Arhiva zilnicăMar 28, 2017

sursa: Primaria Cluj

Nici cu rugăminți, nici cu buna credință, nici cu programe de intervenție, nici cu impozit mărit, administrația locală n-a reușit să instituie o stare de siguranță a fațadelor în centrul istoric. În buricul Clujului, încă pică tencuiala de pe clădiri și pun în pericol trecătorii.

În prima zi a săptămânii în curs, pe strada Universității nr. 3 a picat o bucată sticlă din geamul clădirii, deteriorând un autoturism parcat în zonă. A doua zi din săptămână au picat bucăți de tencuială la o stradă distanță, pe Memorandumului nr.3.

Poliția locală a interenit în abele cazuri, alături de pompieri pentru îndepărtarea elementelor periculoase. De asemenea, au aplicat proprietarilăr câte două sancțiuni, fiecare în valoare de 4000 lei, deoarece nu și-au întreținut corespunzător fațadele. Potrivit primăriei, ambii proprietari sancționați au fost, în prealabil, somați de municipalitate în cursul anului trecut ca să își repare fațada în așa fel încât să nu pună în pericol siguranța trecătorilor.

sursa: Primaria Cluj

Programul ambițios relansat în 2016 de Primăria clujeană pentru a schimba fața centrului Clujului începe să scârțâie. Municipalitatea a decis anul trecut să uzeze de pârghia impozitului mărit pentru proprietarii de clădiri din centrul orașului care refuză să-ți întrețină fațadele, însă n-a procedat ca la carte. A decis cota la supraimpozitare la 500%, maximul prevăzut de lege, apoi a nominalizat proprietarii care, fiind somați, nu au făcut demersurile legale pentru a-și repara fațadele degradate.

Numai că, atunci când autoritățile locale au a fost puse în fața listei negre, o proprietară înstărită de spații pe B-dul Eroilor a reușit să întoarcă lista și să nu mai fie supraimpozitată, demonstrând culpa primăriei, care n-ar fi notificat societățile prin care deține spații.

Lista inițială a primăriei cuprindea 500 de apartamente din 56 de clădiri pentru care proprietarilor li s-a mărit impozitul cu 500%. Din 2017, această listă a început să intre la apă. Deja câteva zeci de apartamente au fost scoase (sau urmează să fie) de la supraimpozitare. Alți proprietari au deschis procese împotriva primăriei.

Potrivit evidențelor administrației locale, au fost verificate 372 de clădiri din centrul orașului, adică 3082 de apartamente/proprietari care au primit somații să își repare fațadele. Din acest total, proprietarii a 56 de clădiri au cerut deja autorizații de construire pentru lucrări de refațadizare/reparații capitale ale acestora. Alte 47 de clădiri au parcursul lucrări de refacere a fațadelor fără autorizație de contruire având în vedere că au presupus doar intervenții de vopsire a fațadei cu păstrare culorilor sau de refacere partială a tencuielii. Încă 213 de obiective din această listă nu prezintă semne îngrijorătoare de degradare, însă anul acesta vor fi din nou monitorizate și în cazul în care prezintă semne de deteriorare vor parcurge procedura pentru reabilitare, plus supraimpozitare. Celelalte 56 de imobile de pe listă, însumând un total de  500 de apartamente, au fost supraimpozitate, având în vedere că proprietarii au refuzat să se conformeze și să inițieze lucrări de reabilitarea a clădirilor. S-a aplicat supraimpozitarea cu 500% pentru proprietăți situate în Piața Unirii, pe strada Kogălniceanu, Universității, Virgil Fulicea, Victor Babeș, Regele Ferdinand, Nicolae Cristea, Memorandumului, Moților, Samuil Micu, Iulis Maniu, Cloșca, Geroge Coșbuc, Episcop Ioan Bob, Emis Isac, Brătianu, Horea, F.J Curie, B-dul 21 Decembrie 1989, B-dul Eroilor, Piața Ștefan cel Mare sau Baba Novac.

