în domeniul medical, printr-o ceremonie elegantă, ce a avut loc la Grand Hotel Napoca.

“E în natura noastră să ne autodepășim, să ne dorim să fim mai buni în fiecare zi. E o competiție cu noi înșine, care naște evoluție și plusvaloare socială. Cei care au fost prezenți la evenimentul nostru sunt exemple ale naturii umane perfecționiste. Cei care au vorbit la conferințe, cei care au învățat de la ei, cei care au fost premiați, participanți, invitați. Fiecare om prezent la Gala Elitelor Medicale a fost acolo pentru că își dorește să învețe, să fie mai bun, să-i sărbătorească pe cei mai buni. Dacă vom reuși să creăm o mică parte dintr-o lume mai bună, înseamnă că scopul nostru a fost atins. Sunt mândru şi onorat că am reuşit să dezvolt Gala Elitelor Medicale Transilvane, extinzându-ne în acest an aria la nivelul Transilvaniei, şi să celebrăm împreună excelenţa medicală, oameni valoroşi care au fost premiaţi şi care merită toată stima şi aprecierea noastră!”, a declarat Ioan Geană, organizatorul evenimentului.

Gala Elitelor Medicale reuneşte anual excelenţa medicală la Cluj

Gala Elitelor Medicale este inițiată de brandul Clujul Elitelor și Valorilor şi s-a desfăşurat în parteneriat cu unităţi medicale publice, universităţi şi alte entităţi private din România, care au înţeles necesitatea susţinerii sistemului medical. Astfel, partenerii de încredere ai Galei Elitelor Medicale Transilvane din acest an au fost: NTT Data, Fundația Transilvania Leaders, Organizația Tinerilor Medici, Asociația Română a Farmaciștilor Clinicieni, Codrean, Iusco, Jucan – Societate civilă de avocați, Worwag Pharma, Ropharma, Terapia, Spitalul Sf. Constantin, Fares, Alphega, Syntergy, Innotech, Turnătoria Metalul, Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, Magnolia, Farmec, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Cluj, Asociația de Podiatrie, Coral, Brantner, Neon Lightning. Organizatorii îşi propun ca acest eveniment, care reuneşte excelenţa, să devină o tradiţie la Cluj-Napoca, următoarea ediţie fiind programată pentru primăvara anului 2018.

Premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane

În cadrul unei ceremonii elegante, prezentată de Adelina Chișu, în prezenţa lumii medicale transilvane, 32 de medici performanţi, cadre universitare valoroase, dar şi cei mai buni rezidenţi şi studenți au fost răsplătiţi pentru constanţa eforturilor, pentru calitatea cercetării şi nu în ultimul rând pentru devotamentul lor faţă de pacienți. Astfel, premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane, ediţia a II-a, au fost: Prof. Univ. Dr. Alexandru Irimie, Dr. Bogdan Petruţ, Dr. Nicolae Crişan, Dr. Marcel Rad, Dr. Bogdan Moldovan, Echipa de urologie din cadrul Centrului de Excelență în Chirurgia Robotică, Spitalul Sf. Constantin Brașov, Dr. Livia Ognean, Dr. Victoria Bîrluțiu, Dr. Ioan Dănuț Cocoi, Dr. Ileana Forfotă, Dr. Andrei Mureşan, Dr. Daniel Porav, Dr. Monica Măgherușan, As.Șef Spital Corina Mureșan, Prof.Univ.Dr. Mihaela Băciuț, Conf.Univ.Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, Prof.Univ.Dr. Marius Roman, Conf.Univ.Dr. Ciprian Brisc, Șef.lucr.dr. Monica Sabău, Conf.Univ.Dr. Dan Eniu, Prof.Univ.Dr. Marcel Tanțău, Prof.Univ.Dr.Monica Voichița Acalovschi, Prof.Univ.Dr. Gheorghe Tomoaia, Prof.Univ.Dr. Nicolae Hâncu, Prof.Univ.Dr. Silviu Albu, Prof.Univ.Dr. Constantin Copotoiu, Prof.Univ.Dr. Benedek Imre, Prof.Univ.Dr. Oliviu Pascu, Dr. Mihai Pandrea, Dr. Răzvan Couți, Robert Simon și Organizația Tinerilor Medici.

by -
0 658

Un număr de 35 de familii ce locuiesc lângă groapa de gunoi a Clujului primesc locuințe sociale în chirie, într-un proiect de milioane de euro ce urmărește să ajute comunitatea de rromi aciuiată lângă rampă, ce numără acum sute de persoane și crește de la an la an.