O bucată din clădirea fostului hotel Continental s-a desprins rănind un trecător, incident care a deschis discuția privind starea în care se află centrul istoric degradat al orașului. Multe alte clădiri lăsate de izbeliște de ani de zile în “zona 0″ așteptă în continuare intervenții de “salvare”. Nu sunt bani sau nu a fost timp destul pentru inițiarea unor lucrări, după cum s-au plâns proprietarii. Timpul lăsat pentru intervenții nu e suficient pentru lucrări de calitate și pentru îndeplinirea procedurilor, au reclamat alții. Proprietarii au avut ca termen finalul lunii noiembrie 2016 pentru a obține autorizații de construire sau pentru a efectua reabilitarea. Cei care nu au reușit, au de plătit impozit majorat. Zeci de proprietari au protestat și au cerut primăriei încă de la finalul anului trecut păsuire pentru lucrări sau reducerea procentului de majorare, având în vedere că timpul ar fi fost prea scurt pentru a îndeplini aceste obligații, cu tot cu procesul birocratic. În plus, merită menționat că pentru unele clădiri nu a fost nevoie de Autorizație de Construire pentru începerea șantierelor, iar felul în care s-au monitorizat lucrările nu garantează că intervențiile realizate sunt de calitate. Acesta este reproșul principal adus de proprietari și de proiectanții clujeni primăriei, că a tratat diferențiat lucrările din centrul istoric: pe unii i-a lăsat să văruiască clădirile de formă, ca să nu fie supraimpozitați, iar pe alții i-a ținut luni de zile și le-a cerut autorizație de consturire. 

DETALII:

Marea răzgândeală în Cluj-Napoca. Primăria își reconsideră deciziile. Fațadele degradate cu impozit mărit se împuținează

Scandal la primărie pe centrul istoric degradat. Impozitele “+500%” rezistă, proprietarii amenință cu procese

Ca să-și menajeze firma de casă și să-și acopere o eroare proprie, Primăria a optat pentru discriminarea a sute de clujeni

Victimele nepăsării: se prăbuşeşte Conti

Operațiunea fațada: 500 de proprietari din centrul istoric arși la buzunar cu impozite de 5 ori mai mari

Cum se pregătește primăria de marea refațadizare. Cumpără schele, plase și tunele de protecție

Marea refațadizare debutează “ca-n Meșterul Manole” în Cluj

Arhitectul cetății Alba Iulia și firma care a prezis viitorul pentru “casa” primăriei clujene vor să lucreze pe clădirile degradate ale Clujului istoric

“Cosmetica” de urgență pe patrimoniu: intervenții după rețeta corectă a ministrului și licitație pentru angajarea unui expert atestat de Ministerul Culturii

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: “Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

Primarul Boc către ministrul Culturii: Dacă vrea, îl așteptăm să vină el, să dea țigla jos

 

 

Sursa foto: Scena Urbană

O Hotărâre de Guvern pentru transferul parcului nefolosit de 5,3 hectare din Cluj a primit acceptul Ministerului Transporturilor și urmează să fie promovată de Ministerul Dezvoltării Regionale spre a fi aprobată de Guvern. Prin aceasta, Parcul Feroviarilor urmează să fie dat primăriei clujene. Administrația a pus la punct planul de bătaie pentru a-l repune în circuit, după multe promisiuni că acest proiect se numără printre priorităţi.

Un deputat clujean a dat săptămâna aceasta o veste bună Clujului: mai lipsește foarte puțin până când primăria va prelua Parcul Feroviarilor. “Am primit răspuns la interpelarea privind Parcul Feroviarilor. Ministerul Dezvoltării şi cel al Transporturilor au inițiat şi au avizat favorabil proiectul hotărârii de guvern prin care parcul ar trece în proprietatea publică a municipiului”, a anunțat Csoma Botond.

sursa: Facebook

 

Parcul e în atenţie diverşilor actori din oraş, care îl au de mult în vizor. Chiar azi, Federația Fabrica de Pensule a anunţat un proiect care are ca prim loc de popas parcul acum părăsit: ar vrea să pună aici un „pavilion pop-up”, adică un container reconvertit, pentru activități, care apoi va circula apoi prin oraș. „Ideea este să găsim noi funcțiuni pentru parc, să adunăm din comunitate idei de folosință”, spune István Szakáts, din partea Federaţiei. „ În pavilion vom experimenta un program de intervenții pilot și evenimente, proiecte artistice și ateliere pentru comunitate dezvoltate de echipele de artiști și antreprenori din #atelieruldeidei. Pavilionul va funcționa ca un spațiu mobil în oraș în următorii ani, circulând în alte spații publice sau în curtea Fabricii de Pensule, ca un satelit al programului Fabricii de Pensule, concentrat pe zona de intersecție între artă, creativitate și reflecție urbană”, spun inițiatorii proiectului.

Vezi şi:

Fabrica de Pensule, Artă şi… afaceri. Clădirea unde s-a născut centrul de artă contemporană se renovează cu 1 milion de euro şi va avea şi spaţii de birouri

Ideile ar putea fi ulterior folosite în conturarea unei teme de concurs. Competiția se va realiza, ca în cazul Someșului sau a Turnului Pompierilor, prin implicarea Ordinului Arhitecților.

De altfel, Primăria clujeană a făcut planul de bătaie și a anunțat că dorește să lanseze un concurs de soluții pentru amenajarea acestui parc. În acest sens, s-a făcut tot un parteneriat cu Ordinulul Arhitecților din România – Filiala Transilvania pentru a se pregăti tema de consurs. În 2016, inițiativa Scena Urbană a provocat tinerii studendi la arhitectură să își imagineze o față nouă pentru acest parc în cadrul unei școli de vară organizate de OAR-T.

Anii de glorie ai “Grădinii feroviarilor” au fost undeva în jurul anului 1987 – exista un trenuleț, fântână arteziană, existau alei și iluminatul era funcțional. Acest parc este în administrarea Companiei de Căi Ferate, a fost concesionat, apoi contractul a fost întrerupt. De câțiva ani primăria a fost provocată să-l revendice și să-l redea clujenilor.

FOTO Parcul Feroviarilor, “preluat” de studenți. Primăria promite concurs în toamnă pentru spațiul părăsit

Prețul pentru preluarea Parcului Feroviarilor de către oraș

Elena Udrea a fost ministru al Dezvoltării regionale și Turismului, în Guvernul Emil Boc. Astăzi ea a fost condamnată, de instanța supremă la 6 ani de închisoare, cu executare, în dosarul Gala Bute. Pedeapsa de 6 ani de închisoare a rezultat în urma contopirii pedepselor dictate de judecători pentru fiecare infracțiune de care este acuzată Udrea în dosar. Sentința de astăzi nu este definitivă și poate fi contestată la Completul de cinci judecători al Inaltei Curți de Casație și Justiție – relatează Hotnews.ro

Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltarii Regionale și Turismului, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de încercare de 6 ani, potrivit Agerpres. Sentința nu este definitivă. Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naționale de Investiții, a fost condamnată tot în dosarul “Gala Bute” la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru luare de mita, cu un termen de supraveghere de 5 ani. Sentința poate fi de asemenea contestată.

De ce este acuzată Udrea

Fostul ministru al Dezvoltarii Regionale și Turismului, Elena Udrea, a fost acuzată în dosarul Gala Bute, alaturi de alți șapte inculpați, de luare de mita, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Dosarul Gala Bute a ajuns la instanța supremă în aprilie 2015. Procurorii i-au acuzat de fapte de corupție pe fostul ministru al Dezvoltarii Regionale și Turismului Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja, fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ștefan Lungu, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltarii Regionale, Gheorghe Nastasia, și pe omul de afaceri Dragoș Botoroagă.

by -
0 466

 

Neobișnuitul destin al unei fabrici românești. 

Una dintre puținele vechi fabrici clujene din interiorul orașului care au scăpat de avântul imobiliar fără demolare a găzduit nașterea acum celebrului centru de artă contemporană Fabrica de Pensule. După ce Fabrica s-a scindat în două federații şi a ajuns acum cu aproape jumătate din clădire eliberată, proprietarii au decis că e momentul renovării. Mai ales că și normele ISU o impun. Așa că a început șantierul pentru renovare la clădirea de pe strada Henri Barbusse. O altă noutate: spațiul se reconfigurează. Micile ateliere care funcționează în curte vor fi desființate, artiștii vor ocupa în continuare spații în Fabrică, dar și în incintă și o parte din clădire va fi alocată celor care vor aici birouri. 