Cel mai scump proiect din numeroasele care urmăresc cel puțin pe hârtie să îmbunătățească situația rromilor de la Pata Rât se încheie peste două zile, după patru ani de finanțare. Bugetul total – peste patru milioane de euro, bani din care covârșitoarea majoritate e asigurată din fonduri norvegiene. Acum, la sfârșitul proiectului, probabil cel mai tangibil rezultat e că asociația care l-a derulat a cumpărat ori construit 35 de locuințe, pe care acum le închiriază familiilor exemplare de la rampa de gunoi, pe sume simbolice.

“Obiectivul principal ar trebui să fie desegregarea teritorială a Pata Rât-ului”, spune coordonatorul de proiect Tonk Gabriella. “În viziunea noastră Pata Rât n-ar trebui să existe ca atare pentru că e o zonă industrială, nu rezidențială. E extrem de toxică și credem că oferind alternative de locuire familiilor din pata rât zona ar trebui să fie practic desființată ca zonă de locuire”.

Astfel încât cele 35 de locuințe cumpărate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj sunt în Florești – 9, în Baciu – 3, 12 apartamente în clădiri nou-construite în Apahida, iar restul de 12 au fost cumpărate de pe piața liberă în Cluj-Napoca. Beneficiari sunt 35 de familii ale căror dosare de înscriere au întrunit cele mai bune punctaje bazate pe venit, faptul că părinții sunt angajați iar copiii sunt înscriși la școală și o frecventează. Chiria – 100 de lei pe lună.

Apartamentele au între 36 și 6 metri pătrați, până la trei camere, au aragaz, mașină de spălat și frigider. “Pe Coastei locuiam pe 16 metri pătrați, acolo era bucătăria, dormitorul, baia, tot”, spune unul dintre beneficiari, Linda Zsiga.  “Alții locuiesc pe deal, în barăci de lemn improvizate, placate; pe Cantonului majoritatea nu au energie electrică iar apa – e un robinet la câteva sute de familii, iar toalete nu au deloc”.

Dar cel mai mare câștig al acestui proiect de patru milioane de euro, consideră directorul asociației intercomunitare Zoltan Coraian, e schimbarea mentalității celor care locuiesc la rampa de gunoi. “Am constatat o schimbare de atitudine a multor locuitori din Pata Rât: inițial aveau o atitudine circumspectă și de neîncredere. Au trecut prin multe încercări și au trăit multe promisiuni care nu s-au adeverit. Când au văzut că 35 familii dintre cele 41 care și-au depus dosarele într-adevăr se vor muta, copiii merg la școală și sunt ajutați, 300 au primit acte etc, s-a schimbat atitudinea multora și încep să facă tot felul de acțiuni ca la viitoarea alocare de apartamente să aibă punctaj mai mare: intrarea în legalitate cu acte – familii care înainte nu erau interesate acum ne caută, își caută loc de muncă, își trimit copiii la școală ca la următoarea alocare să fie mai în față pe listă. Acesta mi se pare un rezultat mai mare al proiectului decât cele 35 de apartamente”, spune el.

Citește și:

Reportaj la Pata Rât: prostituție cu minore, jocuri de noroc, gunoaie și muncă grea. Cum muncesc și trăiesc sutele de rromi de la groapa de gunoi a Clujului

Au construit zeci de case pentru țiganii din Pata Rât, se lovesc de birocrație: nu pot aduce gaz, apă și canalizare, nu pot face buletine. Care e motivul

Primăria din Cluj rezolvă problema miilor de rromi de la rampa de gunoi – cu conferințe pe bani norvegieni

VIDEO 2 milioane de euro pentru țiganii de la Pata Rât: cum vor norvegienii să rezolve problema comunității de la rampa de gunoi