Modelul “hibrid”. Cum se face trecerea de la artă la business

“Planul este să facem o renovare, o reamenajare. Scoatem mica producție care încă mai există în curte și vom avea o clădire mixtă. Proiectul nu este încă definitivat, dar ideea este să separăm funcțiunile. Zona de parter va fi dedicată galeriilor de artă, vom avea și în clădire spații dedicate artiștilor, dar și o zonă de spații de birouri, în sistem open space”, spune Mircea Filip, manager general al societății care deține clădirea, Perom. Cel mai probabil, etajele 2-4 vor fi dedicate spaţiilor de birouri. “O parte importantă a proiectului e că vom scoate mica producție din curte şi spațiile de depozitare și că vom reconfigura partea aceasta – accesele în curte, accesul cu publicul.  La parter şi etaj vor fi artiştii, iar la etajele 2, 3 şi 4 diverse firme. E vorba de investiţie proprie. Normele ISU ne obligă la modificări, nu mai putem face improvizații. Suntem încă în lucru cu părți ale proiectului, trebuie să identificăm nevoile fiecăruia. Dar vom avea și birouri, e cerere mare în Cluj”, spune Filip. Cu toate că o vreme clădirea a fost dedicată artiștilor, acum aproape 40% din suprafață a fost eliberată, după ce o parte dintre foştii parteneri din Fabrică s-au mutat.

Despre scindarea anunţată la începutul anului trecut citiţi mai multe aici:

Marea “schismă” de la Fabrica de Pensule: centrul s-a rupt între două grupări

 

În acest context se face nu doar o renovare, dar și o regândire a destinației imobilului, care devine, parțial open-space pentru birouri. “Firma e parte a unui grup de firme, nu e pe pierdere, dar nici nu face cine știe ce profit. Scopul acestei investiții e renovarea, pe care voiam de ceva timp să o facem. Dar investiția e mare, deci trebuie recuperată de undeva”, spune Filip despre trecerea înspre piața de afaceri. Bugetul de renovare, pentru etapa care vizează clădirea, e de aproximativ 1 milion de euro, spune proprietarul. Lucrările au început deja în unele spații, iar planul celor de la Perom este ca imobilul să fie renovat în acest an, urmând ca incinta și curtea să fie amenajate în 2018. “În renovare nu mergem pe ceva ultramodern – păstrăm elemente ale clădirii de producție, nu facem perete cortină de imobil de birouri, păstrăm elemente din clădire, inclusiv uși din Fabrică”, adaugă Filip. 

 

 

Activităţile artistice continuăla Fabrică. Expoziţii, ateliere, filme şi o ieşire în parc. Parcul Feroviarilor

Federația Fabrica de Pensule – jumătatea de „Fabricăce rămâne cu spații și galerii în Mărăști – continuă activitatea pe strada H. Barbusse, chiar în timpul șantierului.

Federația a reușit să obțină pentru acest an finanțări din fonduri publice – Administrația Fondului Cultural Național și Primăria Municipiului Cluj-Napoca (320.000 de lei), dar și o finanțare privată oferită de ING Bank, în urma concursului Urbaniada. La Fabrica de Pensule sunt patru galerii, două studiouri de teatru și dans, patru organizații culturale și 13 ateliere, în total peste 30 de artiști și manageri culturali. Agenda de activități din 2017 include expoziții, ateliere, dar și proiecții de film – Federația a realizat un parteneriat cu festivalul de filme documentare One World Romania. O noutate pentru acest an va fi „incubatorul de proiecte” Fab Hub, proiect finanțat prin Urbaniada. „Vrem un incubator de proiecte pentru oraș, să fim o comunitate care generează proiecte dincolo de spațiul fizic al Fabricii de Pensule”, spune Corina Bucea, director de programe. Proiectul are mai multe componente. Una ține de spațiu și reconfigurarea sa. Astfel, în prima etapă a proiectului, spațiul Fabricii de Pensule trece printr-o schimbare majoră: fațada centrului de artă se reinventează, iar trei spații sunt regândite pentru comunitatea largă:  spațiul de lobby devine un spațiu social de lucru, întâlnire și evenimente publice; gradinafluture, grădina comunitară de pe acoperișul Fabricii de Pensule este reactivată ca spațiu pentru evenimente; spațiul de la etajul întâi se reconfigurează ca un co-working space funcțional.

 

 

O altă componentă e „atelierul de idei”, ceea ce presupune că se vor aduna idei de intervenții punctuale în oraș. Pentru ca, din colaborări, să rezulte soluții practice pentru oraș”, menționează Corina Bucea. Astfel, a doua etapă a proiectului, #atelieruldeidei, implică un apel de idei lansat către comunitatea artistică și de antreprenori locali (arhitectură, design, gaming, web design etc.). Pe parcursul a 3 luni, participanții vor beneficia de un program pilot de formare și dezvoltare – ateliere de lucru, cursuri, sesiuni de mentorat, peer-to-peer learning, întâlniri. 5 dintre ideile propuse vor fi puse în practică de echipe mixte, în cadrul pavilionului #fabricadepensulePOPUP și în oraș.

O altă parte a FAB Hub ține de un proiect legat de Parcul Feroviarilor – adică cele 5,3 ha de teren pe care primăria ar urma să le obțină de la Ministerul Transporturilor. Pentru asta mai e un pas: o hotărâre de Guvern. Proiectul Federației Fabrica de Pensule este să pună în acest parc un „pavilion pop-up”, adică un container reconvertit, pentru activități, care va circula apoi prin oraș. „Ideea este să găsim noi funcțiuni pentru parc, să adunăm din comunitate idei de folosință”, spune István Szakáts. Acestea ar putea fi ulterior folosite în conturarea unei teme de concurs. Competiția se va realiza, ca în cazul Someșului sau a Turnului Pompierilor, prin implicarea Ordinului Arhitecților.

 

 

În pavilion vom experimenta un program de intervenții pilot și evenimente, proiecte artistice și ateliere pentru comunitate dezvoltate de echipele de artiști și antreprenori din #atelieruldeidei. Pavilionul va funcționa ca un spațiu mobil în oraș în următorii ani, circulând în alte spații publice sau în curtea Fabricii de Pensule, ca un satelit al programului Fabricii de Pensule, concentrat pe zona de intersecție între artă, creativitate și reflecție urbană”, spun inițiatorii proiectului.

Bugetul pe care Federația Fabrica de Pensule îl va gestiona pentru implementarea proiectului Fab Hub este de 65000 euro. Bugetul pentru implementarea programului cultural din acest an se ridică la un total de 495000 lei, din care 320000 lei de la Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, 75000 lei din proiectul anual Linia de producție și 100000 lei care revin acestui an din proiectul multianual dezvoltat în 2017-2018, ambele cu susținerea Administrației Fondului Cultural Național.

 

Agenda 2017

Programele de arte vizuale și arte performative demarate în anii trecuți își găsesc continuare în acest an, astfel că cele cinci spații de expoziție – Domino, Lateral ArtSpace, Superliquidato, Pilot și RAFT au programat pentru acest an organizarea unui număr de 20 de expoziții de artă contemporană și totodată întâlnirea publicului cu artiști contemporani, prin intermediul discuțiilor și a dezbaterilor. La începutul verii și în toamnă, când Fabrica de Pensule aniversează 8 ani de activitate, evenimentele se concentrează în programul Trei Schimburi, care include vernisaje comune ale galeriilor, întâlniri, discuții, vizite în galerii și ateliere. Următoarea ediție a Trei Schimburi va avea loc pe 1 iunie.

Linia de producție, stagiunea de spectacole de la Fabrica de Pensule, aduce în fața publicului atât producții recente alte organizațiilor din Fabrică – Ea e băiat bun, producția Asociației Colectiv A Cluj și Parental Ctrl, o producție GroundFloor Group, cât și spectacole invitate din țară, producții independente care vorbesc despre realitățile societății contemporane.

Se reia ARTbecedar, seria de ateliere pentru copii cu vârste între 4 și 10 ani, prin care aceștia își pot dezvolta creativitatea și se pot familiariza cu câteva noțiuni care țin de abc-ul artei contemporane.

Un punct important în programul cultural dezvoltat de-a lungul anilor de către Fabrica de Pensule este activitatea de mediere culturală, prin care Federația își propune să aducă publicul mai aproape de arta contemporană, prin intermediul tururilor ghidate, a prezentărilor, al atelierelor de dans și teatru; o altă componentă importantă o constituie activitățile de educație și formare – atelierele Learning and Unlearning, dedicate studenților și tinerilor artiști vizuali și cursurile de formare pentru cei care lucrează în domeniul cultural continuând și în acest an.

Anul acesta se realizează colaborarea cu festivalul One World Romania, Festivalul Internațional de Documentar și Drepturile Omului, cu sprijinul căruia se deschid evenimentele și către proiecții de film lunare. Primul eveniment din serie va avea loc în luna mai, când va fi proiectat filmul Normal Autistic Film (Film Autist Normal), cel care a câștigat în luna martie premiul celei de-a zecea ediții a festivalului One World Romania.

 

 

 

Trei pătrimi din clădirea Palatului Bánffy (în care funcționează Muzeul de Artă Cluj), au fost retrocedate, anul trecut, printr-o decizie definitivă a instanței. Paraschiva Roșca, o femeie de 88 de ani, din județul Sibiu, legatara universală a lui Nicolae Roșca, a moștenit nu doar imobilul ci și despăgubiri financiare din partea statului, având în vedere că în curtea Palatului se afla și un cinematograf, care a fost demolat după ce clădirea a fost naționalizată.  Consiliul Județean Cluj a decis, totuși, să investească peste 1 milion de euro, pentru a cosmetiza această clădire, având în vedere că se află în plin centrul orașului.  De altfel, Primăria Cluj Napoca a trimis o notificare Consiliului Județean, solicitându-i să demareze cât mai repede lucrăile de refațadizare. În acest scop, e invocată Legea privind măsurile de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, Primăria aflându-se în plin proces de refațadizare a imobilelor din centrul orașului.

Reprezentanții administrației județene au explicat că deși clădirea a fost retrocedată anul trecut,  Consiliul Județean figurează ca deținător al imobilului, astfel că are obligația de a asigura lucrările de întreținere și de cosmetizare, încă patru ani de acum înainte, adică până în 2021. Mai trebuie spus că decizia instanței prevede ca Muzeul să își poată desfășura activitatea în cadrul acestui imobil până în 2026, astfel că moștenitorii Paraschivei Roșca nu vor putea decât, fie să aștepte, pentru a putea intra în posesia imobilului, fie să accepte să vândă, iar statul – Consiliul Județean și Ministerul Culturii – ar urma să-și exercite dreptul de preemțiune. De altfel, liderul Consiliului Județean, Alin Tișe, a transmis că dacă la finalul acestei perioade proprietarii vor decide să vândă cota-parte care le revine, administrația județean va putea decide să cumpere imobilul, urmând, evident, să se țină seama și dei sumele care se investesc acum în lucrările de refațadizare.

Cum a ajuns o bătrână de 88 de ani să moștenească Palatul Bánffy

Nicolae Roşca, soțul Paraschivei Roșca, era un negustor din Săliște, Sibiu, care se împrietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy. Împreună au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului. Nicolae Roșca era omul care proiecta filmele. Soția lui spune că el ar fi fost cel care ar fi realizat întreaga investiție. De altfel, Roșca era cunoscut drept un mic milionar în zonele din Sibiu, Alba și Cluj, arată Pressone, care a mers pe urmele Paraschivei Roșca pentru a afla întreaga poveste care a transformat-o în proprietară a clădirii Muzeului. Femeia a mai relatat c, soțul ei l-ar fi împrumutat cu mulți bani pe Dionisie Bánffy. Cum acesta n-a mai putut să-i restituie, a acceptat să-i dea la schimb apartamente în incinta Palatului. Așa a devenit negustorul Nicolae Roșca proprietar și peste cinematograf și peste apartamentele din clădirea Bánffy. Istoricul clujean Ucu Bodiceanu a confirmat pentru Pressone, că în clădirea Palatului din Piața Unirii a existat un cinematograf Corso, care și-a schimbat numele în Capitol.  În perioada 1940-1944, când nord-vestul Ardealului s-a aflat sub stăpânire maghiară, cinematograful a primit numele de Mátyás Király (Regele Matei). După 1948 a devenit cinematograful Progresul. A fost desființat, apoi, în 1970.

 

 

 

by -
0 80

O facultate a celei mai mari universități din țară face concurs iar câștigătorii au loc asigurat la facultate fără să mai dea examen.

E vorba de departamentul de jurnalism al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității “Babeș-Bolyai”, care face concurs pentru elevii de clasa a XII-a care vor carieră în domeniul presei și care pot trimite, în loc de examenul la facultate, un material jurnalistic însoțit de fotografii sau materiale video, într-un concurs până în 5 mai, iar primul clasat la fiecare secțiune a concursului – română, maghiară, germană sau engleză -va fi admis în mod automat la specializarea Jurnalism a facultății.

by -
0 111

Finul Elenei Udrea, fostul deputat Adrian Gurzău, a fost condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare.

Sentinţa definitivă a fost dată marți dimineaţă de Tribunalul Bucureşti, informează Antena 3.

Adrian Gurzău a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei în dosarul Carpatica Asig, în care era acuzat de trafic de influenţă.

Amintim, Camera Deputaților a dat undă verde cererii DNA privind arestarea deputatului Adrian Gurzău, acesta fiind acuzat de trafic de influență  în dosarul în care a fost reţinută Angela Toncescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C Carpatica Asig. DNA a mai formulat o solicitare privind reținerea deputatului, însă aceasta nu a trecut în plenul Camerei Deputaților. Înainte de votul din Camera Deputaților, deputatul Adrian Gurzău le-a cerut colegilor să respingă solicitarea de reținere și pe cea de arestare pe motiv că, după gratii, nu s-ar putea apăra și că, în plus, are acasă trei copii minori iar părinții săi sunt pensionari. E a invocat și faptul că, până acum, el nu a votat niciuna dintre cererile DNA formulate cu privire la reținerea sau arestarea altor colegi din plen.

UPDATE Ce a decis Camera Deputaților privind reținerea și arestarea finului Elenei Udrea și candidatul lui Băsescu la primăria Clujului

Solicitarea DNA privind arestarea deputatului PMP de Cluj, Adrian Gurzău, a fost judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție care a respins-o. În schimb, instanța a dispus  luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile în cazul deputatului.

Adrian Gurzău este finul Elenei Udrea și a fost candidatul aruncat pentru primăria Clujului de Traian Băsescu contra lui Emil Boc. Gurzău a fost consilier local la Cluj-Napoca și ales parlamentar, fiind susținut de Emil Boc pe liste.

DE CE A CERUT DNA REȚINEREA ȘI ARESTAREA LUI GUZĂU

Procurorii DNA au arătat că în perioada 8 aprilie 2015 – 1 noiembrie 2015, inculpata Toncescu Angela, membru şi începând cu data de 2 iulie 2015, preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, i-a promis inculpatului Gurzău Adrian, deputat în Parlamentul României şi administrator în fapt al unei firme, care a şi acceptat promisiunea, întocmirea unui contract de prestări servicii între firma respectivă, în calitate de prestator şi SC Carpatica Asig SA, în calitate de beneficiar. Respectivul contrat a fost încheiat în 2 noiembrie 2015 iar obiectul acestuia îl constituia furnizarea, de către firma controlată de deputat, a unor servicii specializate de relaţii clienţi, info-line, contact center vânzare şi marketing pe o durată minimă de 5 ani, valoarea totală fiind de 270.000 de euro.

BREAKING Deputat clujean riscă închisoarea pentru trafic de influență, DNA bate la poarta Camerei Deputaților ca să-l bage la răcoare pe Gurzău

În schimbul acestor promisiuni și, ulterior, în schimbul încheierii contractului, din aprilie 2015 până în 14 martie 2016 Gurzău susținea că își exercită influența pe care o avea asupra unor membri din conducerea Autorității de Supraveghere Financiară astfel ca votul acesteia să fie influențat pentru urgentarea procedurii de avizare a Angelei Toncescu ca președinte al Consiliului de Administrație în Carpatica Asig SA și pentru ca aceasta să nu fie sancționată pentru nereguli constatate în activitatea anterioară. Totodată, Gurzău se prevala de calitatea de demnitar și de membru al Comisiei de cercetare a abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților, ca să influențeze membri din Consiliul ASF pentru ca aceștia să aprobe prelungirea perioadei de redresare pe bază de plan a firmei de asigurări, deși ASF ar fi trebuit să constate starea de insolvență.

 

by -
0 224

Exista viata dupa cutremur. Lectia japoneza, partea a II-a: In Romania construim oricum, in orice conditii. Terenul nu e studiat suficient, chiar nu e studiat deloc. Multe controale se fac din birou, cu acte care nu au legatura cu realitatea.
In Romania poti sa iei autorizatie pentru ceva si sa ridici altceva. Proiectul sa fie intr-un fel si apoi sa il modifici prin note si anexe dupa bunul plac al investitorilor. Iata o situatie de la Cluj, oras in care piata imobiliara a explodat in ultimul deceniu. Cativa arhitecti adunati intr-un ONG au sesizat in presa ca acest bloc nou are probleme la structura, dupa ce au aflat ca din proiect au fost eliminate niste grinzi care ar fi trebuit sa confere rezistenta cladirii.
Inspectorii clujeni in constructii s-au sesizat abia dupa ce informatia a aparut in presa si au mers in control la cladire. Asa au aflat ca proiectantul inclusese initial grinzile, insa in faza de executie a decis sa le dea jos pentru o mai usoara compartimentare a imobilului. A facut asta printr-o nota suplimentara cu putere de proiect, sustine inginerul de santier. Omul spune insa ca pana la urma grinzile au fost montate, asa cum era prevazut initial, si acum blocul nu are nicio problema de structura, fiind extrem de sigur.

by -
0 96

O clujeancă e cea care susține concert diseară la sediul central al Organizației Națiunilor Unite din New York, în Seara Francofoniei.

E vorba de violoncelista Ariana Arcu, ce susține concert diseară la un eveniment de diplomație culturală de mare vizibilitate, prin care se sărbătorește Francofonia la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York.

Evenimentul începe cu vernisajul unei expoziții de fotografie a artistului Roberto Dutesco, ce cuprinde o serie de șase fotografii alb-negru, de mari dimensiuni pe care artistul a dedicat-o “Coloanei fără sfârșit” a lui Brâncuși. după un proiect al său din 2005 când a fotografiat încontinuu, timp de 24 de ore, monumentala Coloană a Infinitului, văzută în diverse ipostaze care îi accentuează volumetria geometrică.

Vernisajul e urmat de un recital de muzică clasică, susținut de violoncelista și soprana Ariana Arcu, acompaniată live la pian de artista Yayoi Ikawa.

Ariana Arcu s-a născut în 1976 în Cluj-Napoca și a început studiul violoncelului la vârsta de 7 ani, în orașul natal. A absolvit Conservatorul “George Enescu”, din București, după care a obținut o diplomă de master și una de doctor la University of Alabama, din Huntsville, SUA. A susținut recitaluri în România, America de Nord și de Sud, și a concertat de câteva ori, ca solistă, cu orchestre precum cea a Conservatorului București, The Huxford Symphony Orchestra of University of Alabama și The Shoals Symphony Orchestra. În 2000, a fost invitată ca “guest-recording artist” pentru albumul “Acoustica” al legendarei trupe de rock Scorpions, cu care a concertat în Coreea de Sud, Singapore, Thailanda, India și de-a lungul Europei.


În prezent lucrează la Huntsville Symphony Orchestra, și este membră a Facultății de muzică de la University of Alabama, din Huntsville, și de la Oakwood University.  Și-a început de curând și o carieră de soprană: în 2015, a debutat în producția Ars Nova a “Nunții lui Figaro”, de Mozart, în rolul Cherubino, după care, în 2017, a primit rolul Mimi din “La Bohème”, de Puccini.

Evenimentul de diseară de la ONU, de înaltă ținută diplomatică și culturală, se va adresa prioritar mediului diplomatic francofon de la New York – ambasadori și diplomați ai misiunilor permanente acreditate pe lângă ONU, înalți funcționari ai ONU, reprezentanți ai Consulatelor Generale și Institutelor Culturale ale statelor francofone la New York -, dar și profesorilor de la universitățile cu departament de limbă franceză și liceele franceze din oraș.

by -
0 48

O clujeancă le vorbește vienezilor despre ce a însemnat rolul pianiștilor români de pe Ringstrasse.

E vorba de asistentul universitar Cristina Pascu de la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, ce susține mâine seară la ora 18 la Institutul Cultural Român din Viena o prelegere, ,,Interferențe cultural-artistice. Pianiștii români de pe Ringstrasse“, în contextul aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Dinu Lipatti (19 martie 1917 – 2 decembrie 1950).

,,Punctul de pornire pentru prelegere este biografia pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti: un moment important în cariera sa artistică l-a constituit obținerea Premiului II la prestigiosul Concurs de Interpretare pianistică de la Viena, în anul 1933. Aceasta a însemnat nu doar un succes personal, ci și confirmarea pe plan internațional a valorii școlii pianistice românești. Un rol hotărâtor în conturarea, consolidarea și afirmarea școlii pianistice româneşti l-a avut arta interpretativă și pedagogică vieneză prin pianiștii români care s-au specializat aici“, spune Cristina Pascu.
Prezentarea va include fotografii și documente găsite în arhiva Conservatorului din Viena despre tineri pianişti care au studiat la Viena și care, reveniți în țară, au pus bazele învăţământului pianistic românesc clujean: Ana Voileanu Nicoară, Ilie Sibianu, Eliza Ciolan şi Gheorghe Halmoş.

Cristina Eleonora Pascu este licenţiată în psihologie la Universitatea ,,Babeș-Bolyai“ și în muzicologie și pian la la Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima“ Cluj-Napoca şi a absolvit masterul în ,,Sinteze muzicologice“ la aceeaşi instituţie.